Somnolența Diurnă Excesivă

O provocare subdiagnosticată cu impact major

Somnolența din timpul zilei este un simptom cardinal care poate compromite sănătatea, calitatea vieții și siguranța în trafic și este adesea ignorată de pacienți și subdiagnosticată de medici. Aplicarea de chestionare autoadministrate este o soluție simplă în depistarea somnolenței diurne excesive. Aplicarea noului Chestionar BOSS în depistarea somnolenței la volan poate fi o uneltă importantă în managementul pacientului.

Somnolența, deși nu are o definiție exactă, o interpretăm ca și tendința crescută de a adormi în timpul zilei, involuntar și chiar în situații nepotrivite. Atunci când această stare persistă mai mult de trei luni și interferează cu funcționarea socială, profesională sau cu siguranța personală, vorbim despre SDE.
Aceasta poate avea trei dimensiuni:
• Introspectivă: măsurată prin chestionare auto-raportate.
• Psihologică: evaluată prin teste clinice precum MSLT (Multiple Sleep Latency Test).
• Manifestă: asociată cu semne comportamentale și testată prin MWT (Maintenence of Wakefulness Test).
Prevalența și Cauzele SDE
Studiile estimează o prevalență a SDE de 5–20% în populația generală. Printre cele mai frecvente cauze se regăsesc:
• Sindromul de apnee în somn (SASO)
• Hipersomnia idiopatică
• Narcolepsia
• Somnul insuficient determinat comportamental
• Afecțiuni metabolice sau endocrine (anemie, hipotiroidism)
• Tulburări psihiatrice (depresie, anxietate)
• Tulburări de igienă a somnului

Evaluarea Somnolenței – Metode Subiective și Obiective
1. Chestionare Subiective
• Scala Epworth (ESS): cea mai utilizată, evaluează probabilitatea de a adormi în 8 situații cotidiene. Scorurile peste 10 indică prezența SDE.
• Stanford Sleepiness Scale (SSS): măsoară starea de somnolență din momentul completării.
• Karolinska Sleepiness Scale (KSS): auto-evaluare simplă pe o scară de la 1 la 9.
• SWIFT, POMS, Scala Figurativă: utile în populații specifice (copii, pacienți cu deficiențe cognitive).
• Scala BOSS (Bordeaux Sleepiness Scale): axată pe riscul de accident rutier asociat somnolenței – combină kilometri parcurși cu frecvența somnolenței la volan.

2. Metode Obiective
• MSLT (Testul de Latență Multiplă a Somnului): standardul de aur în evaluarea narcolepsiei.
• MWT (Testul de Menținere a Vigilenței): indicat pentru evaluarea capacității de a rămâne treaz, mai ales la profesii critice.
• Pupilografie: analizează modificările diametrului pupilar.
• EEG: măsoară activitatea cerebrală, util în corelare cu MSLT.
• Testele de vigilență (PVT, OSLER): teste rapide, utile în screening.
• Testul de echilibru postural: corelează oboseala cu instabilitatea fizică.
Scala BOSS – Un nou instrument pentru evaluarea somnolenței la volan
Scala de Somnolență Bordeaux (BOSS) a fost concepută pentru a acoperi o lacună importantă: evaluarea riscului de șofat legat de somnolență.
În studiul publicat în The Bordeaux Sleepiness Scale (BOSS): a new questionnaire to measure sleep-related driving risk | Journal of Clinical Sleep Medicine, 2023, s-a creat un nou chestionar de somnolență, adresat în principal șoferilor.
Aceasta confirmă de asemenea limitările ESS în ceea ce privește măsurarea riscului de conducere la șoferii somnolenți și foarte somnolenți.
Structurată în patru întrebări scurte, aceasta are avantajul de a fi direct aplicabilă în cabinetele medicale și în evaluările de aptitudine pentru șoferi.
Un scor BOSS ≥3 indică un risc crescut de accidente și impune investigații suplimentare.

