Vaccinarea în farmacia comunitară: de la cadru legal la practică. Lecțiile proiectului PharmVac-RO

Un potențial încă neutilizat
România are una dintre cele mai scăzute acoperiri vaccinale antigripale din Uniunea Europeană: aproximativ 5,7% la nivelul populației generale și 16,4% la adulții de 65 de ani și peste, adică circa o cincime din ținta de 75% recomandată de Organizația Mondială a Sănătății [1]. În sezonul 2023-2024, acoperirea la această grupă de vârstă a variat între 12% și 78% în UE/SEE, doar două state depășind pragul recomandat [1].
Farmaciile comunitare sunt cele mai accesibile puncte de contact cu sistemul de sănătate: nu necesită programare, au program prelungit și acoperă inclusiv localități rurale unde asistența medicală primară este deficitară. Meta-analizele arată constant că implicarea farmacistului în imunizare crește acoperirea vaccinală [2]. La nivel global, serviciile de vaccinare în farmacie sunt disponibile în 56 de țări [3], iar în Europa farmaciștii pot administra vaccinuri în peste 15 state [4].
România a creat cadrul legal în 2022: Ordinul ministrului sănătății nr. 3262/2022 a instituit programul-pilot de vaccinare antigripală în farmaciile comunitare, condiționat de autorizare distinctă, spațiu dedicat și cel puțin un farmacist cu certificat obținut într-un program acreditat de formare postuniversitară [5]. Serviciul SFA10 a devenit astfel primul dintre cele unsprezece servicii farmaceutice avansate definite în 2021 [6] care a intrat efectiv în practică. Implementarea a rămas însă limitată.

Ce ne-au arătat cercetările proprii
Prima investigație pe care am coordonat-o, desfășurată în 2021 în patru țări balcanice (Albania, Bulgaria, România, Serbia) pe 636 de farmaciști, a evidențiat o disponibilitate reală de a participa la vaccinare, dublată de îngrijorări privind formarea standardizată, cadrul logistic și comunicarea cu pacientul [7]. Diseminarea rezultatelor argumentează puternic punctele forte și cele slabe privind introducerea vaccinării antigripale în farmaciile din România [8].
Evaluarea primilor doi ani de serviciu, realizată pe 180 de farmacii dintre cele 442 autorizate la momentul studiului (rată de răspuns 41%), a documentat o adoptare inegală [9]: 92,8% dintre respondenți proveneau din mediul urban; 88% considerau că serviciul va crește acoperirea vaccinală; pacienții au evaluat serviciul foarte pozitiv în 63% dintre cazuri și pozitiv în 18%, cu diferențe semnificative între tipurile de farmacii și cu satisfacție mai mare în urban decât în rural (82,6% față de 72,7%; p = 0,001). Doar 23% dintre farmaciști se declarau foarte mulțumiți, iar 82% considerau că remunerarea ar trebui majorată.
Studiul următor, publicat în 2026, s-a concentrat asupra „majorității care nu vaccinează”: 208 farmaciști din lanțuri naționale, lanțuri regionale și farmacii independente [10]. Concluzia a fost un decalaj clar între disponibilitatea declarată și capacitatea practică de implementare, alături de o tensiune de identitate profesională – trecerea de la specialistul în medicament la practicianul clinic.
În paralel, cercetările noastre asupra populației au arătat că refuzul vaccinării în România nu este omogen, ci segmentabil comportamental [11], și că intervențiile de consiliere, individuale sau de grup, pot modifica intenția de vaccinare [12].

