Prof. Univ. Dr. Diana CimpoeșuAuthor
Interviu cu doamna doctor Diana Cimpoeșu, Prof. Univ. (H), MD, PhD, FESEM, FERC, UMF „Grigore T. Popa”, Medicină de Urgență, Secția Chirurgie II, Șeful Departamentului de Urgență Spital și Pre-spital EMS SMURD Iasi , Spitalul Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iasi, Președinte al Comisiei de Specialitate în Medicină de Urgență și Dezastre din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România, Trezorier EUSEM, UEMS, Reprezentant S&B România, https://medicinaurgenta.ro/
Doamna dr. Cimpoeșu este primul profesor și conducător de doctorat în Medicina de Urgență din România încă din 2014, poziție unică deținută timp de 9 ani, după care tot doamna profesor a contribuit la crearea de competențe similare și în alte centre din România. ”Anul acesta celebrăm 20 de ani de la înființarea SMURD Iași. Am adus SMURD la Iași în aprilie 2005, apoi am organizat SMURD la Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Bacău și Vaslui. Avem rol de coordonator regional”.
Prof. Univ. dr. Diana Cimpoeșu este secretar general al Societății de Medicină de Urgență din România și președintele Conferinței Naționale a Societății de Medicină de Urgență, care se desfășoară în perioada 20-24 mai 2025 la Palatul Culturii din Iași, când se celebrează și 20 de ani de SMURD Iași. În această calitate doamna profesor a avut amabilitatea să ne acorde un interviu pentru revista Medical Market – Medicină de Urgență 2025.
Stimată doamnă profesor, vă rugăm să ne vorbiți despre activitatea pe care o desfășurați la UPU Iași, despre anvergura pe care o are această unitate , echipa pe care o coordonați, competențele și categoriile de pacienți care intră în responsabilitatea dumneavoastră, .
Ca echipă avem 33 de medici specialiști, 51 de medici rezidenți, aproape 100 de asistenți medicali și cca 65 personal auxiliar. Nu sunt mulți pentru că numărul de pacienți ai noștri depășește de 3 ori pacienții spitalului. Raportat la numărul de intervenții în pre-spital nu sunt niciodată suficienți angajați. Echipa noastră a crescut mereu. Aproape toți cei care lucrează în UPU lucrează și pe mașină și pe elicopter și lucrează și în Dispecerat. Personalul este angajat de spital dar foarte mulți dintre medici și asistenți lucrează și în pre-spital, este modelul de medicină de urgență care integrează activitatea de pre-spital cu aceea din spital. Angajăm și personal auxiliar în limita resurselor bugetare care sunt exclusiv de la Ministerul Sănătății. Raportat la numărul de pacienți pe care îi vedem ar fi nevoie întotdeauna de mai mult personal, e loc de crescut și avem planuri. Formăm permanent personal specializat, de completare pentru că avem și colegi medici care pleacă să asigure alte unități UPU și SMURD din regiunea de NE. Acum pleacă mai puțini în străinătate, dar avem foști colegi actualmente în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Belgia, cu care ținem legătura și de care eu personal, ca profesor și formator al lor sunt foarte mândră.
Vă rugăm să ne spuneți doamnă profesor Cimpoeșu câteva lucruri despre cazuistica care se prezintă la UPU Iași.
