Prizonieri pasivi în mrejele algoritmilor inteligenței artificiale și permisivității legislative a reclamelor jocurilor de noroc

Passive prisoners in the webs of artificial intelligence algorithms  and the legal permissiveness of gambling advertisements

Abstract: Romania has more  than 64,000 gaming machines, compared to 66,000 physicians. Legislative laxity and pandemic aftermath have led to the gambling industry’s exponential growth, which poses a threat to mental health.

In Europe, Italy, Norway, Kosovo, Albania, Belgium have all banned gambling advertising; The Netherlands, Germany, and the UK still plan to ban advertising. Romania amended the draft law proposed in 2022, thus allowing the continuity of gambling advertising.

Romania’s wagering venues offer affordable alcohol, similar to the Australian model, which has permeated all urban areas. However, Australia is facing a mental health issue that is eroding the middle class.

We conducted a systematic review to compare the effectiveness of treatment for pathological gambling (PG) with other mental disorders. This review focused on randomized case-control studies and systematic reviews/meta-analyses. Results reveal that PG treatment is similar or less effective compared to psychiatric disorders. Future studies should consider standardized data collection measures to compare treatment effectiveness.

AI has revolutionized the wagering industry, resulting in personalized user experiences, increased engagement, and increased profitability. However, this combination of AI and wagering can lead to addiction. AI algorithms use personalization, reinforcement learning, hyper-personalization, targeted advertising, and psychological manipulation to attract and sustain addiction. Responsible implementation and regulatory measures are needed to mitigate the negative effects of AI on promoting gambling addiction. AI can enhance user experiences and profits, but it has not yet been applied to combat pathological wagering.

The prohibition of gambling advertisements in Norway has been linked to a decline in gambling frequency and expenditures among Norwegian adults, decreased prevalence of wagering among young Norwegians, and decreased the number of Norwegians seeking treatment for gambling addiction.

Mental health representatives in Romania should take steps to prevent pathological gambling by raising awareness of the negative effects gambling advertising has on vulnerable populations. Mental health representatives can use their knowledge and expertise to educate policymakers and stakeholders on the perils of wagering advertising, advocate for a change in policy, participate in the regulatory process, and contribute to treatment and prevention efforts or at least by supporting the petitions initiated on the Declic platform. Raising awareness, advocating for policy change, participating in the regulatory process, and supporting treatment and prevention efforts can help create a secure and healthier environment for vulnerable populations and reduce the damage caused by gambling addiction.

Is it time for the conceptualization and implementation of a common European Union legislative framework for the regulation of gambling advertising?

„The only thing necessary for the triumph of evil is for good men to do nothing.”

Perspectivă panoramică asupra cadrului legislativ actual al reglementării reclamelor jocurilor de noroc în România

Cu toate că în noiembrie 2022, prin L37/2023, un proiect de lege pentru interzicerea publicității stradale și audiovizuale la jocuri de noroc și pariuri a fost înregistrat la Camera Deputaților și împărtășea susținerea majorității partidelor, în martie 2023 s-a revenit asupra acestui aspect, proiectul modificat  permițând o publicitate similar de agresivă.

Conform unui studiu „Percepţia românilor cu privire la jocurile de noroc”, realizat de IRES la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi – Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc – Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România – Romanian Bookmakers, jocurile de noroc reprezintă o activitate care asigură 45 000 de locuri de muncă, însă câte locuri de muncă se pierd din cauza lor? Profilul jucătorului de jocuri de noroc se conturează astfel: bărbat, sub 35 de ani, studii şi venituri medii, mulţi dintre jucători sunt ocazionali, 65% dintre ei jucând între o dată şi cinci ori pe an, iar motivaţia principală o reprezintă curiozitatea (42%).

