Să credem în viitorul farmaciei și să-l apropiem de prezent!

Am citit cândva și mi-a plăcut¹:

Luați un vis, adăugați speranţa îndeplinirii sale ­obțineți utopia. Înfăptuiți utopia sau măcar proiectul realizării sale! Generații după generații se vor minuna de așa îndrăzneală!

S-a spus și s-a scris mult despre ce obiective ar trebui să atingă farmaciștii la nivel global și european în viitorul apropiat^2,3.

În ultimii ani, cu ocazia evenimentelor științifice, a diferitelor reuniuni și conferințe-dezbatere, dar și în literatura de specialitate dedicată comunității farmaciștilor se revine mereu la subiectul repoziționării farmacistului în sistemul național de sănătate, la necesitatea extinderii ariei noastre de expertiză, a serviciilor farmaceutice oferite de farmacia comunitară, la realizările care se profilează, încet, dar sigur, pe acest drum.

Reluând aceste idei, ne gândim la impactul favorabil, la efectul pozitiv pe care un îndemn mobilizator, în sensul celor enunțate, îl poate avea asupra comunității farmaciștilor, când este formulat de FIP sau PGEU al cărui membru este și CFR!

Cum altfel ar putea fi interpretat îndemnul FIP adresat în 25 septembrie 2023, cu ocazia Zilei Internaționale a Farmaciștilor, de a deveni soluția inteligentă pentru sistemele naționale de sănătate, decât ca o chemare la luptă susținută pentru a-și consolida poziția în cadrul echipelor multidisciplinare care acționează în domeniul sănătății.

În același mod, trebuie să percepem și viziunea Grupului Farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU) pentru farmacia comunitară în 2030, sintetizată în 10 recomandări, care, puse în aplicare, ar putea să asigure satisfacerea nevoilor atât ale pacienților și publicului larg, cât și o contribuție valoroasă la sistemele de sănătate, sustenabile și reziliente, din Europa.

PGEU recomandă astfel:

1. – să se efectueze sistematic servicii farmaceutice pentru a crește aderența la terapie și a îmbunătăți rezultatele tratamentului;
2. – implicarea farmaciștilor comunitari în modelele colaborative de îngrijire;
3. – să se acorde farmaciștilor comunitari accesul la toate informațiile relevante despre pacienți și la lista de medicamente care li se prescriu;
4. – consultarea și integrarea comunității farmaciștilor în procesul de dezvoltare de noi soluții de tehnologie a informației și comunicațiilor (ICT) pentru sistemul sănătății;
5. – să se permită farmaciștilor să contribuie la digitalizarea în siguranță a îngrijirii sănătății, ca sursă de informație în sănătate, de încredere pentru utilizatorii de ICT;
6. – să se acorde suport farmaciștilor în procesul de integrare a farmacogenomicii, a datelor din viața reală în practica lor zilnică, ceea ce ar putea asigura îmbunătățirea siguranței pacienților și creșterea beneficiilor farmacoterapiei;
7. – susținerea farmaciștilor comunitari în efectuarea de teste de screening, în promovarea sănătății și educației, pentru a se reduce povara generală a bolilor cronice și, în cele din urmă, pentru a sprijini autogestionarea îmbunătățită a afecțiunilor cronice;
8. – stabilirea cadrului de reglementare care să permită și să susțină farmaciștii comunitari în consolidarea rolului lor în sănătatea publică și în intervențiile de prevenție – aceasta ar valorifica la maximum accesibilitatea pe care o oferă rețeaua farmaciilor comunitare comunităților pe care le deservesc;
9. – să se sprijine farmaciștii în așa fel încât să poată asigura accesul pacienților la un tratament complet, aproape de casa lor, sau de locul de muncă, permițându-le:

• să furnizeze o gamă largă de medicamente prin farmacia comunitară
• să elibereze medicamentele către casele de îngrijire sau către domiciliul pacienților
• să asiste pacienții cu gestionarea regimurilor complexe de tratament
• să ofere o gamă mai largă de dispozitive medicale în farmacia comunitară

10. – să se asigure ca remunerarea farmaciștilor comunitari să reflecte corespunzător contribuția lor la îmbunătățirea îngrijirii, prin reducerea poverii asupra altor servicii de sănătate și susținerea sustenabilității și rezilienței sistemelor de sănătate europene.

