Tulburările de somn la vârstnici, mereu o provocare

Tulburările de somn sunt frecvent subdiagnosticate în rândul vârstnicilor și există mai mulți factori care pot contribui la apariția lor, precum pensionarea, problemele de sănătate, decesul soțului/membrilor familiei și modificările ritmului circadian.  Modificările tiparelor de somn pot face parte din procesul normal de îmbătrânire; cu toate acestea, multe dintre aceste tulburări pot fi legate de procese patologice care nu sunt considerate o parte normală a îmbătrânirii.

Cele mai frecvente tulburările de somn la vârstnici includ insomnia (dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit), tulburările de respirație în somn (afețiuni precum apneea în somn, unde căile respiratorii sunt blocate în timpul somnului, ceea ce duce la pauze în respirație), sindromul picioarelor neliniștite (implică nevoia de a mișca picioarele), tulburarea de comportament în somnul REM (întreruperea viselor prin mișcări sau vocalizări) și tulburările de ritm circadian somn-veghe (afecțiuni care se prezintă prin inversarea ritmului). Aceste afecțiuni provin adesea din modificări fiziologice legate de vârstă, boli subiacente precum demența sau durerea, anumite medicamente și probleme de sănătate mintală.

Factori care contribuie:

• Modificări legate de vârstă: Modificările fiziologice ale mușchilor și structurii corpului pot crește probabilitatea apariției tulburărilor de somn.
• Boală și durere: Afecțiuni cronice precum demența, hipertensiunea arterială, diabetul și durerile articulare pot perturba semnificativ somnul.
• Medicație: Anumite medicamente pot avea efecte secundare care interferează cu somnul.
• Sănătate mintală: Afecțiuni precum depresia și anxietatea sunt adesea legate de tulburările de somn.
• Consumul de alcool.
• Modificări ale ceasului biologic intern al organismului, care determină unele persoane să adoarmă mai devreme seara.
• Lipsa activității fizice.
• Durere cauzată de boli precum artrita.
• Stimulente precum cofeina și nicotina.
• Nevoia de a urina noaptea (nicturie).

Simptome ale somnului deficitar:

• Somnolență și oboseală în timpul zilei
• Dificultăți de atenție, concentrare și memorie.
• Tulburări de dispoziție, iritabilitate și probleme de comportament.
• Motivație și energie reduse.

Tulburările de somn pot avea un impact profund asupra sănătății și calității vieții vârstnicului prin:

• Risc crescut de căderi: lipsa somnul poate duce la oboseală în timpul zilei, amețeli și dezechilibru, crescând semnificativ riscul de căderi;
• Declin cognitiv: somnul joacă un rol crucial în consolidarea memoriei și a funcției cognitive, astfel, când apar tulburări cronice de somn, vor apărea și dificultăți de concentrare și va crește riscul de a dezvolta demență;
• Probleme cardiovasculare: tulburările de somn, în special apneea în somn, solicită sistemul cardiovascular prin scăderea nivelului de oxigen și creșterea tensiunii arteriale evenimente care pot duce la un risc crescut de hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral;
• Sistem imunitar slăbit: în timpul somnului, corpul produce citokine ​​care ajută la combaterea inflamației și infecțiilor, astfel dacă pacientul nu doarme suficient, sistemul imunitar poate să nu funcționeze la fel de eficient, ceea ce îl face mai susceptibil la boli și infecții;
• Scăderea calității vieții: tulburările de somn pot afecta sănătatea mintală și calitatea generală a vieții, astfel schimbările de dispoziție, iritabilitatea și lipsa de energie pot afecta comunicarea zilnică, capacitatea de concentrare în activitățile zilnice

Diagnosticarea tulburărilor de somn la vârstnici

Diagnosticarea precisă a tulburărilor de somn la adulții în vârstă implică o abordare cuprinzătoare care ia în considerare diverși factori:

• Istoricul somnului și examenul fizic: se va face un istoric detaliat al somnului (tiparele somnului, durata acestuia), precum și cel medical, tratament curent și obiceiurile de viață care ar putea afecta somnul, precum și identificarea semnelor și simptomelor afecțiunilor medicale subiacente care ar putea contribui la problemele de somn;
• Jurnal de somn: se vor nota tiparele de somn timp de una până la două săptămâni, inclusiv ora de culcare, ora de trezire și tulburările nocturne. Aceste informații ajută la identificarea tiparelor și a factorilor potențiali care influențează calitatea somnului;
• Studii ale somnului: Acest test este de obicei efectuat într-un laborator de somnologie sau într-un spital. Acesta implică monitorizarea diferitelor funcții ale corpului în timpul somnului, cum ar fi undele cerebrale, mișcările oculare, activitatea musculară, ritmul cardiac și respirația. Poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor precum apneea în somn, tulburarea de mișcare periodică a membrelor și tulburarea de comportament în somnul REM.
• Identificarea afecțiunilor medicale subiacente: tulburările de somn la vârstnici sunt adesea legate de afecțiuni medicale subiacente, durerea cronică, bolile cardiovasculare, tulburările neurologice sau problemele de sănătate mintală.

