20 septembrie, Ziua Internațională de luptă împotriva cancerelor ginecologice

Author

Publicat la data de 20-09-2023
Categoria: Stiri
  • 1 din 5 cazuri de cancer diagnosticate în rândul femeilor din România este un cancer ginecologic[1]
  • Cancerul de col uterin are cea mai ridicată povară a bolii şi cauzează 50% din decesele prin cancere ginecologice 
  • Începând cu luna decembrie 2023 și femeile între 19 și 45 de ani pot beneficia de protecția împotriva mai multor tipuri de cancere ginecologice prin vaccinarea anti-HPV în regim compensat 50%
  • În 2022, Agenția Europeană a Medicamentelor a aprobat prima imunoterapie pentru tratarea cancerului de col uterin metastatic

20 septembrie este Ziua Internațională de luptă împotriva cancerelor ginecologice, un eveniment internațional, dedicat conştientizării factorilor de risc, simptomelor, detectării precoce şi prevenţiei cancerelor ginecologice.

Cancerele ginecologice includ toate tipurile de cancer ale sistemului reproducător feminin, principalele cinci tipuri fiind cancerele de col uterin, ovarian, endometrial, vaginal și cel vulvar. Acestea au o pondere de circa 20% din numărul de cazuri noi de cancer înregistrate anual în rândul femeilor din România1.

Se estimează că peste 8000 de femei sunt diagnosticate anual în România cu un cancer ginecologic1. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România și al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră, însa al doilea cel mai frecvent la vârsta de 15-44 ani[2]. Virusul HPV este agentul cauzator pentru majoritatea covârșitoare a cazurilor de cancer de col uterin (99%), a leziunilor precanceroase și a formelor incipiente de cancer al colului uterin, precum și pentru majoritatea cancerelor vulvo-vaginale.

Circa 8 din 10 femei se infectează măcar o data la un moment dat în cursul vieții cu Papilloma Virusul Uman (HPV). Deși este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la om, infecția cu HPV este cel mai adesea asimptomatică, rămânând subdiagnoticată. În 9 din 10 cazuri, sistemul imunitar al organismului reușeste să elimine infecția cu HPV în circa 2 ani. Însă, infecțiile persistente cu anumite tipuri de HPV conduc la apariția în 10-20 ani de la infecția primară a unor cancere în zonele infectate.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

Reducerea riscului de infecție cu agentul cancerigen cauzator este cea mai eficientă soluție de prevenire a cancerului de col uterin, aceasta putându-se realiza prin vaccinarea împotriva virusului HPV a fetelor, începând cu vârsta de 11 ani, dar și a femeilor adulte active sexual care nu au beneficiat de vaccinare în adolescență. O a doua metodă eficace de reducere a consecintelor cancerului de col uterin în randul femeilor, precum și a riscului de deces asociat este identificarea leziunilor precanceroase și formelor incipiente, tratabile, de cancer de col uterin. Aceasta se poate realiza prin investigarea periodică, în regim de screening organizat, prin testare Babes-Papanicolau sau testare HPV. Depistarea precoce a leziunilor colului uterin permite tratamentul în stadii curabile.

Cancerele determinate de infecția HPV sunt printre puținele malignități ce beneficiază de o soluție eficace de prevenție primară – prin vaccinarea anti-HPV- și, în cazul cancerului de col uterin, prin tratarea leziunilor precanceroase și canceroase depistate prin măsuri active de prevenție secundară, anume prin screening. Implementarea sistematică a unor astfel de intervenții de sănătate a condus la situația în care există actualmente mai multe națiuni care se apropie de obiectiul de eliminare a cancerului de col uterin în rândul femeilor din țările repective. Spre exemplu, în Marea Britanie studiile arată că programul de imunizare împotriva HPV aproape a eliminat cancerul de col uterin la femeile născute după 1 septembrie 1995 (care au fost vaccinate la vârsta de 12-13 ani). Incidența leziunilor CIN de tip avansat, care pot evolua ulterior în cancer a fost, de asemenea, redusă semnificativ[3]. Nu mai vorbim despre Australia, țara cea mai avansată din acest punct de vedere, ce aspiră să elimine cancerul de col uterin până în anii 2028-2035[4].”, afirmă Prof.Dr. Patriciu Achimas-Cadariu, Președinte, Societatea Română de Chirurgie și Ginecologie Oncologică.

