„Să facem tratamentele inhalatorii accesibile pentru TOȚI!” este mesajul transmis de Ziua Mondială a Astmului

Cu această ocazie, stăm de vorbă cu doamna Prof. Univ. Dr. Roxana Maria Nemeș, Medic primar Pneumologie, Medic specialist Pediatrie, Doctor în Științe Medicale, Șef Laborator Explorări Funcționale Respiratorii Speciale la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, Președintele Secțiunii de Fiziopatologie Respiratorie a SRP.

Care este situația astmului la nivel global, în Europa și în România?
Astmul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile, care afectează peste 300 de milioane de persoane la nivel mondial și provoacă anual mai mult de 450.000 de decese. Din păcate, prevalenţa astmului este în creştere. Medicamentele inhalatorii cu corticosteroizi sunt esențiale pentru controlul bolii și pentru prevenirea crizelor de astm. Lipsa lor duce la suferință inutilă și decese evitabile. În multe țări cu venituri mici și medii, dar și în regiuni defavorizate din țările dezvoltate, tratamentele rămân inaccesibile fie din cauza costurilor ridicate, fie din cauza lipsei disponibilității.

În Europa, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră.
În România, se estimează că peste 1 milion de persoane suferă de astm bronșic, iar anual sunt înregistrate aproximativ 200.000 de exacerbări severe – adică, în fiecare minut, un pacient are o criză de astm care îi poate pune viața în pericol. În mediul urban, incidența acestei afecțiuni este dublă față de cea din mediul rural.
Astmul afectează aproximativ 7% dintre copiii cu vârste între 7 și 8 ani.
În România, pacienții care au astm bronșic prezintă în medie în fiecare an:

• 2 crize care duc la internări în spitale
• 3 crize care presupun tratament ambulatoriu.

Cum diagnosticăm și monitorizăm astmul?
Diagnosticul de astm este un diagnostic de mare finețe și de mare responsabilitate.
La copii, pe lângă această responsabilitate imensă a diagnosticului, este și faptul de acceptare a acestuia. Durează cam șase luni ca familia să accepte diagnosticul și să înțeleagă modul în care se poate gestiona această afecțiune.
Spirometria reprezintă cel mai simplu, neinvaziv și la îndemână instrument de evaluare a funcției pulmonare. Ea este disponibilă începând cu vârsta de 5 ani și devine un element important în evaluarea pacienților diagnosticați cu astm – copii sau adulți. Spirometria nu pune diagnosticul, dar, alături de alte analize, de anamneză și de istoricul familial, ajută medicul să gestioneze corect și la timp diagnosticul acestei afecțiuni. Un diagnostic pus la timp și un tratament adecvat nivelului de severitate al bolii ajută pacientul să ducă o viață activă și plină de satisfacții. Testarea periodică a funcției pulmonare (o spirometrie la 3-6 luni) dă medicului ocazia să adapteze schema de tratament. Societatea Română de Pneumologie încurajează efectuarea de spirometrii regulate pentru diagnosticarea și monitorizarea astmului.

Astmul rămâne totuși o provocare pentru pacienți și medici, chiar dacă există tratamente care permit o viață normală?
Cred că totul pleacă de la momentul în care pacientul acceptă diagnosticul, în acest tandem cu medicul care îl îngrijeşte. Succesul tratamentului pentru astm depinde în mare măsură de înțelegerea acestei afecțiuni de către pacienți, de disciplina lor de a-și lua medicamentele prescrise si nu în ultimul rând de încrederea în medicul curant.
Îmbunătățirea accesului pacientului român către terapii de ultimă generație, așa cum sunt terapiile biologice, către investigații complexe de evaluare funcțională respiratorie prin creșterea numărului de centre la nivel național care pot accesa aceste investigații, conștientizarea importanței diagnosticării la timp a astmului, dar și monitorizarea corectă a acestor pacienți, poate crește complianța la tratament, ținând cont că terapia golden standard în astm este reprezentată de administrarea pe calea inhalatorie a corticosteroizilor inhalatori, evitând supraîncărcarea schemei de tratament și respectând încadrarea corespunzătoare a terapiei în clasa corectă de tratament conform ghidului GINA, disponibil pentru copii și adulți.
Cu toate acestea, astmul și BPOC au una dintre cele mai scăzute rate de aderență la tratament, doar 33% dintre pacienți urmează întocmai ce le-au prescris medicii. Mai mult, în România, aderența la tratamentele inhalatorii este de 68%.
Ce înseamnă să ajungi la un control al astmului? Un astm bine controlat înseamnă o persoană care va duce o viață absolut normală din punct de vedere al efortului, a tot ceea ce își propune, fără simptome diurne, fără simptome nocturne și fără exacerbări.
Medicii și ceilalți profesioniști din domeniul sănătății sunt îndemnați să se asigure că fiecare persoană cu astm beneficiază de un tratament bazat pe dovezi, care include medicamente inhalatorii esențiale ce conțin corticosteroizi, administrate alături de (sau în combinație cu) medicamentele de urgență, pentru a preveni și evita morbiditatea și mortalitatea prin astm.
Pentru a marca Ziua Mondială a Astmului, Societatea Română de Pneumologie a organizat sesiuni gratuite de spirometrii în București la Sun Plaza pe 10 mai, în intervalul 10.00-22.00, iar în Timișoara la Iulius Mall pe 11 mai, între orele 10.00 și 16.00.