Principii generale de tratament

Având în vedere că mulți factori influențează ciclul somn-veghe, tratamentul trebuie individualizat în funcție de simptomele specifice ale pacientului. Adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn și a exercițiilor fizice zilnice ar trebui să ajute la formarea unui cadru favorabil pentru somn liniștitor (tabel). Deși obiceiurile de somn nesănătoase nu cauzează insomnie, renunțarea la ele poate reduce efectele lor pe termen lung.

Exercițiile fizice zilnice și expunerea la lumina zilei pot ajuta la consolidarea ciclului circadian.

Modificări în dieta care ajută somnul, printre aceste modificări amintim: limitarea consumului de cofeină, zahăr, alcool și nicotină, evitarea meselor abundente, consumarea ultimei mese a zilei cu cel puțin patru ore înainte de culcare, evitarea alimentelor picante și reducerea la minimum a aportului de lichide după ora 19.

Mulți pacienți cu insomnie au o anxietate excesivă derivată din încercările lor eșuate de a dormi și răspund bine la o abordare comportamentală. Pacienților li se poate recomanda să evite să se culce până când simt că pot adormi ușor. Trebuie evitată o perioadă prelungită de veghe în pat (de exemplu, mai mult de 30 de minute) pentru a minimiza accentuarea ulterioară a hiperexcitației.

Anumiți pacienți pot beneficia de utilizarea temporară a medicamentelor care promovează somnul. Dozele mici de antidepresive sedative sunt deosebit de utile la pacienții cu simptome depresive. Trebuie luată în considerare durata sedării și alte potențiale efecte secundare.

Dacă se iau în considerare medicamentele hipnotice, prima alegere ar fi un agonist al receptorilor benzodiazepinici cu acțiune scurtă. În general, se recomandă o doză mică și utilizarea pe termen scurt. Dozarea intermitentă are avantaje. Utilizarea ocazională minimizează potențialele efecte de sevraj. Pacienților li se pot oferi îndrumări, cum ar fi recomandarea de a utiliza un agent hipnotic nu mai mult de două nopți pe săptămână.  Deși sunt potențial valoroși în ameliorarea insomniei, agenții hipnotici nu ar trebui considerați soluția supremă la o problemă de somn. Aceștia ar trebui utilizați în circumstanțe limitate, după evaluarea simptomelor pacientului și în contextul unor obiceiuri de somn bune.

La vârstnici, tulburările de somn persistente pot duce la probleme mai mari, cum ar fi depresia și riscul de căderi. Dacă principala problemă este calitatea somnului, terapiile cognitiv-comportamentale pot fi mai benefice, în special pentru insomnie. Aceasta înseamnă dezvoltarea unor obiceiuri bune de somn prin educație privind somnul, controlul stimulilor și restricții privind timpul petrecut în pat.

Bibliografie:

1. Cohen ZL, Eigenberger PM, Sharkey KM, Conroy ML, Wilkins KM. Insomnia and Other Sleep Disorders in Older Adults. Psychiatr Clin North Am. 2022 Dec;45(4):717-734. 
2. Feinsilver Normal and Abnormal Sleep in the Elderly. Clin Geriatr Med. 2021 Aug;37(3):377-386.
3. Kim JH, Elkhadem AR, Duffy JF. Circadian Rhythm Sleep-Wake Disorders in Older Adults. Sleep Med Clin. 2022 Jun;17(2):241-252. 
4. Jaqua EE, Hanna M, Labib W, Moore C, Matossian V. Common Sleep Disorders Affecting Older Adults. Perm J. 2023 Mar 15;27(1):122-132. 
5. Sun R, Xie Y, Jiang W, Wang E, Li X. Effects of different sleep disorders on frailty in the elderly: a systematic review and meta-analysis of observational studies. Sleep Breath. 2023 Mar;27(1):91-101.
6. Frohnhofen H, Kühn KU. Schlaf und Schlafstörungen im Alter [Sleep and sleep disorders in the elderly]. MMW Fortschr Med. 2023 Mar;165(4):52-58. German.
7. Pappas JA, Miner B. Sleep Deficiency in the Elderly. Sleep Med Clin. 2024 Dec;19(4):593-606. 
8. Oks M, Feinsilver SH. Sleep in the Elderly: A Common and Growing Problem. Clin Geriatr Med. 2021 Aug;37(3):ix-x.