PharmVac-RO: o intervenție educațională testată
Proiectul PharmVac-RO a fost construit exact pe aceste nevoi. Componenta centrală a fost un toolkit digital open-access (https://www.youtube.com/@PharmVac-RO), livrat asincron printr-un canal public dedicat: 43 de materiale video, cu o durată cumulată de 87,5 minute. Douăzeci și patru de materiale expozitive au acoperit epidemiologia gripei și grupele de risc, tipurile de vaccin, eligibilitatea și contraindicațiile, triajul prevaccinal, consimțământul informat, responsabilitatea profesională, administrarea și supravegherea postvaccinală, reacțiile adverse postimunizare și Registrul Electronic Național de Vaccinări. Alte 19 animații scurte (26-59 de secunde) au tratat sarcini punctuale: tehnica de administrare, chestionarul medical, comunicarea cu pacientul, reacțiile anafilactice, coadministrarea, vaccinarea în sarcină și alergia la ou.
Evaluarea a fost un studiu mixt, cu design pre-post pe același participant: 145 de farmaciști comunitari au completat ambele chestionare, fără pierderi. Cunoștințele au fost măsurate cu 10 itemi cotați cu 2 puncte (răspuns corect), 1 punct („nu știu”) și 0 puncte (răspuns greșit), scor total 0-20 – o scală care penalizează eroarea, nu incertitudinea asumată.

Rezultate: problema afost nivelul cunoștințelor, nu reticența la serviciul de vaccinare
Scorul mediu de cunoștințe a crescut de la 15,70 ± 3,08 la 19,12 ± 1,76, cu un câștig mediu de 3,42 puncte (IÎ 95%: 2,90–3,94; p < 0,001; d = 1,09). Răspunsurile greșite au scăzut de la 245 la 57, iar cele de tip „nu știu” de la 134 la 14. Patru cincimi dintre răspunsurile inițial incorecte au fost corectate, cu foarte puține regresii.
Deficitul inițial nu era distribuit uniform, ci concentrat în contraindicații false: doar 33,8% dintre participanți știau că o boală acută ușoară nu justifică amânarea vaccinării, 55,2% că screeningul de rutină pentru alergia la ou nu este necesar și 57,2% detaliile tehnicii de injectare. Aceleași trei teme au produs și cele mai mari creșteri – 44,1, 37,9 și, respectiv, 36,6 puncte procentuale. Sunt exact categoriile pe care ghidurile internaționale le numesc contraindicații false și le identifică drept sursă recunoscută de ocazii ratate de vaccinare [14], cu impact maxim tocmai asupra pacientului vârstnic, multimorbid și polimedicat.
Pe latura atitudinală, rezultatul a fost neașteptat de clar: disponibilitatea de a recomanda, de a administra și de a oferi serviciul era deja ridicată înainte de instruire (84-90%). Singura dimensiune cu spațiu real de creștere a fost încrederea în propriile cunoștințe, care a urcat de la 64,8% la 95,9% răspunsuri favorabile. Cu alte cuvinte, acești farmaciști nu erau reticenți față de vaccinare – nu erau siguri că știu suficient pentru a o face în siguranță.

Limitele instruirii digitale
Două rezultate marchează granița metodei. Deși itemul privind amânarea pentru boală ușoară a înregistrat cea mai mare creștere din întregul instrument, 22,1% dintre participanți au păstrat convingerea greșită și după instruire – de peste trei ori reziduul oricărui alt item, deși tema fusese acoperită în trei materiale distincte și într-un modul dedicat demontării miturilor. Convingerile eronate consolidate rezistă la o singură expunere și cer formate repetitive și interactive.
În al doilea rând, creșterea de 36,6 puncte procentuale la tehnica de injectare arată că participanții au învățat cum se administrează corect un vaccin intramuscular, nu că îl pot administra. Componenta practică supravegheată, cerută de legislație [5], nu poate fi înlocuită de materiale video.

Bariera reală este structurală
Analiza tematică a 124 de răspunsuri libere a arătat că disponibilitatea era aproape întotdeauna condiționată, formulată recurent că „doresc, cu condiția ca…”. Cele mai frecvente două condiții au fost spațiul adecvat și remunerarea (câte 12,1% fiecare) – niciuna influențabilă prin formare. Au urmat răspunderea profesională în cazul reacțiilor adverse, accesul la servicii de urgență și, în mediul rural, evitarea conflictului cu medicul de familie remunerat per act vaccinal. Trei participanți au invocat teama de ace și de sânge, barieră absentă din discursul de politică publică, dar reală în practică.

