Cancerul, dușmanul nostru cu o mie de fețe, reprezintă una dintre cele mai mari provocări actuale ale științei. Afecțiune multifactorială complexă și heterogenă biologic, clinic și molecular, cancerul este un conglomerat de peste 200 de tipuri și subtipuri de patologii diferite, fiecare cu mecanisme patogenetice distincte, cu evoluție variabilă și cu răspuns terapeutic diferit. Element cu impact devastator asupra vieții a milioane de oameni și, indirect, cu efecte social-economice ce nu pot fi neglijate, cancerul este un adversar redutabil pentru medicina modernă, ale cărei eforturi se concentrează spre găsirea unor căi de a-l preveni și trata în mod eficient.
Acest dublu obiectiv se traduce prin necesitatea clarificării mecanismelor moleculare care stau la baza transformării celulelor normale în celule canceroase, identificarea de ținte terapeutice, până la dezvoltarea imunoterapiei, a terapiilor personalizate. Apariția de noi tehnici și metode de investigare, în particular a celor care analizează celule unice la nivel genomic, transcriptomic, proteomic, cu high-throughput, dezvoltarea inteligenței artificiale, progresele terapiei genice și ale vaccinurilor personalizate adaugă noi dimensiuni acestei lupte.
Testarea genetică este relevantă atât pentru diagnosticul anumitor tipuri sau subtipuri de cancer, pentru orientarea terapiei, cât și pentru evaluarea riscului personal pentru această maladie-predispoziția la cancer. Testarea de predispoziție este indicată atunci când într-o familie există multipli membri cu același tip de cancer sau atunci când boala este diagnosticată la vârste tinere, în situațiile în care cancerul a apărut bilateral (ex: ambii sâni), ca și acolo unde se cunosc deja variante patogene familiale. Predispoziția mai este suspectată și în cazurile de cancer recurent sau de tipuri multiple de cancer la aceeași persoană.
Studiul realizat de Hoffman et al. (JCO Oncol Pract 2025; 21:1296-1305) raportează rezultatele obținute în urma a 32.215 de teste pentru predispoziție la cancere ereditare (panel de 48 de gene), desfășurate pe o durată de 3 ani la centrul Southern California Kaiser Permanente Medical Group. Specialitățile care au făcut recomandări pentru testare, în afara geneticii medicale, au fost oncologia (inclusiv subspecialitățile oncologie ginecologică și oncologie-radiologie), urologia și chirurgia generală. Lotul de pacienți a inclus femei în proporție de 79%, iar vârsta medie a pacienților a fost de 55±16 ani, pacienții cu recomandare de la medicul genetician având o vârstă medie ușor mai scăzută (52±15 ani) față de cei de la restul specialităților medicale (61±14 ani); etnicitatea pacienților a reflectat etnicitățile din populația generală, deși procentele individuale ale grupelor etnice au fost semnificativ diferite în referințele de la genetician versus celelalte specialități (mai mulți caucazieni și mai puțini asiatici sau africani în primul caz).
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Criteriile pentru direcționarea pacienților către testare au fost: 1. istoric personal de cancer de sân din categoriile triplu negativ, carcinom ductal in situ sau invaziv înainte de vârsta de 50 de ani, două cancere de sân independente înainte de vârsta de 65 de ani, etnicitate Ashkenazi, bărbați cu cancer mamar; 2. diagnostic de cancer colorectal sau endometrial înaintea vârstei de 50 de ani; 3. diagnostic de cancer ovarian epitelial, de tub fallopian sau peritoneal; 4. diagnostic de cancer pancreatic exocrin; 5. diagnostic de cancer de prostată metastatic sau cu scor Gleason ≥7; 6. diagnostic de cancer renal înaintea vârstei de 50 de ani sau de cancer renal multifocal ori bilateral sau de istoric familial de cancer renal la rudele de gradul întâi ori doi; 7. alte posibile motive legate de existența unui risc pentru cancer ereditar, la discreția medicului genetician.
Testarea a țintit identificarea eventualelor variante patogene de linie germinală. În cazul rezultatelor negative sau cu semnificație clinică incertă, pacienții au primit un răspuns standard, fără a fi întreprinse alte acțiuni ulterioare; pacienții la care au fost identificate variante genice pentru risc crescut de cancer ereditar au fost direcționați întotdeauna către consiliere genetică.
Proporția de pacienți la care au fost identificate variante probabil patogene sau patogene a fost de 15% în cazul pacienților cu recomandare de la medicul genetician, comparativ cu 11% în cazul celorlalte specialități. Genele cele mai frecvent afectate au fost ATM, BARD1, BRCA1, BRCA2, BRIP1, CDKN2A, CHEK2, NF1, PALB2, RAD51C, RAD51D. 100% dintre pacienții care au primit recomandare de la genetician au revenit pentru consiliere post-testare, ca și 90% dintre pacienți recomandați de alte specialități din sfera oncologică (23% din această ultimă categorie fiind însă fie în îngrijire paleativă, fie decedați în prima lună de la eliberarea rezultatului).
Rezultatele acestui studiu sugerează că testarea de linie germinală a pacienților oncologici este un instrument care poate contribui semnificativ la diagnosticarea cancerului ereditar, o patologie în mod tradițional subdiagnosticată atunci când elementul critic pentru stabilirea caracterului ereditar este istoricul familial, de multe ori incomplet. Identificarea variantelor ereditare se traduce în mai buna monitorizare a persoanelor aflate la risc. De asemenea, studiul subliniază și necesitatea unei colaborări strânse între medicii geneticieni și cei cu alte specializări medicale, în vederea asigurării unei ințrelegeri cât mai bune, din partea pacientului, a implicațiilor rezultatelor testelor sale.
Dedicat excelenței, Cytogenomic Medical Laboratory oferă o paletă largă de teste de predispoziție la cancer, atât țintite pe un anume tip tumoral, cât și în varianta comprehensivă (www.cytogenomic.ro).
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Dr. Maria Stratan



























