Luna martie este luna internațională iar 31 martie este ziua internațională de conștientizare și luptă împotriva cancerului colorectal. La nivel mondial, cancerul colorectal (CCR) este o afecțiune tot mai frecventă, reprezentând o problemă de sănătate publică. În anul 2022 au fost raportate un numar de 1.926.425 cazuri noi (a treia cea mai frecventă formă de cancer la ambele sexe) și un numar de 904.019 decese (a doua cauză de deces la ambele sexe). În Europa, în anul 2022 au fost raportate un numar de 538.262 cazuri noi (a treia cea mai frecventă formă de cancer la ambele sexe) și un numar de 247.842 decese (a doua cauză de deces la ambele sexe)1.
În România au fost raportate. în anul 2022, un numar de 8.056 de cazuri noi la barbați (a treia cea mai frecventă formă de cancer, după cancerul de prostată și cancerul pulmonar) și un numar de 5.485 de cazuri noi la femei (a doua cea mai frecventă formă de cancer, după cancerul de sân). În același an au fost înregistrate peste 7.300 de cazuri de deces prin cancer colorectal (a doua cauză de deces, determinata de cancer, la ambele sexe)2.
Începând cu anul 2018 și în România s-au făcut pași importanți în screeningul CCR prin derularea proiectului pilot ROCCAS (ROmanien Colorectal CAncer Screening).
ROCCAS 1. “Dezvoltarea și implementarea la nivel național a cadrului organizatoric necesar inițierii screeningului în cancerul colorectal“ s-a derulat în perioada decembrie 2018 -decembrie 2023, proiect în cadrul căruia s-au organizat cursuri pentru 892 medici (medici de familie, medici anatomopatologi și medici gastroenterologi) din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, în vederea îmbunătățirii nivelului de pregătire medicală dedicată depistării precoce, diagnosticului și tratamentului leziunilor precanceroase colorectale.
ROCCAS 2. „Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale“ s-a derulat în perioada noiembrie 2020 – decembrie 2023, în patru regiuni ale țării: Sud-Vest/Oltenia, Sud-Muntenia, Bucuresti-Ilfov și Sud-Est.
Metodologia de screening. De screening a putut beneficia orice persoană cu vârsta între 50 și 74 de ani, care, în cabinetul medicului de familie a completat un chestionar de risc, la „vizita 1“. Dacă riscul este crescut, persoana este indrumată către colonoscopie de screening, pentru risc mediu se oferă un test FIT (Fecal Imunochimic Test) pentru depistarea hemoragiilor oculte din scaun. Dacă FIT este pozitiv se recomandă colonoscopia; dacă FIT este negativ, se recomanadă repetarea lui la doi ani3.
Obiectivul în fiecare regiune a constat în testarea a 50.001 persoane, cu cerința ca cel puțin jumătate dintre aceștia să provină din grupuri vulnerabile. Rezultate: din 184.831 persoane testate, 8.966 au avut FIT pozitiv (5,7%)5,10.
ROCCAS 3 – în desfășurare – „Consolidarea capacității sistemului de sănătate pentru implementarea sustenabilă a programului național de screening în CCR (actualizarea și dezvoltarea metodologiei de screening, a cunoștiințelor, monitorizarea standardelor de calitate)“. În cadru acestui proiect se desfășoară, printre altele, acțiuni de formare pentru 1.134 persoane – personal medical și non-medical – implicate în implementarea programului de screening pentru CCR în 8 regiuni de dezvoltare ale României: S, SE, SV, NE, Centru, V, NV si BI.
In viitor: ROCCAS 4. Se vor desfășura proiecte regionale de screening organizat, asigurat exclusiv pentru persoane apartinând grupurilor vulnerabile și zone defavorizate.
Planul National de Combatere a Cancerului (PNCC), programul ce va fi susținut de către Ministerul Sănătății, este reglementat de urmatoarele acte normative:
– legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului
– HG nr.521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
– HG nr.663/2023 privind înființarea registrului naţional de cancer.