Date clinice Somnolog
O analiză retrospectivă realizată pe 248 de pacienți care s-au prezentat în clinică pentru probleme de somn, și cărora li s-a aplicat ESS (Epworth Sleepiness Scale) a arătat că:
• 57% au avut scoruri normale ESS (0–6).
• 43% au prezentat SDE în grade variabile:
o 12,5% – somnolență limită
o 20,5% – SDE ușoară
o 7,3% – SDE moderată
o 2% – SDE severă
Aceste date justifică includerea ESS în screeningul inițial al pacienților cu tulburări de somn și indică un procent crescut al pacienților ce prezintă SDE. Dar în timp ce ESS depistează gradul de SDE al pacienților, acesta nu oferă date privind somnolența la volan al acestora, de aceea se dorește aplicarea suplimentară a Chestionarului BOSS pentru acei pacienți care șofează și mai ales pentru pacienții care sunt șoferi profesioniști.
Impactul Somnolenței asupra Siguranței la Volan
SDE este asociată cu un risc crescut de accidente rutiere. Datele arată că:
• Șoferii somnolenți sunt de 7 ori mai predispuși la accidente.
• După 24 de ore fără somn, reflexele devin similare cu cele ale unei persoane în stare de ebrietate.
• 10–20% dintre șoferii profesioniști recunosc că au adormit la volan.
• Un accident din trei pe autostradă este asociat cu oboseala sau somnolența.
Microsomnul la volan – adormirea de câteva secunde – este extrem de periculos. La 80 km/h, într-un microsomn de 4 secunde, o mașină parcurge distanța unui teren de fotbal.

Reglementări și Siguranța Rutieră
În România, există reglementări specifice privind aptitudinile medicale ale șoferilor cu tulburări de somn:
• OUG 195/2002 și Ordinul 1255/2015 – stabilesc obligația medicilor de familie de a trimite spre evaluare pacienții cu suspiciune de apnee în somn.
• Eliberarea permisului este condiționată de controlul bolii și evaluare periodică:
o Grupa 1 (șoferi amatori): control medical la 3 ani.
o Grupa 2 (șoferi profesioniști): anual.
Concluzii
Somnolența diurnă excesivă este mai mult decât o simplă stare de oboseală – este un simptom clinic cu potențial letal, în special în contextul condusului auto. Evaluarea și recunoașterea precoce prin metode validate (ESS, BOSS) pot salva vieți. Aplicarea noului chestionar BOSS acoperă o lacună a evaluării din punctul de vedere al somnolenței la volan.

Bibliografie

1. The Bordeaux Sleepiness Scale (BOSS): a new questionnaire to measure sleep-related driving risk
2. Pierre Philip, MD, PhD, Jean-Arthur Micoulaud-Franchi, MD, PhD, Jacques Taillard, PhD, Julien Coelho, MD, PhD, Camille Tisserand, MD, PhD, Yves Dauvilliers, MD, PhD, Patricia Sagaspe, PhD
3. Ohayon MM. From wakefulness to excessive sleepiness: what we know and still need to know. Sleep Med Rev. 2008;12(2):129–141.
4. Ohayon MM, Smolensky MH, Roth T. Consequences of shiftworking on sleep duration, sleepiness, and sleep attacks. Chronobiol Int. 2010;27(3):575–589.
5. Senaratna CV, Perret JL, Lodge CJ, et al.. Prevalence of obstructive sleep apnea in the general population: a systematic review. Sleep Med Rev. 2017;34:70–81.
6. Léger D, Stepnowsky C. The economic and societal burden of excessive daytime sleepiness in patients with obstructive sleep apnea. Sleep Med Rev. 2020;51:101275.
7. Carskadon MD, Dement WC. Daytime sleepiness: quantification of behavioral state. Nerosci Biobehav Rev 1987;11:307-17
8. Antonelli Incalzi R, Marra C, Salvigni BL, Petrone A, Gemma A, Selvaggio D, et al. Does cognitive dusfunction conform to a distinctive pattern in obstructive sleep apnea syndrome? J Sleep Res. 2004;13(1):79-86.
9. Sleep restriction for the duration of a work week impairs multitasking performance.Haavisto ML, Porkka-Heiskanen T, Hublin C, Härmä M, Mutanen P, Müller K, Virkkala J, Sallinen M J Sleep Res. 2010 Sep; 19(3):444-54.