Transplantul cardiac: Progrese, Provocări și Perspective

Abstract: În România, transplantul cardiac a fost introdus în anii ‘90 și a evoluat în ciuda diferitelor dificultăți. Deși au fost înființate două centre naționale, numărul transplanturilor este limitat de lipsa organelor donatoare și de infrastructura insuficientă. Datele din Registrul Național ANT evidențiază necesitatea extinderii listei de așteptare și a îmbunătățirii accesului la îngrijire. Progresele tehnologice permit extinderea timpului de transport al organului, dar conștientizarea donării de organe este crucială pentru creșterea numărului de transplanturi. Îmbunătățirea diagnosticării și accesului la tratamente avansate sunt esențiale pentru optimizarea programului de transplant cardiac.

Introducere
Transplantul cardiac reprezintă o procedură chirurgicală complexă, esențială pentru salvarea vieților, dar care implică multiple provocări. În România, această procedură a fost introdusă la sfârșitul anilor ‘90 de către doctorul Șerban Brădișteanu și profesorul Radu Deac. Deși succesul inițial a adus o recunoaștere națională, este esențial să subliniem importanța dezvoltării continue a unui program robust. Acest program trebuie să includă crearea și gestionarea unei liste de așteptare pentru pacienții cu insuficiență cardiacă terminală și să asigure o monitorizare atentă a pacienților post-transplant.
De-a lungul timpului, acumulând experiență în domeniu, a fost inițiat și al doilea program de transplant cardiac în România, la Târgu Mureș. Cu toate acestea, în afara celor două centre naționale, pacienții care necesită transplant cardiac sau asistență circulatorie nu dispun de unități specializate pentru gestionarea exacerbărilor bolii sau a complicațiilor. Această situație poate contribui la menținerea unei liste scurte de pacienți candidați pentru transplant.
În prezent, este evident că numărul de proceduri de transplant cardiac nu poate crește semnificativ fără o extindere corespunzătoare a listei de așteptare. Factorii esențiali care trebuie luați în considerare pentru efectuarea unui transplant cardiac includ:

• Evaluarea detaliată a pacientului: Diagnosticarea corectă și completă a stării pacientului.
• Disponibilitatea și calitatea organului donat: Evaluarea rapidă si completă a organului donat.
• Pregătirea și experiența echipei chirurgicale: Educația medicală continuă, teoretică și practică a întregii echipe multidisciplinare, în domeniul transplantării cardiace.
• Capacitatea infrastructurii medicale: Evaluarea resurselor disponibile pentru efectuarea transplantului, dar și îngrijirea postoperatorie și soluționarea eventualelor complicații.
• Accesibilitatea și eficiența sistemului de transport al organului: Optimizarea transportului pentru a minimiza timpul de ischemie miocardică.

Începând din anul 2018, Registrul Național ANT a început să furnizeze date privind numărul de pacienți înscriși anual pe listele de așteptare, numărul total de pacienți de pe lista de așteptare, mortalitatea pe lista de așteptare și numărul de transplanturi cardiace efectuate anual în cele două centre naționale. Din păcate, lipsa unui registru național dedicat pacienților cu insuficiență cardiacă avansată și a unui centru specializat pentru investigarea, diagnosticarea și tratamentul acestora contribuie la numărul scăzut de transplanturi efectuate anual comparativ cu alte țări europene sau Statele Unite ale Americii.

Progresele tehnologice realizate din anii `90 au avut un impact semnificativ asupra domeniului transplanturilor cardiace. Deși s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de donatori, România este uneori nevoită să exporte organe pentru transplant în alte țări. În mod obișnuit, timpul de ischemie acceptat pentru un transplant cardiac este de aproximativ 4 ore, cuprinzând intervalul de la administrarea soluției de cardioplegie până la reimplantarea și reluarea activității cardiace a grefonului. Totuși, utilizarea dispozitivelor de asistare a grefonului cardiac pe parcursul transportului, care mențin organul perfuzat, cald, având activitate cardiacă, nu impune, în prezent, o limită strictă de timp, deși acest aspect necesită confirmări suplimentare prin studii ulterioare.
Conștientizarea importanței donării de organe joacă un rol crucial în creșterea acceptării acesteia în rândul populației și, implicit, în sporirea numărului de donatori. Legislația care presupune consimțământul automat al populației, în absența unui document de refuz, contribuie la acest aspect. Conform Eurotransplant, numărul transplanturilor cardiace a crescut în ultimii 4 ani în cele 8 țări care fac parte din această organizație așa cum este prezentat în Tabelul 1. Țările care fac parte din Eurotransplant sunt: Austria (9 mil locuitori), Belgia (11,5 mil locuitori), Croația (4,4 mil locuitori), Germania (83 mil locuitori), Ungaria (10 mil locuitori), Luxemburg (0,5 mil locuitori), Olanda (17 mil locuitori), Slovenia (2 mil locuitori), toate au o formă de consimțământ presupus, respectiv toți locuitorii țărilor respective sunt considerați donatori automat în absența unei declarații de refuz. Deși Germania este țara cu cele mai multe proceduri de transplant cardiac, implicit cu donatori mulți, legislația de donare este diferită în anumite regiuni administrative. Fiecare țară are o formă de coordonare a listei de așteptare, respectiv a donării/alocării organelor ce colaborează cu Eurotransplant.