Studiile au aratat că detectarea precoce și îndepărtarea lor a leziunilor precanceroase (polipi adenomatoși) cu ajutorul colonoscopiei de înalta calitate poate duce la scăderea riscul de cancer de colon stâng cu 84% și riscul de cancer de colon drept cu 56%. Rezultatele mai slabe în ceea ce privește colonul drept se datorează faptului că leziunile sunt adesea mai dificil de detectat (mai mici, plate, sesile) și, de asemenea, colonul drept fiind o zonă mai dificil de curățat6-8.
În România nu este încă implementat registrul național de cancer (PNCC). Există, însă, registre în regiunile nord-vest și sud-vest și date în regiunile participante la programul pilot Roccas 2, prin SEES-Sistemul Electronic de Evidenta a Screeningului. De asemenea, nu există un registru de polipoze familiale sau cancere ereditare. Nu există o evidență a procedurilor de screeening oportunistic (hemoragii oculte sau colonoscopii) sau a calității colonoscopiilor efectuate anterior de către persoanele care raportează acest lucru. În programele de screening organizat, înregistrarea colonoscopiei face parte din parametrii de calitate9.
Pentru asigurarea calității colonoscopiei este necesară o bună pregătire a colonului și monitorizarea activității din laboratorul de endoscopie în baza ghidurilor în vigoare. Sedarea poate contribui la creșterea calității diagnostice și terapeutice. Performanța colonoscopiei depinde direct de o bună pregătire, documentarea intubării cecului, un timp de retragere de minimum 6 minute pentru un colon fără leziuni11-14. Factorii de risc pentru o pregătire inadecvată a colonului sunt: constipația, diabetul zaharat, obezitatea, demența, boala Parkinson, leziuni ale măduvei spinării, ciroza hepatică, medicația opioidă și, foate important, nerespectarea dietei și a protocolului de administrare a produsului laxativ și a momentului administrării acestuia15.
Pentru evaluarea pregătirii colonului pentru colonoscopie au fost folosite în timp mai multe scale, în prezent, cea mai utilizată fiind scala BBPS (Boston Bowel Preparation Scale) care acordă scoruri(0,1,2,3) pentru fiecare din cele trei segmente ale colonului. Se poate oțtine, astfel, un scor total de la 0 (total nepregătit) la 9 (perfect curat). Reușita unei colonoscopii este frecvent definită ca un scor total ≥ 6 (colonoscopie de succes)16,17.
O pregatire deficitară crește timpul de examinare și scade rata de detecție a polipilor adenomatoși, ducând la o colonoscopie ineficientă. Pentru evitarea acestor situații este necesară și o dietă specială, adaptată, cu două, trei zile înainte de colonoscopie alături de folosirea preparatelor de curațare intestinală, administrate pe cale orală (laxative osmotice). Alimente de evitat înaintea colonoscopiei: fructe, legume, semințe sau cereale, indiferent dacă sunt crude sau gătite. Se pot consuma supe, paste, lactate cu conținut scăzut de grăsime, brânzeturi, ouă, carne macră. În funcție de ora la care este programată colonoscopia, în ziua anterioară examinării se poate mânca până la o anumită ora indicată de medic. Nu se mănâncă nimic în ziua examinării și nu se consumă lichide cu câteva ore înainte de colonoscopie. Efectele adverse cele mai frecvente, în pregătirea pentu colonoscopie, sunt datorate deshidratării, pentru evitarea lor fiind necesară o hidratare adecvată și după efectuarea colonoscopiei18.
Acuratețea diagnosticului și siguranța terapeutică a colonoscopiei depind de o pregatire adecvată a colonului și, implicit, de eficacitatea laxativului administrat. Preparatul ideal trebuie să fie eficace (să golească rapid colonul fără a provoca edemul sau iritația mucoasei), sigur (să nu existe schimb de lichid și electroliți între conținutul intestinal și plasmă) și să fie acceptat și tolerat de către pacient (să nu creeze disconfort, ușor de preparat și administrat). Este foarte importantă educarea pacientului și totala sa implicare și cooperare. În acest sens există pe lângă instrucțiunile de administrare pentru diferite preparate și aplicații care pot fi utilizate și pe smartphone. Protocolul de administrare trebuie oferit pacientului, pentru a fi citite, ideal, cu o săptămână înainte (având în vedere modificarea dietei) dar, este foarte importatant, și să fie explicat verbal.