Concluzii pentru practică și pentru decizie
Instruirea digitală rezolvă eficient și la scară națională componenta cognitivă: 87,5 minute de material au fost suficiente pentru a elimina patru cincimi din dezinformarea tehnică și pentru a duce încrederea profesională aproape de plafon. Rezolvă însă doar una dintre constrângeri.
Pentru ca serviciul SFA10 să își atingă potențialul de sănătate publică sunt necesare, în paralel: formate interactive și de tip caz clinic pentru miturile persistente; o componentă practică supravegheată în cadrul formării postuniversitare; un mecanism de remunerare predictibil, suportat de asigurator; și clarificarea răspunderii profesionale în cazul reacțiilor adverse postvaccinale. Materialele PharmVac-RO rămân disponibile gratuit și pot fi integrate în programele de educație farmaceutică continuă.
Farmacistul comunitar din România vrea să vaccineze.
Întrebarea rămasă nu este dacă îl putem convinge, ci dacă îi oferim condițiile.

Bibliografie:

1. Giezeman-Smits KM, et al. Disparities in Seasonal Influenza Vaccination in Europe. Immun Inflamm Dis. 2025;13(7):e70186.
2. Le LM, et al. The impact of pharmacist involvement on immunization uptake and other outcomes. J Am Pharm Assoc. 2022;62(5):1499–1513.
3. International Pharmaceutical Federation. Leveraging pharmacy to deliver life-course vaccination: an FIP global intelligence report. Haga, 2024.
4. PGEU. The role of community pharmacists in vaccination – Position Paper. Bruxelles, 2025.
5. Ordinul ministrului sănătății nr. 3262/2022 privind programul-pilot de vaccinare antigripală în farmaciile comunitare. M. Of., Partea I, nr. 1031 bis/24.X.2022.
6. Ordinul ministrului sănătății nr. 2382/2021 pentru aprobarea metodologiei și nomenclatorului serviciilor farmaceutice.
7. Turcu-Stiolica A, Kamusheva M, Bogdan M, Tadic I, Harasani K, Subtirelu M-S, et al. Pharmacist’s perspectives on administering a COVID-19 vaccine in community pharmacies in four Balkan countries. Front Public Health. 2021;9:766146.
8. Turcu-Stiolica A, Bogdan M, Subtirelu M-S, Meca A-D, Taerel A-E, Iaru I, et al. Influence of COVID-19 on health-related quality of life and the perception of being vaccinated to prevent COVID-19: an approach for community pharmacists from Romania and Bulgaria. J Clin Med. 2021;10(4):864.
9. Buicu C-F, Naidin M-S, Chereches MC, Dimulescu M-D, Turcu-Stiolica A. Pharmacists’ perceptions of the new pharmaceutical vaccination service in Romania: a comprehensive first two-years evaluation. Front Pharmacol. 2025;15:1476504.
10. Chereches MC, Naidin M-S, Grosan A, Patrascu RA, Capraru A-M, Dimulescu M-D, Turcu-Stiolica A. Pharmacist-led flu vaccination services in Romanian community pharmacies: barriers, perceptions, and implementation challenges. Pharmacy. 2026;14(1):36.
11. Dumitra GG, Alexiu SA, Sănduțu D, et al., Turcu-Stiolica A. Segmenting attitudes toward vaccination – behavioral insights into influenza vaccination refusal in Romania. Germs. 2024;14(4):362–374.
12. Dumitra GG, Camen AR, Nechita F, et al., Turcu-Stiolica A. Effectiveness of group and individual counselling interventions on COVID-19 vaccination intention among industrial employees in Romania. Patient Prefer Adherence. 2025;19:907–919.
13. Turcu-Stiolica A, Naidin M-S, Grosan A, Dimulescu M-D, Patrascu RA, Dumitrelea P-D, Capraru A-M, Prisada R, Chereches MC. Digital training and vaccination safety: knowledge gains, persistent misconceptions and conditional willingness among Romanian community pharmacists – a mixed-methods study. 2026 (în evaluare).
14. Centers for Disease Control and Prevention. General best practice guidance for immunization; ACIP recommendations summary: influenza. Atlanta, 2025.