Patologia pacienților care ajung în Unitatea de Primire Urgență a Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” din Iași este reprezentată de toată patologia întâlnită la adult. Spitalul fiind cu rol de coordonator regional, aici ajung pacienți cu toate afecțiunile, inclusiv cei care ulterior sunt trimiși către alte spitale, specializate în Boli Infecțioase, Pneumoftiziologie, Neurologie și Neurochirurgie, Psihiatrie, Spitalul ”Parhon” cu specialitățile Nefrologie-Urologie, Centrul de Chirurgie Cardiovasculară sau Institutul Regional de Oncologie Iași. Deci, primim în urgență pacienți cu vârsta între 18 și 100+ ani, peste 100.000 de prezentări anual. Am avut și cazuri de copii, pentru că uneori, când se întâmplă mari urgențe, familia sau aparținătorii ajung la noi. Dacă ar fi să facem un top al urgențelor medicale ale pacienților noștri, pe primele locuri s-ar situa bolile cardio-vasculare, care reprezintă cea mai frecventă acuză pentru prezentarea în urgență, apoi urmează cazurile de gastroenterologie și hepatologie, din păcate sunt foarte multe urgențe și pe zona asta. Urmează în acest nedorit top cazurile de traumatologie, de la plăgi, fracturi, până la poli-traume din accidente rutiere, din căderi de la înălțime. În toate aceste cazuri intervenim cu cele 4 clinici de chirurgie care au servicii de gardă permanente pentru județul Iași și de fapt către care se direcționează toată regiunea de Nord-Est a țării. De asemenea, primim tot ce înseamnă Oftalmologie, ORL, Boli de Nutriție și Diabet, Endocrinologie, orice înseamnă patologie, nu mai contează că este urgență sau este o patologie mai veche dar pe care pacientul vineri noaptea sau sâmbătă dimineața o consideră urgență. Normal, exceptând urgențele reale, pacientul ar trebui să se adreseze inițial medicului de familie, medicului din ambulator și abia apoi, cu programare să ajungă la un spital. Din păcate aceste lucruri nu sunt implementate în educația sanitară a populației din România, astfel încât pacienții care nu găsesc o altă rezolvare ajung în urgență, care este o poartă deschisă 24h. În creștere este și patologia oncologică. Chiar dacă foarte mulți pacienții se tratează în Institutul Regional de Oncologie din iași sau alte servicii de Oncologie ale Iașiului, în momentul în care apare urgență sau durere, febră, complicațiile chimioterapiei sau complicații post-operatorii, acești pacienți ajung aici.
Care este partea care vă revine în tratamentul acestor 100.000 de pacienți?
Noi intervenim cu tot ce înseamnă terapie de urgență și diagnostic, chiar ”păstrăm” o parte din pacienți, frecvent din lipsă de locuri în alte secții de terapie intensivă, pacienți critici, intubați, ventilați, cu suport hemodinamic, cu terapie complexă. În Iași sunt zilnic 4-5 paturi mai puține decât ar trebui să fie, uneori chiar și 12 paturi mai puțin. Fluxul activității noastre începe cu triajul pacienților, urmărind protocolul național, triaj prin care pe baza unor semne obiective, pacienții sunt împărțiți în pacienți cu cod roșu, galben, verde. Pacienții cu cod albastru și alb sunt cei în stare mai puțin gravă, care vin pentru o recomandare sau o rețetă. În medie vedem 300 de pacienți pe zi din care 15% sunt cod roșu, restul sunt cod galben și verde. Pacienților li se fac investigații, începând cu examenul fizic, apoi partea de imagistică (radiografie, ecografie, CT, IRM), analize de laborator în urgență sau în laboratorul central. Se conturează un diagnostic bazat pe toate aceste investigații și acum se decide dacă pacientul merge către un consult de specialitate, care înseamnă fie internare la noi, fie tratament în ambulatoriu sau transfer către alt spital. Procentul de internare în spitalul nostru este de cca 20% iar cam 10% sunt redirecționați către alte spitale, restul de pacienți sunt rezolvați în urgență, ceea ce este un mare beneficiu pentru sistemul medical românesc în ansamblu. Uneori familia refuză să preia pacientul în îngrijire la domiciliu, mai ales vârstnici sau cu multiple afecțiuni. Trebuie înțeles că noi suntem un spital de urgență, cu termene de spitalizare scurte, sunt alte spitale, cum ar fi cele de recuperare, cu durate de internare lungi sau care continuă monitorizarea în regim de ambulator al pacienților.