Produsele pentru pregătirea intestinului, conform Ghidului ESGE, sunt preparate high-volume și low-volume. Preparatul high-volume este soluția PEG-E 4 L (polietilenglicol cu electroliți – macrogol 4000) care a fost folosit la colonoscopiile efectuate în centrele de screening ROCCAS 2). Preparatele low-volume sunt reprezentate de soluții PEG cu electorliți și adjuvanți, soluția orală de sulfați și picosulfatul19.
Un exemplu de produs low-volume pentru pregătirea colonoscopiei este soluția orală de sulfați. Aceasta conține sulfat de sodiu, de magneziu și de potasiu. Pregătirea colonului cu acest produs presupune administrarea, în total, a 1 L de soluție preparată urmată de 2 L de lichide limpezi. Acest preparat, administrat în split-dose, a fost comparat cu produse PEG și picosulfat în studii clinice randomizate. S-a demonstrat non-nferioritatea față de PEG în ceea ce privește eficacitatea și o tolerabilitate mai bună și superioritatea versus picosulfat. Alt avantaj al produsului este dat de o complianță crescută a pacientului, prin ușurința în preparare și administrare și gustul mai plăcut19.
În concluzie, screeningul pentru cancerul colorectal poate salva vieți! Screeningul trebuie desfășurat într-un mod organizat. Pacienții trebuie informați despre programele de screening și periodicitatea vizitelor, pentru a evita apariția cancerelor de interval.
Pregătirea pentru colonoscopie și, implicit, administrarea corectă a preparatului de pregătire reprezintă condiții esențiale pentru o colonoscopie de calitate.
BIBLIOGRAFIE:
1. The Global Cancer Observatory 2022 https://gco.iarc.fr/en, accesat ian 2025;
2.The Global Cancer Observatory accesat ian 2025ttps://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/ populations/642-romania-fact-sheet.pdf;
3.Curs ROCCAS 1 Inst Cl Fundeni;
4.ORDINUL nr. 3.734 din 28 iunie 2024, publicat în MO Partea I, nr. 635 din 4 iulie 2024 (metodologia de screening ptr cancer colorectal);
5.https://fundeni-coloscreening.ro;
6.Brenneret al. Ann Intern Med 2011;154:22-30;
7.Lasisi et al. Expert Rev Gastroenterol Hepatol. 2011;5:745-754;
8.Baxter et al. Healthcare Quarterly.2009;12:24-25;
9. Douglas K Rex Gastroenterology Report, 11, 2023, goad009;
10.Introducing Colorectal Cancer Screening in Romania – Preliminary Results from the Regional Pilot Programs (ROCCAS),M. Manuc et al.;
11.Kaminski et al. 2017 Endoscopy 2017;49:378–397;
12.Segnan et al. European Guidelines for Quality Assurance in Colorectal Cancer Screening 2010. 1st Edition;
13.Karsa et al. European guidelines for quality assurance in colorectal cancer screening and diagnosis: Overview and introduction to the full Supplement publication. Endoscopy 2013;
14.Rembacken et al. Endoscopy 2012;44:957–968;
15. Sharma et al. Endoscopy International 2020;08:E673–E683;
16. Lai et al. Gastrointest Endosc 2009;69(3 Pt 2):620-625;
17. Lorenzo-Zúñiga et al. Rev. Esp Enferm Dig. 2012;104:426-431;
18.www.cancerscreening.nhs.uk/ bowel/publications/nhsbcsp06.pdf5;
19.Hassan et al. ESGE Guideline-Update 2019. Endoscopy 2019;51:775–794.
