În raportul OECD pentru anul 2020, România avea cea mai ridicată rată de mortalitate prevenibilă din Europa (358 decese/100.000 locuitori față de media europeană de 180 de decese/100.000 locuitori), respectiv cea mai mare rată de mortalitate datorată cauzelor tratabile (235 decese/100.000 locuitori, față de media europeană de 92 de decese/100.000 locuitori), iar dintre principalele cauze, pe primul loc sunt afecțiunile cardio-vasculare, urmate pe locul 2 de cancere (pulmonar, colorectal, sân – primele 3 tipuri ca prevalență).
În februarie 2026, OMS declară faptul că, la nivel mondial, cancerul colorectal reprezintă al treilea cel mai frecvent tip de cancer, responsabil pentru 10% din totalul cazurilor de cancer, cu prevalență mai mare peste 50 de ani.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Cancerul colorectal prezintă câteva particularități care ne obligă ca profesioniști să intervenim:
- poate fi prevenit, factorii de risc sunt unii frecvent întâlniți: consumul de carne procesată, consumul scăzut de legume și fructe, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul.
- diagnosticat precoce este vindecabil în proporție de peste 90 %, screeningul poate depista leziunile precanceroase.
metoda de screening este foarte facilă, de exemplu testul FIT (test imunochimic fecal), care se recomandă anual după vârsta de 50 de ani, confrom U.S. Preventive Services Task Force.
Cu toate că poate fi prevenit deoarece există metode simple de screening, că depistat în stadii precoce poate fi vindecat, cancerul colorectal rămâne o problemă de sănătate importantă pentru populația din România.
În decembrie 2024 s-a încheiat primul proiect de screening pentru cancerul colorectal din București-Ilfov, iar datele au fost impresionante. Au fost oferite teste FIT unui număr de aproape 48.000 de persoane, iar 5,09% dintre testele prelucrate au fost pozitive. 710 persoane au fost identificate cu risc crescut și au primit direct indicația de colonoscopie.
Dintre persoanele care au primit indicația de colonoscopie (cei având rezultat pozitiv la teste FIT sau identificați ca având risc crescut în urma completării chestionarului de risc) 45 % au refuzat efectuarea colonoscopiei, în condițiile în care aceasta se făcea în mod gratuit, iar pacientul avea asigurată navigarea în tot ceea ce era necesar până la efectuarea procedurii. Acest procent de refuz ne indică nevoia de informare a populației și de creștere a gradului de conștientizare asupra riscului pe care îl prezintă cancerul colorectal.
În contextul celor 1.428 de colonoscopii au fost identificate 73 de persoane cu cancer colorectal (5,1%), respectiv au fost identificate peste 1.600 de leziuni polipoide și tumorale. Numărul vieților salvate trebuie apreciat nu doar prin prisma numărului de cancere diagnosticate ci și prin prisma numărului de leziuni precanceroase identifcate.
DA, cu ocazia ROCCAS II s-au salvat vieți și consider că vorbim prea puțin despre asta.
În acest moment, în București-Ilfov se desfășoară un nou proiect de screening pentru cancerul colorectal – „ROCCAS 4 BI: Organizarea de programe regionale de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului colorectal în regiunea București – Ilfov”, cod MySMIS: 348196, având ca lider de proiect Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), iar ca partener Asociația Română pentru Promovarea Sănătății – ARPS.
Obiectivul proiectului îl reprezintă screening populațional pentru depistarea precoce a cancerului colorectal la persoanele vulnerabile cu vârstă cuprinsă între 50-74 de ani, cu domiciliu stabil sau de reședință în București sau Ilfov.
Vor beneficia de servicii de informare, educare și conștientizare peste 20.000 de persoane, dintre care 16.250 de persoane vor beneficia de prevenție și screening.
Din grupurile vulnerabile fac parte:
- persoane cu dizabilități;
- persoanele neasigurate;
- cetățeni români aparținând minorității rome;
- migranți;
- persoane care suferă de dependență de alcool și alte substanțe toxice;
- persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiciar;
- persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune;
- persoane din cămine de bătrâni;
- persoane care provin din zone cu grad de vulnerabilitate crescut;
- persoane din centre de plasament sau anterior instituționalizate;
- persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului;
- persoane fără adăpost;
- femei care au copii cu dizabilități;
- victime ale traficului de ființe umane;
- persoane din familii monoparentale;
- persoane victime ale violenței domestice;
Accesul pacienților în proiect se face cu ajutorul medicilor de familie (MF) afiliați la proiect.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Fluxul de lucru presupune câteva etape distincte:
- identificarea persoanelor eligibile de către partenerul ARPS și introducerea acestora în platforma proiectului.
- prima consultație la MF – ocazie cu care se face stabilirea gradului de risc pentru cancer colorectal prin efectuarea anamnezei și aplicarea unui chestionar. Pacienții cu risc înalt sunt îndrumați direct pentru endoscopie digestivă inferioară (colonoscopie) în cadrul Centrului Regional de Screening (SUUB). Pacienții cu risc standard primesc testul FIT (test imunochimic fecal).
- pacientul face recoltarea la domiciliu și returnează testul la cabinet. Testele sunt ridicate de la cabinet de către reprezentanții laboratorului.
- a doua consultație la MF – se discută rezultatul testului și se decid măsurile ulterioare. Dacă rezulatul testului este pozitiv, pacientul este îndrumat pentru efectuarea colonoscopiei la SUUB. Dacă rezultatul testului este negativ, pacienul primește recomandări legate de stilul de viață și i se recomandă repetarea testării peste doi ani.
- a treia consultație la MF se oferă pacienților care au fost programați la colonoscopie, cu scopul de a instrui pacienții referitor la pregătirea pentru colonoscopie, de a înmâna kit-ul pentru colonoscopie.
Avantajele participării sunt multiple:
- pentru pacienți – posibilitatea de a efectua screening-ul pentru cancerul colorectal, de a beneficia de servicii de înaltă calitate, iar în viitor, de a participa la screening-uri pentru alte patologii.
- pentru medicii de familie – profesionale – diversificarea activității și întărirea legăturii cu pacienții, dar și beneficii materiale.
Afilierea la proiect este facilă, iar echipele de suport ale partenerilor oferă sprijin medicilor și pacienților pe tot parcursul derulării proiectului.
Experiența din ROCCAS 2 ne-a arătat că fiecare dintre noi putem fi salvatori pentru pacienții noștri!
Ne-a arătat de asemenea cât de eficienți putem fi atunci când lucrăm în echipă (MF, gastroenterologi, echipa ONG, echipa IT), ce ușor este pentru pacienți să urmeze parcursul recomandat dacă sunt „navigați” în fiecare etapă.
S-au afiliat deja proiectului marea majoritate a medicilor de familie care au lucrat în proiectul anterior, experiențele avute fiind unele pozitive.
Sunt colegi noi, sunt colegi tineri care au înțeles oportunitatea unui astfel de proiect și și-au exprimat deschiderea pentru a participa.
Ținând cont de faptul că este vorba despre o boală pentru care se poate interveni eficient cu condiția să fie depistată precoce, că practic pot fi salvate vieți, implicarea în acest proiect ar trebui să fie o prioritate pentru MF.
Informații suplimentare despre proiect se pot găsi pe site-ul proiectului www.roccas4bi.ro/despre-proiect/ sau folosind adresa de email roccas2-mf@scumc.ro.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