Etapele legislative ale reglementărilor jocurilor de noroc în România

1. 2001: A fost adoptată Legea 246/2001 privind organizarea și desfășurarea activităților de jocuri de noroc în România, care a stabilit un cadru de reglementare pentru toate formele de jocuri de noroc, inclusiv cazinouri, aparate de slot, loterie și pariuri sportive.
2. 2010: Legea 77/2010 a modificat legea anterioară și a introdus un nou sistem de licențiere pentru operatorii de jocuri de noroc, care a stabilit criterii mai stricte pentru obținerea licenței și a majorat taxele pentru desfășurarea activităților de jocuri de noroc.
3. 2013: Ordonanța de Urgență 92/2013 a introdus modificări semnificative în cadrul legal al jocurilor de noroc, inclusiv crearea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care este responsabil cu eliberarea licențelor și reglementarea industriei jocurilor de noroc.
4. 2015: Legea 124/2015 a introdus noi reglementări pentru jocurile de noroc online și a instituit o taxă pe veniturile din jocuri de noroc. De asemenea, a introdus măsuri pentru prevenirea jocurilor de noroc pentru minori și a dependenței de jocuri de noroc.
5. 2018: Legea 270/2018 a introdus reglementări suplimentare pentru publicitatea și sponsorizarea jocurilor de noroc, inclusiv interzicerea publicității între orele 6 a.m. și 22.00 și o cerință ca operatorii de jocuri de noroc să includă avertismente cu privire la riscurile jocurilor de noroc în reclamele lor.

Situația legislativă actuală a reglementării jocurilor de noroc în Europa

Consecințele economice pot fi dezastruase pe termen lung, întrucât expunerea la publicitatea pentru jocuri de noroc a fost asociată cu un risc crescut de probleme de pariuri în rândul adulților tineri (1).

Această normalizare actuală poate face mai dificil pentru indivizi să recunoască când au o problemă de pariuri, ceea ce le poate întârzia căutarea asistenței și poate contribui la rezultate mai grave.

Impactul economic al dependenței de pariuri poate fi, de asemenea, substanțial. Pe lângă costurile financiare personale suportate de indivizi și familiile acestora, dependența de jocuri de noroc poate duce la costuri economice mai largi, cum ar fi pierderea productivității, creșterea costurilor de asistență medicală și o creștere a cererii de servicii sociale (2). Aceste cheltuieli pot fi substanțiale și pot avea efecte de durată asupra economiei.

Sălile de jocuri de noroc sunt locul unde prețul alcoolului este printre cele mai scăzute din România. Cu toate că în tări precum statele Unite ale Americii este necesăr să străbați o distanță considerabilă pentru accesarea facilităților de tip casino, modelul românesc este mult similar celui Australian, prin infiltrarea acestor spații în toate domeniile urbanistice.

Australia se confruntă actualmente cu o mare problemă de sănătate mintală ce erodează pătura socială de mijloc.

Constatările unei analize sistematice a literaturii oferă dovezi substanțiale că politicile publicitare pot afecta în mod substanțial prevalența tulburărilor legate de jocurile de noroc. De exemplu, reglementări mai stricte, cum ar fi interzicerea sau cel puțin limitarea frecvenței și conținutului reclamelor pentru jocuri de noroc, pot reduce expunerea la jocurile de noroc și participarea ulterioară. În plus, avertismentele privind mesajele legate de jocurile de noroc responsabile pot crește gradul de conștientizare a persoanelor cu privire la pericolele asociate cu pariurile și utilizarea serviciilor de asistență (3).

Systematic review menit să evidențieze o comparație între eficacitatea tratamentului pentru tulburarea de joc patologic vs. alte tulburări psihice (3-10)

La nivel global, un număr semnificativ de persone suferă de tulburare de joc patologic (JP), o formă de dependență ce se caracterizează prin comportamente persistente și recurente legate de jocul de noroc problematic, care au ca rezultat o afectare substanțială bio-psiho-socială. Numeroase tratamente, inclusiv intervenții farmacologice și psihologice, au fost concepute pentru a aborda problema jocului patologic. Scopul acestui review systematic este compararea eficacității tratamentului cu JP cu cea a altor tulburări mintale.