Dacă în 2024 unele din aceste recomandări sunt implementate – parțial – în unele state (exemple ilustrate de PGEU: Franța, Danemarca, Belgia, Spania, Olanda,  UK), în altele, vorbim încă de proiecte de viitor…

Și pentru că multe din aspectele enumerate, previzionate de PGEU, au fost în ultimul timp foarte des analizate, exploatate, și pentru că am readus în atenție viitorul și pentru că viitorul medicinii și farmaciei a fost exprimat cu mulți ani în urmă ca o imaginație utopică, care însă în timp, a luat forma de clarviziune, mi-am propus să ating doar (fără putința de a dezvolta…) subiectul farmacogenomicii, ca știință preconizată a face parte din activitatea zilnică a farmaciștilor într-un viitor, care se dorește a fi cât mai apropiat.

Dacă, copilăria noastră a fost marcată de imaginația lui Jules Verne, care a descris  tehnologia de peste 200 de ani cu o intuiție care reprezintă și astăzi un mister greu de pătruns, nu mai puțin fascinante sunt și clarviziunile despre medicina și farmacia viitorului, raportate la momentul prezent.

Să parcurgem împreună așadar câteva noțiuni de bază despre farmacogenomică, prezentate de literatura de specialitate, preluate și redate și în publicațiile medicale din România, încă cu mulți ani în urmă.

Lucrarea intitulată Farmacogenomica: o speranţă pentru terapia personalizată, publicată în 2012⁴, evidenția aspecte cu o semnificație profundă pentru viitorul medicinii genomice:

Factorii genetici au o mare influenţă în producerea variaţiilor individuale ale eficacităţii medicamentelor. Importanţa întregului genom în metabolizarea şi acţiunea medicamentelor este studiat de famacogenomică, disciplină a cărei dezvoltare ar putea permite, în viitor, personalizarea medicaţiei.

Se preconiza ideea: Farmacogenomica va revoluţiona şi industria farmaceutică.

Explicația curge în mod logic:

Modelul „blockbuster“ („popular“) promovat până acum de industria farmaceutică, prin care un singur medicament era eficient întregii populaţii de pacienţi diagnosticaţi cu aceeaşi afecţiune, se apropie de sfârşit, deoarece genomica, prin identificarea biomarkerilor genetici de predicţie a răspunsului individual la tratament, va permite practicarea medicinii personalizate.

Literatura de specialitate⁵ preciza cauzele variabilităţii răspunsului la anumite tratamente medicamentoase, care pot avea origini:

• fiziologice sau patologice: vârsta, greutate, severitatea maladiei, patologii asociate;
• fiziopatologice datorate expunerii la factori de mediu: alimentaţie, co-administrare de medicamente, tabagism, alcoolism;
• genetice: variaţii genetice ale genelor care stau la baza sintezei proteinelor implicate în metabolismul, transportul medicamentelor (de ex. a receptorilor membranari sau intracelulari pentru medicamente).

Astfel, personalizarea răspunsurilor la un acelasi tratament este determinată de diferențele din amprentele genetice ale indivizilor, care impun diferențe în farmacocinetica si farmacodinamica medicamentelor.

Acum peste 10 ani, se știa deci, deja, că viitorul medicinii va fi medicina personalizată, farmacogenomica începuse să fie din ce în ce mai mult implicată în toate etapele de design şi dezvoltare a noilor medicamente, dar era în același timp evident că, deși farmacogenomica va revoluţiona medicina, acest proces nu se putea întâmpla foarte repede, deoarece trecerea rezultatelor din cercetare în medicina clinică este un proces dificil, de durată şi scump. Se vorbea de costurile mari pentru realizarea „screeningurilor farmacogenomice“, exprimându-se speranța că investițiile vor fi justificate de rezultatele medicinii predictive și terapiei personalizate în funcţie de genotipul individului afectat şi tratat⁴.

Desigur, cercetările în farmacogenomică au continuat și continuă, punându-și amprenta pe practica medicală.

The Pharmacogenomics Journal^6,7,8,9 este un jurnal tipărit și electronic, care este dedicat publicării rapide a cercetărilor originale despre farmacogenomică și aplicațiile sale clinice.