România, ca și celelalte țări europene, coordonează programul de transplant cu ajutorul unei agenții naționale, precum ANT (Agenția Națională de Transplant). Această agenție se ocupă de gestionarea listelor de așteptare, alocarea organelor și colaborarea internațională pentru recoltarea și donarea organelor. Deși România are o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, numărul anual de transplanturi cardiace rămâne scăzut, fiind influențat de o serie de factori interdependenți, inclusiv disponibilitatea organelor donatoare, infrastructura medicală, și accesul pacienților la servicii de îngrijire.
Reluarea și extinderea programului de transplant cardiac la Spitalul Clinic de Urgență București reprezintă pași importanți în creșterea numărului de intervenții efectuate. Totodată, acest demers poate contribui și la o majorare a numărului de pacienți înscriși pe listele de așteptare. În acest context, este crucial să abordăm îmbunătățirea gestionării insuficienței cardiace prin:
Eficientizarea investigațiilor: Optimizarea procedurilor de diagnosticare pentru a asigura identificarea precoce și precisă a pacienților care necesită transplant cardiac sau dispozitive de asistare circulatorie.
Îmbunătățirea accesibilității serviciilor medicale: Asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale specializate pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, inclusiv prin dezvoltarea și extinderea rețelei de centre specializate.
Creșterea terapiei dedicate acestor pacienți: Implementarea și dezvoltarea de noi terapii și tehnologii pentru pacienții cu insuficiență cardiacă avansată, inclusiv utilizarea dispozitivelor de asistare circulatorie de tipul ECLS (Extracorporeal Life Support), ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation), CENTRIMAG, LVAD (Left Ventricular Assist Device) și RVAD (Right Ventricular Assist Device).
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a crește eficiența și succesul programelor de transplant cardiac și pentru a răspunde adecvat nevoilor pacienților cu insuficiență cardiacă avansată.

Bibliografie

1. Cardiac Surgery in the Adult, 5e Eds. Lawrence H. Cohn, and David H. Adams. McGraw-Hill Education, 2017, https://accesssurgery.mhmedical.com/content.aspx?bookid=2157&sectionid=164286272.
2. www.who.int/news/item/09-12-2020-who-reveals-leading-causes-of-death-and-disability-worldwide-2000-2019
3. http://transplant.ro/statistici-anuale/
4. OPTN/SRTR 2021 Annual Data Report: Heart, Monica M. Colvin1,2, Jodi M. Smith1,3, Yoon Son Ahn1, Eric Messick4, Kelsi Lindblad4, Ajay K. Israni1,5,6, Jon J. Snyder1,5,6, Bertram L. Kasiske1,6
5. Rate of heart transplant procedures per million population in Europe in 2021 to 2022, by country, https:/www.statista.com/statistics/537910/heart-transplant-rate-in-europe/
6. www.eurotransplant.org/region/
7. Theresa A McDonagh, Marco Metra, Marianna Adamo, Roy S Gardner, Andreas Baumbach, Michael Böhm, Haran Burri, Javed Butler, Jelena Čelutkienė, Ovidiu Chioncel, John G F Cleland, Andrew J S Coats, Maria G Crespo-Leiro, Dimitrios Farmakis, Martine Gilard, Stephane Heymans, Arno W Hoes, Tiny Jaarsma, Ewa A Jankowska, Mitja Lainscak, Carolyn S P Lam, Alexander R Lyon, John J V McMurray, Alexandre Mebazaa, Richard Mindham, Claudio Muneretto, Massimo Francesco Piepoli, Susanna Price, Giuseppe M C Rosano, Frank Ruschitzka, Anne Kathrine Skibelund, ESC Scientific Document Group , 2021 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure: Developed by the Task Force for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure of the European Society of Cardiology (ESC) With the special contribution of the Heart Failure Association (HFA) of the ESC, European Heart Journal, Volume 42, Issue 36, 21 September 2021, Pages 3599–3726, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab368
8. www.worldometers.info/world-population/romania-population/