În prezent în România, vaccinarea împotriva infecțiilor cu HPV este inclusă în Programul Național de Vaccinare, fiind gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani. Vaccinarea se realizează de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, peste 70,000 de doze de vaccin HPV au fost administrate în prima parte a acestui an. Printre județele care au reusit să protejeze prin vaccinarea anti-HPV cele mai multe fete se numara Bucureștiul, Clujul și Brașovul.

La inițiativa Ministerului Sănătății, începând cu luna decembrie 2023, vaccinul HPV va fi deveni mai accesibil și pentru femeile între 19 și 45 de ani care nu au beneficiat de vaccinare anti-HPV în adolescență, acestea putându-și procura vaccinul anti-HPV în regim compensat.

Politica de prevenție in domeniul cancerului este o prioritate a Ministerului Sănătății, care a schimbat fundamental modul în care se realizează accesul la vaccinarea anti-HPV prin introducerea compensării integrale a vaccinului la fetele si băieții cu vârsta cuprinsă între 11-19 ani și prin introducerea compensării de 50% la femeile cu vârsta intre 19 si 45 de ani, a declarat Ministrul sănătății”, Prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidență și cea mai mare rată a mortalității. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media UE-27, iar rata mortalității de peste 4 ori mai mare. Astfel, în fiecare an, aproape 3400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin și 1805 femei își pierd viața din cauza acestei maladii. Practic, 11% din cazurile nou diagnosticate si 13,4% din decesele prin această boală înregistrate în UE27 provin din România. Faptul ca este mai mare contribuția cazurilor provenite din Romania la totalul deceselor din UE27 decat la totalul cazurilor noi de cancer de col uterin indica faptul că, pe lângă depistarea întarziată a bolii, pot exista și dificultăți și chiar, inegalități legate de accesul la tratament. Rezultatele imunoterapiei sunt deja promițătoare în tratarea formelor avasate de cancer de col uterin.

Dintre cancerele ginecologice, cel de col uterin determină în România cea mai mare povară, atât din perspectiva impactului asupra pacientelor și a familiilor lor, cât și din perspectiva comunitară și societală. Este esențial pentru Sănătatea populației din România să încurajăm prevenția prin vaccinare a fetelor și a băieților, participarea la programe de screening a femeilor, dar și accesul la tratamente care creșc șansele de supraviețuire și calitatea vieții pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin”, afirmă Mihaela Geoană, Președinte Fundația Renașterea.

Recent, începând cu 2022, în arsenalul terapeutic european de primă linie a intrat și imunoterapia, care pentru anumire tipuri de paciente cu cancer col uterin în forme metastatice a demonstrat îmbunătățire în supraviețuirea generală.

[1] https://ecis.jrc.ec.europa.eu/explorer.php?$0-0$1-RO$2-All$4-2$3-All$6-0,85$5-2020,2020$7-7$CEstByCancer$X0_8-3$CEstRelativeCanc$X1_8-3$X1_9-AE27$CEstBySexByCancer$X2_8-3$X2_-1-1

[2] Globocan

[3] https://www.who.int/europe/news/item/29-04-2022-hpv-vaccination-brings-the-who-european-region-closer-to-a-cervical-cancer-free-future

[4] https://www.ippf.org/featured-perspective/australia-track-eliminate-cervical-cancer-2035-heres-what-weve-learned#:~:text=Australia%20is%20on%20track%20to%20be%20the%20first%20country%20in,pre%2Dcancers%20and%20invasive%20cancers.

Dă share la acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit exceeded. Please complete the captcha once again.