Interviu realizat împreună cu Prof. Univ. Dr. Daniel Mureșan, copreședinte SRMFN
Societatea Națională de Medicină Fetală și Neonatală aduce laolaltă medici din două specialități conexe, Neonatologie și Obstetrică-Ginecologie, și reprezintă încă o dovadă că viitorul medicinei este indisolubil legat de interdisciplinaritate. Care sunt obiectivele Societății și cum a evoluat aceasta de la înființare?
Societatea Română de Medicină Fetală și Neonatală a fost construită tocmai pe această idee: că îngrijirea optimă a mamei, fătului și nou-născutului nu mai poate fi gândită în abordări unidisciplinare, ci într-un dialog permanent între obstetrician, specialistul în medicină fetală, neonatolog, imagist, genetician și tot mai des, întreaga echipă multidisciplinară. Din acest motiv, obiectivele noastre sunt foarte clar definite: creșterea performanței medicale în medicina fetală și neonatologie, promovarea cercetării, a educației și a formării profesionale, modernizarea asistenței medicale din domeniu, reprezentarea intereselor comunității profesionale și dezvoltarea de colaborări cu instituții academice, științifice și medicale din țară și din străinătate.
În ceea ce privește evoluția, putem spune că SRMFN a crescut etapizat, de la o platformă de dialog științific și educațional la o societate care organizează constant evenimente naționale și internaționale. Calendarul public al societății arată o continuitate clară: întâlniri de perinatologie începând din 2018, evenimente tematice în 2019–2022, primul Congres Național în 2023, a doua ediție în 2024, a treia în 2025, iar în 2026 ajungem la a patra ediție a congresului național. Această progresie arată nu doar consolidarea societății, ci și maturizarea unei comunități profesionale care s-a coagulat în jurul ideii de perinatologie integrată.
Ne oprim la punctul legat de „elaborarea unor strategii specifice în colaborare cu organismele guvernamentale și neguvernamentale în probleme de ordin general”. Ce acțiuni sunt în derulare la acest capitol și de câtă susținere beneficiază din partea celor cu care Societatea colaborează?
La nivelul misiunii asumate, SRMFN prevede explicit colaborarea cu Ministerul Sănătății, cu Colegiul Medicilor din România, cu instituții academice și cu alte organizații profesionale pentru dezvoltarea politicilor de pregătire și pentru susținerea sănătății publice în aria medicinei fetale și neonatale. În spațiul public, această direcție se vede astăzi mai ales prin activități de educație medicală continuă, prin manifestări științifice acreditate, prin publicarea de materiale de informare profesională și prin aducerea în atenția comunității medicale a unor teme strategice, precum prevenția infecției cu VSR la nou-născut prin vaccinarea gravidei.
În mod responsabil, aș spune că susținerea există și este vizibilă, dar trebuie evaluată realist. O vedem în afilierea și deschiderea internațională a societății, în acreditarea congresului de către Colegiul Medicilor și în participarea foarte largă a mediului universitar și clinic la evenimentele noastre. În același timp, atunci când vorbim despre strategii de sistem, ritmul depinde întotdeauna de capacitatea instituțională a tuturor partenerilor implicați. De aceea, noi preferăm să vorbim despre un proces în curs, cu progrese concrete pe componenta educațională și de advocacy profesional, dar care are nevoie în continuare de susținere consecventă din partea tuturor actorilor relevanți.
Vorbind despre colaborări, fără îndoială că merită menționate avantajele afilierii la EAPM pentru membrii Societății. Cu care alte organizații medicale naționale de profil a stabilit SRMFN relații mai apropiate?
Afilierea la EAPM este foarte importantă pentru noi, pentru că oferă membrilor SRMFN conectare la o rețea europeană solidă, acces la cursuri, schimb de expertiză, vizibilitate internațională și participare la o cultură profesională care pune accent pe standarde moderne de îngrijire perinatală. EAPM reunește societăți științifice din peste 30 de țări europene, cu obiectivul explicit de a îmbunătăți calitatea îngrijirii perinatale, iar faptul că SRMFN este afiliată acestei structuri este pentru noi o validare importantă.
La nivel național, relațiile cele mai apropiate și firești sunt cu societățile ’’înrudite’’ din aria obstetricii-ginecologiei și a imagisticii de specialitate. Chiar site-ul societății indică drept organizații relevante Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Societatea Română de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie; în plus, în obiectivele sale, SRMFN vorbește explicit despre colaborarea cu Colegiul Medicilor din România și cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii. În practică, apropierea este reflectată atât de tematica evenimentelor, cât și de suprapunerea firească a comunităților profesionale.
Dacă ar fi să faceți o analiză la zi, ce ați identifica drept principale probleme ale Neonatologiei românești și care ar fi resursele necesare pentru a le soluționa?
Neonatologia românească a făcut progrese importante, însă nu putem ignora câteva vulnerabilități majore. Prima este presiunea pusă de prematuritate, de patologia neonatală severă și de nevoia de intervenție rapidă și foarte bine coordonată. La nivel internațional și național, complicațiile prematurității, evenimentele din jurul nașterii și infecțiile rămân printre cauzele cele mai importante ale deceselor neonatale. În plus, România rămâne peste media europeană și OECD în privința mortalității infantile, deși trendul pe termen lung este unul de scădere.
