Ca în fiecare an, Societatea Română de Pediatrie reunește într-o amplă manifestare științifică numeroase personalități ale pediatriei cu o remarcabilă implicare în procesul de educare şi formare al medicilor, și anume Conferința Națională de Pediatrie – Actualități în Pediatrie, care se va desfășura în perioada 16-19 septembrie 2026 în Poiana Brașov. Stăm de vorbă cu domnul Prof. Univ. Dr. Sorin C. Man, Prorector Dezvoltare Academică și Administrație Universitară, Șef Disciplina Pediatrie III, Facultatea de Medicină UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, Vicepreședinte al Societății Române de Pediatrie.
Stimate domnule profesor, vă rugăm să ne comunicați cu ce noutăți tematice ne întâmpină ediția din acest an, precum și ce personalități vor aborda aceste teme.
Ediția din 2026 își propune să păstreze anvergura unei conferințe naționale generaliste, dar cu accent mult mai clar pe prioritățile pediatriei din următorii 3–5 ani: medicina personalizată în bolile rare, creșterea poverii patologiilor cronice (astm, obezitate, boli alergice), întărirea prevenției (vaccinare, screening neonatal și pediatric), și integrarea rațională a tehnologiilor digitale în practica zilnică. Dincolo de „noutatea” unor teme, miza este să oferim participanților instrumente aplicabile imediat: algoritmi clinici, trasee de îngrijire, standarde de diagnostic și monitorizare, decizii bazate pe dovezi pentru cazurile frecvente, dar și pentru situațiile cu risc vital.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Ca structură, conferința va rămâne multi-disciplinară (în linia ariilor deja consacrate: alergologie-imunologie, boli infecțioase, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie-nutriție, genetică, neurologie-psihiatrie, neonatologie, urgențe, vaccinuri etc.), însă în 2026 vrem să avem puntea explicită între specialități: sesiuni comune (de exemplu „infecții–imunologie–vaccinuri”, „nutriție–endocrinologie–cardiometabolic”, „respirator–alergologie–somn”, „genetică–neurologie–recuperare”). Această abordare reflectă realitatea: copilul nu vine cu o „specialitate” atașată, iar calitatea actului medical depinde de coordonare și de un limbaj comun.
În ceea ce privește personalitățile invitate, ne dorim un „mix” echilibrat: lideri de opinie din centrele universitare din România, plus invitați internaționali concentrați pe teme cu impact direct asupra practicii. Componenta internațională este deja un element de identitate a conferinței (inclusiv prin parteneriatele de tip regional și româno-italian), iar în 2026 vrem să folosim această componentă internațională într-un mod strategic: „keynote”-uri scurte, foarte dense, urmate de paneluri aplicate și discuții pe cazuri, astfel încât prezența invitaților să se traducă într-o schimbare reală de practică medicală, nu doar în prestigiu.
Aprofundarea tehnologiilor noi în domeniul pediatriei este o preocupare constantă a dvs. Cât de importantă este educația medicală a profesioniștilor din sănătate, pentru a susține cu succes tratarea pacientului pediatric?
Educația medicală continuă este, practic, o intervenție de siguranță a pacientului. În pediatrie, unde fiziologia variază cu vârsta, „rutina” poate deveni rapid periculoasă dacă nu e recalibrată constant pe baza dovezilor. În plus, pediatria modernă a devenit profund interdisciplinară: un copil cu patologie respiratorie cronică poate avea comorbidități alergice, de somn, nutriționale, psihologice; un copil cu boală genetică are nevoie de coordonare între pediatru, genetică, neurologie, recuperare și familie. În acest context, educația nu înseamnă doar actualizare de informații, ci formarea unor competențe clinice integrate: raționament diagnostic, comunicare, decizie în urgență, interpretarea investigațiilor, management pe termen lung și lucru în echipă.
Tehnologiile noi (de la instrumente digitale până la diagnostic rapid și terapii țintite) sunt utile doar dacă sunt introduse responsabil: cu criterii de utilizare, cu înțelegerea limitărilor, cu evaluarea cost–beneficiu și, mai ales, cu evitarea „medicinei de ecran” în detrimentul copilului real. De aceea, în 2026 vrem ca educația să fie livrată într-un format mai aplicat: sesiuni scurte, cu obiective explicite, urmate de cazuri, vot interactiv, discuție despre erori frecvente și așa-numitele „red flags”. Un clinician să se întoarcă acasă cu 5–10 decizii concrete pe care le va schimba în practica lui, nu doar cu impresia că a asistat la prezentări.
Prevenția rămâne unul dintre subiectele importante abordate în cadrul reuniunilor medicale și nu numai. Cât de importantă este vaccinarea, începând chiar din primele zile de viață? Care ar fi măsurile ce ar trebui luate pentru conștientizarea părinților care, în ultima perioadă, decid să nu-și vaccineze copii?
Vaccinarea în primele luni de viață este una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică pentru reducerea mortalității și morbidității prin boli infecțioase severe. În această perioadă, sugarul are risc crescut de evoluții complicate (apnee, insuficiență respiratorie, deshidratare severă, sepsis), iar prevenția prin imunizare protejează exact segmentul populațional cel mai vulnerabil. În plus, vaccinarea timpurie are și un efect comunitar: reduce transmiterea și, implicit, expunerea copiilor prea mici pentru a fi imunizați cu un anumit vaccin sau imunocompromiși.
În fața ezitării vaccinale, abordarea eficientă nu este conflictul, ci o combinație de comunicare empatică și intervenții sistemice. Părinții au, de regulă, două nevoi: să simtă că sunt ascultați și să primească informație clară, comparativă (riscul bolii vs. riscul vaccinului), din surse credibile. Aici, medicul de familie și pediatrul sunt esențiali, dar trebuie sprijiniți prin materiale standardizate, campanii coerente și timp real alocat consilierii.
Sunteți Vicepreședintele SRPed pentru educație medicală continuă. Care sunt direcțiile SRPed pentru anul 2026?
Pentru 2026, direcția centrală este transformarea educației medicale continue dintr-un demers preponderent informativ într-unul bazat pe competențe și măsurabil: ce competențe clinice se îmbunătățesc, cum se reduce variabilitatea practicii medicale, cum crește siguranța pacientului. În paralel, Societatea Română de Pediatrie își propune să consolideze rețelele profesionale care unesc pediatria de ambulatoriu cu pediatria spitalicească și cu subspecialitățile pediatrice, astfel încât copilul să beneficieze de trasee coerente de îngrijire.
Pe scurt, în 2026 ne concentrăm pe:
1. Standardizare inteligentă: recomandări și instrumente practice pentru situații frecvente și pentru urgențe, adaptate realității sistemului;
2. Educație aplicată: ateliere, simulare, cazuri, vot interactiv, „guidelines into practice”;
3. Interdisciplinaritate reală: sesiuni comune între specialități, pentru comorbidități și pentru cazurile complexe;
4. Dimensiune internațională cu valoare adăugată: invitați și colaborări care aduc metode și soluții replicabile, nu doar prezentări;
5. Prevenție și sănătate publică pediatrică: vaccinare, obezitate, sănătate mintală, screening și educație pentru familie.
 |
 |
 |
 |