Pe lângă partea de primiri-urgențe, avem celelalte activități din cadrul SMURD, care au debutat la noi în 2005 și care înseamnă mașină de terapie intensivă, unică pe județ, care intervine numai la cazurile cele mai grave, stop cardio-respirator, stare de comă, situațiile care sunt încadrate la cod roșu. Tot unic este și medicul care însoțește prin rotație mașina SMURD, din medici din Clinica UPU a spitalului, între care pot fi și eu într-o vineri noapte sau duminică noapte. Printre îndatoririle noastre intră și responsabilitatea împărțită cu Serviciul de Ambulanță al Dispeceratului, împreună cu care acoperim județ Iași și zona de NE a țării. Dispeceratul care se află la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Avem de asemenea echipă medicală medic-asistent pentru partea de intervenții cu elicopterul, pe care o administrăm împreună cu Inspectoratul General pentru Aviație. De asemenea, deservim și partea de Neonatologie pe care o gestionăm împreună cu colegii din Spitalul ”Cuza Vodă” și ISU, acesta din urmă având în grijă mașinile de intervenție și paramedicii care sunt subofițeri – pompieri.
Cum vă situați, doamnă profesor Cimpoeșu, la capitolul sensibil al dotărilor la nivel de Unitate?
În ceea ce privește dotarea Secției UPU din spital, noi am avut o extindere și modernizare în 2015 și acum după ce au trecut 10 ani, este nevoie de o dotare la standarde 2025, așa cum ne adresăm în mod repetat Ministerului Sănătății și Primăriei Iași. Așteptăm și finalizarea și darea în folosință a Spitalului Regional de Urgență în care ne vom muta, dar deocamdată suntem fericiți că putem să salvăm vieți aici unde suntem acum și cu dotarea de care dispunem. În 2022 și 2023 am mai primit un update, care ne-a poziționat la cel mai înalt nivel din România în ceea ce privește dotarea, alături de colegii din Oradea. Printr-un proiect de cercetare numit CENEMED câștigat prin competiție națională și realizat în cadrul UMF ”Grigore T. Popa” Iași, la care am avut calitatea de manager, am ”câștigat” echipamentul de suport respirator extracorporeal, pe care începând de la sfârșitul lui 2022 l-am folosit cu succes în salvarea unor pacienți în stare extrem de gravă, precum și o serie de echipamente de resuscitare, de investigații imagistice, pe care le folosim pentru pacienții noștri pe care îi includem în studii și în activitatea de cercetare medicală. Acest proiect de cercetare medicală continuă prin publicarea de articole în diferite reviste științifice internaționale dar mai ales prin aplicarea unor standarde medicale europene la pacienții noștri.
Dați-mi vă rog un exemplu de pacient cu cod roșu foarte grav!
În fiecare zi avem cazuri deosebite. Cel mai recent caz, extrem de grav, care a avut inițial o șansă mică de supraviețuire este cazul unui tânăr de 27 de ani. Acesta a căzut sau s-a aruncat de la etajul 8 în urma unei crize sentimentale și s-a înfipt într-o bară a gardului din jurul blocului. Am deplasat la fața locului echipa de terapie intensivă SMURD, a fost nevoie de descarcerare a pacientului, s-a tăiat acea bară din gard care îl imobiliza iar pacientul a fost adus la spital cu restul de bară înfiptă în șold. După primele intervenții de oprire a sângerării și anestezie generală, investigațiile au arătat că pacientul are fractură de bazin extrem de complexă, fractură de femur, leziuni intra-abdominale și la nivelul coapsei. Pacientul a fost operat în mai multe rânduri în spitalul nostru de echipele de chirurgie generală pentru leziunile abdominale și apoi de chirurgii ortopezi pentru refacerea oaselor bazinului. Pacientul a avut 2 luni de spitalizare la noi, pentru că exista și riscul septic, pacientul având o rană complicată făcută de un obiect metalic cu potențial septic foarte mare. După toate eforturile făcute de echipele de medici din spital, de refacere a țesuturilor, structurilor și oaselor distruse, pacientul a fost transferat către Spitalul de Psihiatrie pentru a primi suport psihologic, din două motive. În primul rând este gestul care a determinat acest traumatism sever și apoi însăși spitalizarea îndelungată uneori generează tulburări de tip depresie și anxietate. V-am descris în linii mari un caz care în ciuda prognosticului extrem de rezervat a evoluat bine și sperăm ca și mai departe tânărul să-și continue viața, pe care s-o privească cu alți ochi în ce poate face pentru el și familia lui.