A doua problemă este inegalitatea de acces: nu toate maternitățile și secțiile de terapie intensivă neonatală dispun în același grad de infrastructură, echipamente, personal suficient și expertiză supraspecializată. A treia ține de resursa umană: avem nevoie de mai mulți neonatologi, de asistente specializate, de formare continuă și de rețele regionale funcționale, în care transferul maternal și neonatal să fie bine coordonat. Iar a patra este continuitatea îngrijirii după externare, mai ales pentru prematuri și nou-născuții cu risc neurologic sau metabolic. Aceste nevoi reies și din temele dominante ale programului științific al Congresului, care insistă pe prematuritate, ventilație, ecografie la patul bolnavului, infecții, screening neonatal și management multidisciplinar.
Ca soluții, am indica patru direcții esențiale: investiții susținute în infrastructură și tehnologie, consolidarea rețelei perinatale regionale, politici de resursă umană care să facă neonatologia mai atractivă și mai bine susținută, precum și protocoale comune obstetrică–medicină fetală–neonatologie. Pe termen lung, cheia rămâne prevenția: monitorizarea corectă a sarcinii, identificarea precoce a gravidelor cu risc, nașterea în centre adecvate nivelului de risc și dezvoltarea medicinei preventive pentru nou-născut.
Tot mai mulți specialiști abordează în ultima vreme, cu unele semnale de alarmă, tema „naștere naturală vs. naștere prin cezariană”. Există o preocupare la nivelul Societății privind această dezbatere?
Da, categoric! Este o temă care ne preocupă, tocmai pentru că medicina perinatală modernă trebuie să evite atât dogmatismul, cât și simplificările. Cezariana este o intervenție salvatoare atunci când există indicație medicală clară, dar la nivel populațional știm că ratele foarte mari nu se asociază automat cu rezultate mai bune pentru mamă și nou-născut. OMS subliniază că, la nivel de populație, creșterea excesivă a ratelor de cezariană nu mai este asociată cu scăderi suplimentare ale mortalității materne și neonatale. În același timp, datele europene arată că România s-a aflat între țările cu cele mai ridicate rate de operație cezariană din UE.
Din perspectiva Societății, dezbaterea nu trebuie dusă în termeni ideologici, ci strict medicali și etici: alegerea modului de naștere trebuie să fie centrată pe indicația clinică, siguranța mamei și a nou-născutului, comunicare corectă cu gravida și respect pentru autonomia informată. Faptul că în programul Congresului există sesiuni dedicate travaliului, monitorizării intrapartum, complicațiilor nașterii, sarcinii gemelare, placenta accreta și operației cezariene arată clar că subiectul este prezent în reflecția noastră științifică.
Ce noutăți propune participanților al IV-lea Congres Național SRMFN, programat pentru finele lunii martie? Care sunt temele principale și cum va arăta prezența internă și internațională la eveniment?
Ediția din 2026 este una de maturitate pentru societatea noastră. Congresul are loc la București, în perioada 26–28 martie 2026, și propune un format amplu, cu două mari axe științifice — neonatologie, respectiv obstetrică-ginecologie/medicină fetală — desfășurate în paralel, completate de cursuri precongres, workshopuri, sesiuni tematice, simpozioane satelit, sesiuni de postere și componentă de networking profesional. Limbile oficiale sunt româna și engleza, iar congresul este creditat EMC de către Colegiul Medicilor din România.
Din punct de vedere tematic, programul este foarte actual. În neonatologie, accentul cade pe hemoragie și pneumotorax neonatal, hemodinamică, hipertensiune pulmonară, ecografie point-of-care, screening neonatal extins, sepsis, NEC, nutriție, RSV, îngrijirea prematurului extrem și urmărirea nou-născutului cu risc. În obstetrică și medicină fetală, temele merg de la restricția de creștere fetală, trombofilie, PROM, ecografie fetală, diagnosticul prenatal al malformațiilor, patologia cordului fetal, sarcina gemelară, genetica prenatală și preeclampsie, până la cezariană, placenta accreta și vaccinarea în sarcină. Programul din broșură arată foarte clar această dublă identitate a Congresului, unul cu adevărat perinatal, nu doar obstetrical sau doar neonatal.
Prezența internațională este una remarcabilă. Broșura anunță 24 de speakeri internaționali din 11 țări (între care Grecia, Franța, Portugalia, Ungaria, Türkiye, Țările de Jos, Regatul Unit, SUA, Canada, Albania și Ucraina), alături de un comitet științific național foarte extins și de numeroși lectori români din centre universitare majore. În plus, Congresul este organizat sub egida și cu participarea unor structuri europene și regionale de prestigiu, aspect reflectat chiar de identitatea vizuală și de invitații prezenți în program.
Cu mulțumiri pentru interviul acordat, vă propunem să încheiem adresându-vă colegilor din partea conducerii SRMFN, care este și organizatoarea Congresului anunțat.
Le transmitem colegilor noștri că îi așteptăm cu toată deschiderea la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală. Ne dorim ca această întâlnire să fie mai mult decât un program științific foarte bun: să fie un spațiu real de dialog între specialități, între generații și între școli medicale din România și din afara țării. Broșura Congresului reflectă exact această ambiție: un eveniment interdisciplinar, cu participare internațională, construit în jurul practicii clinice moderne și a colaborării.
Credem că viitorul medicinei perinatale în România depinde de capacitatea noastră de a lucra împreună, de a învăța unii de la alții și de a transforma expertiza științifică în beneficii concrete pentru pacientă, pentru făt și pentru nou-născut. De aceea, invitația noastră către colegi este simplă: să vină la București cu idei, cu întrebări, cu experiență clinică și cu disponibilitatea de a construi împreună următorul pas pentru medicina fetală și neonatală din România.