Articolele publicate abordează domenii-cheie actuale care includ:

• Efectele variabilității genetice asupra toxicității și eficacității medicamentelor
• Identificarea și caracterizarea funcțională a polimorfismelor relevante pentru acțiunea medicamentului
• Integrarea noilor dezvoltări în proiectul genomului și proteomică în medicina clinică, farmacologie și terapie
• Implementarea clinică a farmacogenomicii
• Identificarea țintelor genomice noi pentru dezvoltarea medicamentelor
• Economia intervențiilor ghidate de genom
• Farmacogenomica în țările în curs de dezvoltare

Edificator pentru etapa actuală în care se situează aplicarea farmacogenomicii în practica medicală modernă este și Raportul privind testarea personalizată a siguranței și eficacității medicamentelor uzuale, publicat de Societatea Farmacologică Britanică și de Colegiul Regal al Medicilor. S-a scris despre acest raport și în presa medicală din România¹⁰, informația fiind preluată de pe platforma Eurekalert¹¹, o platformă de distribuție a comunicatelor de presă științifice, operată de Asociația Americană nonprofit pentru Progresul Științei (AAAS), ca o resursă pentru jurnaliști, ofițeri de informații publice (PIO) și public, pentru a comunica și a se implica în cercetarea științifică.

Raportul este o pledoarie științifică pentru testarea farmacogenomică a pacienților pentru depistarea variațiilor genetice care influențează modul în care organismul lor va răspunde la medicamentele obișnuite, punând presiune pe factorii de decizie din Regatul Unit pentru integrarea pe deplin, în mod echitabil și rapid în cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS). Aflăm că la nivelul lunii martie 2022, cercetarea medicală stabilise deja, pentru peste 40 de medicamente, o cauză genetică pentru variațiile mari, de la un individ la altul, în ceea ce privește eficacitatea unui medicament, doza recomandată sau apariția de reacții adverse grave. Cu toate acestea disponibilitatea testelor faramcogenomice în cadrul NHS se limita doar la un medicament pentru HIV și la un medicament utilizat în anumite forme de cancer. Se incrimina faptul că pentru majoritatea celor 40 medicamente, care includea analgezice, beta-blocante și antidepresive, testele farmacogenomice nu puteau fi încă aplicate în practică de înstituția britanică – NHS, care, chiar și în aceste condiții, prin activitatea desfășurată asigura Regatului Unit renumele de lider mondial în medicina genomică. Se aprecia de aceea, într-un comentariu la Raport, publicat în British Journal of Clinical Pharmacology, că extinderea gamei de teste farmacogenomice ar însemna trecerea la o abordare mai personalizată a medicinii, în care fiecare pacient să își primească doza potrivită genotipului său.

Comunicatul de presă științific despre Raportul NHS aduce în plus, pentru noi, farmaciștii, o speranță care își găsește justificarea în declarația directorului pentru Anglia (Ravi Sharma) la Royal Pharamceutical Society, care a făcut parte din grupul de lucru pentru acest Raport și care susține rolul vital pe care îl pot avea  farmaciștii în farmacogenomică, ei asigurând asistența medicală primară și necesitatea unei infrastructuri care să creeze un serviciu de farmacogenomică în fiecare sistem integrat de îngrijire. În această declarație se susține chiar că rolul esențial, de conducere în echipa multidisciplinară care asigură traseul clinic în toate specialitățile trebuie să revină farmaciștilor.

Spiritul acestei declarații mă determină să rămân fidelă ideii cu care am început:

Să credem în viitorul farmaciei și să-l apropiem de prezent!

Bibliografie:

1. https://www.igloo.ro/utopia-speranta-si-imaginatie/
2. https://www.pgeu.eu/publications/pharmacy-2030-a-vision-for-community-pharmacy-in-europe/
3. https://www.fip.org/vision-mission).
4. https://www.viata-medicala.ro/farmacogenomica-o-speran-a-pentru-terapia-personalizata-5128
5. https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/farmacogenomica-predictia-raspunsului-la-tratament-in-functie-de-genotipul-pacientului/
6. https://www.nature.com/tpj/journal-information
7. https://www.nature.com/articles/s41397-024-00340-3
8. https://www.nature.com/articles/s41397-024-00330-5
9. https://www.nature.com/articles/s41397-024-00326-1
10. https://www.politicidesanatate.ro/marea-britanie-raport-privind-testarea-personalizata-a-sigurantei-si-eficacitatii-medicamentelor-uzuale/
11. https://www.eurekalert.org/news-releases/947704