Doamnă profesor Dr. Diana Cimpoeșu, vă rog să faceți câteva referiri la activitatea dumneavoastră universitară și aceea de președinte al Societății de Medicină de Urgență și Catastrofă din România.
Referitor la activitatea academică, am avut bucuria în 2023 de a sărbători 30 de ani de Medicină de Urgență, de când am absolvit această specialitate dar propriu-zis activitatea academică am început-o în 2004, ca șef de lucrări și când am înființat această disciplină la UMF ”Grigore T. Popa” din Iași. Studenților din anul I le predau un curs de abilități medicale de prim ajutor iar cu studenții anului IV am un curs de Medicină de Urgență. Mai avem predare pe parte de psihopedagogie și, deosebit pentru studenții noștri sunt activitățile extra-curriculare, implicarea lor într-o serie de cursuri, workshop-uri pe care le desfășurăm în spațiile publice, în simulări, care sunt extrem de atractive. De aceea, la Iași medicina de urgență este atrăgătoare pentru cei care iau examenul de rezidențiat și de aceea avem întotdeauna toate locurile ocupate, chiar cu punctaje foarte mari. Precizez că Medicina de Urgență este o specialitate preferată de medicii absolvenți ai facultății de medicină din Iași, în condițiile în care alte facultăți de medicină din țară sau din Europa se confruntă cu o lipsă de rezidenți dispuși să se califice în această specialitate, foarte grea dar foarte frumoasă. Meseria este solicitantă din punct de vedere fizic și psihic, emoțional, dar îți aduce și mari satisfacții pentru că nimic nu poate fi în medicină mai frumos decât, atunci când ai intervenit corect și la timp, să repornești o inimă care s-a oprit, iar persoana să se poate reîntoarce la viața cotidiană,.
Nouă ne revine și partea de educație medicală de prim ajutor pentru populație, pentru persoanele laice din punct de vedere medical, care pot fi, să spunem, de la angajații Antibiotice SA până la copiii din școli sau reprezentanți ai bisericii. Anul trecut am făcut primele cursuri pentru călugării și călugărițele din mânăstirile din județul Suceava, ne-am ocupat de pregătirea lor în resuscitare și defibrilare automată.
În ceea ce privește specialitatea de Medicină de Urgență, activitatea noastră începe de la nivelul studenților la medicină, la nivelul de rezidenți, organizăm conferințe naționale, anul acesta sărbătorim și 190 de ani de Inspectorat pentru Situații de Urgență, prima Unitate de Pompieri din România s-a înființat aici la Iași, pentru că dacă lucrăm non stop cu pompierii, ne și sărbătorim împreună.
În paralel, ne desfășurăm activitatea de cercetare științifică, muncă pe care o valorificăm la nivel internațional în cadrul evenimentelor științifice de la nivel european, pe parte de resuscitare și intervenții de medicină de urgență. Anul trecut am participat pentru prima oară la Congresul American de Medicină de Urgență, ducând astfel peste ocean reputația medicinii de urgență din România. Este foarte apreciat modelul SMURD, realizat cu implicarea a două instituții ale statului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași și Clinica de Urgență din Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” din Iași. Vreau să subliniez că SMURD este o instituție a Statului, nu este o persoană juridică, este un model de integrare în activitatea sa a celor două instituții menționate, la care aș adăuga și a 3-a, Inspectoratul General pentru Aviație. Acestea sunt în subordinea a două ministere, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne și în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
