Etiologii emergente și reemergente ale faringitelor acute – în ce direcții terapeutice ne orientează?

Faringitele acute, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii prezente atât în patologia pediatrică, cât și în cea a adultului. Cele mai frecvente etiologii sunt cele bacteriene dar și cele virale (mai ales la sugar și copilul mic), mult mai rar fiind prezente etiologia fungică și cea parazitară.

Streptococul beta-hemolitic de grup A (GAS), este cel mai frecvent responsabil de faringitele de la vârsta preșcolară și școlară – determină 20-30% din cazuri (1)-, însă postpandemic asistăm la creșterea cazurilor și la adult, cu virulență și risc de invazivitate modificate. Sunt posibile complicații imediate, supurative, flegmoane periamigdaliene, infecții tegumentare și de părți moi cervicale, otite medii, sinuzite dar și meningite sau sepsis. Pentru copii, riscul complicațiilor la distanță, prin mecanism imun, necesită supravegherea în convalescență. Sunt semnale internaționale de creștere a rezistenței la macrolide și nu numai, fiind sugerat laboratoarelor să introducă curent antibiograma pentru GAS.

Și alte tipuri de streptococi beta-hemolitici, de grup C sau G sunt implicați în faringitele acute. Alte etiologii bacteriene pe care trebuie să le luăm în vedere sunt Moraxella catharalis, Haemophilus influenzae, Arcanobacterium haemolyticu, Fusobacterium necrophorum (2), Chlamydia spp, Corynebacterium ulcerans, Francisella tularensis, Legionella pneumophila, Neisseria spp, Rothia denticariosa, Streptobacillus moniliformis, Streptococcus agalactiae, Yerinia spp (3).
Scorul McIsaac, poate ajuta în diferențierea faringitelor bacteriene de cele virale (vezi tabel 1).

Un scor 0-1, nu recomandă utilizarea de antibiotice, pentru un scor 2-3 se recomandă testare antigen streptococic sau cultura, în timp ce scorul peste 4 puncte sugerează și inițierea unui tratament antibiotic empiric.
Dintre infecțiile emergente, menționez mpox, care în cursul epidemiei din 2022, a prezentat manifestări faringiene în 23-32% din cazuri (4,5).

Faringitele virale, sunt produse cel mai frecvent, într-un context respirator mult mai complex, cu prezența de cefalee, rinoree/coriză, conjunctivită, tuse, în unele cazuri cu manifestări digestive predominant – dureri abdominale, greață, tulburări de tranzit. Dintre aceste etiologii amintim adenovirusuri, enterovirusuri, virusurile gripale și paragripale, virusul sincițial respirator, HIV, Epstein Barr, citomegalovirus, dar și virusurile rubeolic, rujeolic și rotavirus.
Pentru pacienții imunodeprimați, corticodependenți, etiologia fungică este mult mai frecvent diagnosticată. Dintre parazitoze, toxoplasmoza poate fi asociată faringitei.
Concluzie
Faringitele sunt manifestări ale unei palete largi de agenți etiologici, care nu necesită un tratament antibiotic de primă intenție general ci numai asociat anumitor tablouri clinice sugestive pentru etiologia bacteriană. Prin acest mesaj îmi exprim speranța unei evaluări personalizate a pacienților și o decizie judicioasă de limitare a consumului inutil de antibiotice.

Bibliografie:

1. Shulman ST, Bisno AL, Clegg HW, et al. Clinical practice guideline for the diagnosis and management of group A streptococcal pharyngitis: 2012 update by the Infectious Disease Society of America. Clin Infect Dis 2012; 55:1279–82
2. Agerhäll M, Henrikson M, Johansson Söderberg J, et al. High prevalence of pharyngeal bacterial pathogens among healthy adolescents and young adults. APMIS 2021; 129:711–6
3. Caldwell JM, Ledeboer NA, Boyanton BL Jr. Review: Known, Emerging, and Remerging Pharyngitis Pathogens. J Infect Dis. 2024 Oct 23;230
4. Wang RC, Gottlieb M, Montoy JCC, et al. Association between SARS-CoV-2 variants and frequency of acute symptoms: analysis of a multi-institutional prospective cohort study-December 20, 2020-June 20, 2022. Open Forum Infect Dis 2023; 10:ofad275
5. Yon H, Shin H, Shin JI, et al. Clinical manifestations of human mpox infection: a systematic review and meta-analysis. Rev Med Virol 2023; 33:e2446

6666