Ziua Mondială a Cancerului – o zi ca oricare alta?

Recent a fost ca, în fiecare an, această zi mondială a cancerului. Sigur că, dacă te uiți la cifre, avem câteva citări de frunte ca țară, remarcându-se o mortalitate foarte ridicată în comparație cu Uniunea Europeană: 264 la 100.000 de locuitori, față de media UE de 247. În 2020, prevalența pe cinci ani a cancerului în România a fost de 1.400 la 100.000 de locuitori pentru bărbați și 1.315 la 100.000 pentru femei, cu 31% și, respectiv, 28% mai mică decât mediile UE.

Privit per ansamblu, cancerul este totuși a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare: adică 19% din totalul deceselor la nivel național. Sigur că sunt locuri fruntașe ocupate de cancerul de col uterin: 32,6 la 100.000 de femei (de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE de 11,7)(1). Cu o rată mortalității de 16,8 la 100.000 de femei, de trei ori mai mare decât media UE, urmat de cancerul gastric 17% în România în perioada de referință, cu 60% mai mare decât media UE, inducând o rată a mortalității de 16 la 100.000 de locuitori, comparativ cu 10 la 100.000 în UE.

Toată lumea se întreabă unde mai este cancerul pulmonar în acest carusel al morții? El este în competiție deschisă și nefericită la capitolul mortalitate la bărbați (15%) cu cel colo-rectal (15 %) și de prostată (20 %) iar la femei cu 17% mortalitate cu cel de sân (28 %), colo-rectal
(12 %) și de col uterin (8 %). Un bilanț al deceselor prevenibile și tratabile arăta pentru România în 2018, 15.589 de decese care ar fi putut fi prevenite și alte 6.999 de decese care ar fi putut fi evitate prin tratament. Cât despre factori de risc, aici fumatul rămâne în top alături de consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea, precum și factorii de mediu. Poluarea este un alt element care vine din urmă și este cu o conexiune clară cu mediul înconjurător. Și totuși, dacă ne uităm la cifrele legate de factorii de risc unde văd că lucrurile sunt fără explicații convingătoare, este normal să ne întrebăm ce facem pe zona de prevenție. Astfel, legat de tabagism, aproximativ 21% dintre cancere sunt atribuite consumului de tutun, similar cu alte țări din Europa Centrală și de Est.

Pentru aspectele legate de poluare, dacă în deceniul trecut eram sancționați pentru că nu ne protejam cetățenii de poluare, în discuțiile actuale purtate de autorități pe teme energetice s-a relevat de către autorități că România este țara din UE care și-a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră față de 1990 (peste 77%), performanță mult peste media Uniunii Europene care era doar de 31%(2). Deci dacă ne luăm după mersul lucrurilor ar trebuie să fim mulțumiți: expunerea la factori poluanți scade la noi și prevalența tabagismului de asemenea. Și totuși în 2021, cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților a fost reprezentată de cancerul pulmonar, cu o rată standardizată în funcție de vârstă de 75 de decese la 100 000 de locuitori, valoare cu 8 % mai mare decât media UE(3) iar la femei cancerul pulmonar (cu 20 de decese la 100 000 de locuitori era cu 33% mai puține decât media UE). Aceasta demonstrează că avem multe de făcut pe zona de prevenție pe cei doi factori majori de risc începând de la aspecte legislative până la educația în școli și de ce nu grădinițe.
Codul European împotriva cancerului cuprinde un set de 12 recomandări pe care fiecare persoană le poate aplica, fără să fie necesare abilități specifice sau sfaturi suplimentare. Atrage atenția asupra importanței adoptării unor comportamente sănătoase pentru reducerea riscului de cancer precum: neînceperea fumatului sau stoparea acestuia, adoptarea unei alimentații sănătoase și practicarea activităților fizice cu regularitate, cu păstrarea unei greutăți corporale optime și restricții în ceea ce privește consumul de alcool(4).

Nu uităm că în cadrul modalităților de prevenție, prevenția secundară prin diagnosticarea precoce a cancerului rămâne esențială. Și aici progresele făcute la noi sunt vizibile. Examenele de screening și controalele medicale periodice duc la depistarea celor mai frecvente cancere în stadii precoce, ceea ce înseamnă creșterea semnificativă a șanselor de supraviețuire și vindecare dar trebuie alocate fonduri serioase strategiilor de prevenție care nu trebuie să rămână o barcă uitată pe valuri. Cât despre multidisciplinaritate, cred că în România, pneumologul nu ar trebui să lipsească din aceste strategii cu atât mai mult cu cât Societatea Română de Pneumologie și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ a avut acțiuni de screening dar și inițiative pe zona de educație atât legate de tabagism cât și de poluare.

Bibliografie
https://cancerpreventioneurope.iarc.fr/european-code-against-cancer/tobacco-related-cancers-and-prevention/
Mediafax -03.02.2025Securitatea energetică esențuală pentri regiune( Burduja discuții cu oficialii CE)
OECD/European Commission (2025), Profil de țară privind cancerul: România 2025, Profiluri de țară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
februarie 2025 – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului-Institutul National de Sanatate Publica

55555