Screeningul şi prevenţia scad mortalitatea!

Interviu realizat cu Domnul Prof. Univ. Dr. Cristian Iulian Oancea, Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timişoara, Profesor la UMF „Victor Babeş” din Timişoara

Stimate Domnule Prof. Univ. Dr. Cristian Iulian Oancea, cancerul bronhopulmonar este pe locul I la mortalitate pe glob. Cum explicaţi acest fenomen care are o creştere exponenţială?
Pentru noi fiecare zi este o luptă împotriva cancerului bronhopulmonar, deoarece este cancerul cel mai letal dintre toate leziunile neoplazice cu care ne confruntăm. Este un cancer care se află într-o creştere exponenţială, inclusiv registrele Globocan, OMS-ul, preconizează că până în anul 2050, incidenţa va creşte cu până la 80%, deşi avem terapii inovatoare. Este foarte clar că, dacă putem diagnostica în stadii incipiente, unde pacienţii au acces la terapii inovatoare, atunci se pot câştiga ani din viaţă. Diagnosticarea unui cancer în faza I sau faza II are un prognostic până la 5 ani de 80% spre desosebire de diagnosticarea în faza III sau faza IV unde prognosticul este rezervat la 5 ani de maxim 15%. Trebuie să conştientizăm faptul că, avem metode de prevenţie iar studiile din Anglia certifică la nivelul anului 2015, că 70% din cancer poate fi prevenit. Practic, sunt 2 piloni foarte importanţi: prevenţie, programele de stop fumat şi programele de screening prin care se poate diagnostica şi interveni în stadii incipiente. Prin aceste programe de screening CT cu doze scăzute toracic, se identifică leziunea iar radiologul intervenţional, chirurgul sau medicul pneumolog poate să intervină prin efectuarea biopsiei şi ne conduce ca şi traseul pacientului (patient journey) la anatomopatolog. Numai în urma biopsiei, histochimiei, marcajelor, se poate stabili dacă aceşti pacienţi sunt eligibii pentru o terapie curativă biologică sau nu. Pacienţii cu şansă sunt cei care dezvoltă cancere fără celule mici – non small cell carcinoma – care are prognosticul de supravieţuire cel mai bun şi pentru care există într-adevar terapii inovatoare curative. În schimb, dacă ne referim la fenotipul small cell carcinoma, care este cel mai agresiv, prognosticul la 5 ani este redus la 10-15%. Plămânul fiind un organ care nu are receptor de durere, tumorile cresc şi se dezvoltă iar în cele mai multe cazuri se reuşeşte o terapie paliativă. Studiile americane efectuate pe cohorte în America, arată că, în momentul prezentării la medic, 44-50% dintre pacienţi nu mai sunt operabili şi prezintă metastaze la distanţă. De exemplu, la un pacient cu o tuse cu predominanţă seacă, mai mult de 2 luni de zile, se impune efectuarea unui control medical de către medicul pneumolog. De asemenea, pentru un mare fumător sau fost fumător, riscul de a dezvolta cancer bronhopulmonar nu a dispărut, cca 60% dintre pacienţii care au renunţat la fumat, pot să dezvolte cancer bronhopulmonar. Odată activaţi, carcinogenii produc efecte în timp ce şi microbiota s-a schimbat, este un drum din nefericire ireversibil. Sunt cazuri de pacienţi cu vârste din ce în ce mai tinere cu cancer bronhopulmonar iar între 50 şi 60 de ani, curba riscului creşte exponenţial. În 80% din cazuri, cancerul bronhopulmonar este dat de fumatul activ, fumatul pasiv – nu există formă de fumat sănătoasă. Nicotina este un factor adictiv iar pentru a renunţa la fumat, de cele mai multe ori, avem nevoie de ajutor, deoarece riscul de recădere este mare. Din cauza fumatului, pierdem minim 14 ani din viaţă! În 20% din cazuri intervin expunerea la azbest, factorii de mediu poluanţi, moştenirea genetică transmisă prin ADN care este din ce în ce mai afectat de la generaţie la generaţie. Genetica medicală este esenţială în diagnosticarea oncologică.
Riscurile cresc exponenţial – un copil care a avut tatăl cu cancer bronhopulmonar are un risc genetic de a dezvolta boala. Plămânul este un organ care suferă în tăcere. Alveola pulmonară odată afectată, nu se mai regenerează. Nicotina este de cel puţin 6-8 ori mai adictivă decât alcoolul. Renunţatul la fumat implică o schimbare biologică în metabolismul fumătorului şi îl poate conduce la sefraj nicotinic. Terapia de renunţare la fumat trebuie aplicată corect deoarece poate avea un efect de creştere a adicţiei.
După vârsta de 50 de ani, pentru un fumător activ, fost fumător sau dacă s-a lucrat într-un mediu poluant, se recomandă o dată la 2 ani, efectuarea unui CT cu doze scăzute toracic.
În urma stabilirii unui diagnostic pulmonar, se impune efectuarea RMN-ului pentru cap, abdomen şi pelvis astfel incât să se constate dacă sunt sau nu metastaze. 80% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt diagnosticaţi întâmplător ca urmare a unor examene medicale, fie că au avut pneumonie sau a unor analize de rutină.
În România decedează în fiecare an cca 10.500 de persoane cu cancer bronhopulmonar iar în Anglia cca 34.000 de persoane. Dacă în perioada 2020-2024, există la nivel global cca 2,4 milioane de cazuri cu cancer bronhopulmonar, se preconizează că în anul 2050, numărul va fi de cca 4-4,5 milioane de cazuri.
Cât de importantă este abordarea corectă a managementului multidisciplinar în traseul pacientului oncologic (patient journey)?
În ceea ce priveşte managementul pacientului cu cancer, decizia de tratament se adoptă în cadrul tumor board-ului din care fac parte: chirurgul oncolog, oncologul radioterapeutic, radiologul, pneumologul, anatomopatologul şi geneticianul medical.
Medicina nucleară – PET CT – este o specialitate ştiinţifică cu o însemnătate vitală atât în prezent cât şi în viitorul foarte apropiat.
Se pot câştiga ani din viaţă dacă diagnosticăm devreme, traseul pacientului (patient journey) trebuie să fie cât mai redus – din momentul efectuării consultului medical şi până la stabilirea diagnosticului – accesul gratuit la toate terapiile inovatoare, curative, salvatoare de vieţi!
Actul medical trebuie să fie axat pe pacient care este în mijlocul îngrijirii noastre!
La bărbaţi, riscul de a dezvolta cancer bronhopulmonar este de 1 la 16 iar la femei este de 1 la 17.
Cancerul bronhopulmonar, mortalitatea tăcută!
Platformele educaţioanle:
www.grijadeplamani.ro, www.pneumocontrol.ro sau www.srp.ro, dezvoltate de specialişti în domeniu, oferă informaţii utile în lupta cu această boală!