 Metodologie: A fost efectuată o căutare exhaustivă utilizând bazele de date PubMed, PsycINFO și Google Scholar până în 2022. Căutarea a fost limitată la studii randomizate controlate (RCT) și review-uri sistematice/meta-analize care au comparat eficacitatea tratamentului pentru JP cu alte tulburări psihice. Au fost incluse studii care au evaluat cel puțin o intervenție farmacologică sau psihologică pentru JP și au raportat eficacitatea acesteia în comparație cu alte tulburări mintale.

Revizuirea sistematică a inclus un total de douăsprezece studii care au îndeplinit criteriile de includere menționate. Șapte dintre aceste studii au investigat intervenții farmacologice, în timp ce cinci au investigat intervenții psihologice. Studiile au contrastat eficacitatea tratamentului JP cu cea a tratamentelor pentru alte tulburări mintale, cum ar fi tulburarea de consum de substanțe, depresia, tulburările de anxietate și tulburarea bipolară. Comparând eficacitatea tratamentului JP cu cea a altor tulburări mintale, concluziile studiilor au fost inconsecvente. Unele studii au comparat eficacitatea tratamentului JP cu cea a altor tulburări mintale, în timp ce altele au raportat un nivel mai scăzut de eficacitate.

În ceea ce privește intervențiile farmacologice, o serie de studii au constatat că medicamentele utilizate pentru tratarea JP sunt eficiente și în tratarea altor tulburări mintale, precum antidepresivele pentru depresie și antipsihoticele pentru tulburarea bipolară. Alte studii, totuși, au raportat că medicamentele folosite pentru a trata JP sunt mai puțin eficiente decât cele utilizate pentru a trata alte tulburări mintale.

Cu referire la intervențiile psihologice, terapia cognitiv-comportamentală (TCC) a fost cea mai frecvent studiată intervenție pentru GD. Unele studii au descoperit că CBT este la fel de eficientă pentru JP ca și pentru alte tulburări mintale, în timp ce altele au descoperit că eficiența acestui CBT ar fi mai redusă.

În general, eficacitatea tratamentului JP în raport cu alte tulburări mintale este încă echivocă. Pentru a stabili eficacitatea relativă a tratamentului JP în comparație cu alte tulburări mintale, sunt necesare cercetări suplimentare. În plus, studiile viitoare ar trebui să ia în considerare utilizarea unor măsuri standardizate de colectare a datelor pentru a compara eficacitatea tratamentului în diferite tulburări mintale, facilitând meta-analiza datelor colectate.

Impactul implementării inteligenței artificiale sub forma algoritmilor în reclamele respectiv designul informatic al software-urilor jocurilor de noroc

Inteligența artificială a revoluționat numeroase industrii, inclusiv industria pariurilor, iar încorporarea algoritmilor de inteligență artificială în platformele de pariere a dus la crearea unor experiențe personalizate pentru utilizatori, la creșterea angajamentului utilizatorilor și la creșterea profitabilității. Cu toate acestea, combinație dintre IA și jocurile de noroc ridică îngrijorări cu privire la propagarea dependenței. Această secțiune examinează mecanismele prin care AI contribuie la dependența de jocuri de noroc, precum și pericolele asociate și necesitatea implementării măsurilor de reglementare.

Personalizare și consolidare: algoritmii IA din platformele de pariuri adaptează experiențele la preferințele fiecărui individ, consolidând experiențele pozitive și amplificând mecanismele de recompensă. Învățare prin consolidare: algoritmii AI optimizează experiențele utilizatorilor folosind tehnici de învățare prin consolidare.

Hiper-personalizare: algoritmii IA analizează în profunzime profilurile utilizatorilor, valorificând datele personale pentru a personaliza experiențele de jocuri de noroc. Publicitate direcționată și manipulare psihologică: algoritmii IA folosesc manipularea psihologică pentru a atrage indivizii și a perpetua dependența.

Specificitate asupra profilului comportamental individual: algoritmii IA analizează datele utilizatorilor pentru a genera profiluri de utilizatori complexe, permițând campanii de publicitate direcționate acestora. Publicitatea persuasivă bazată pe inteligență artificială sporește atractivitatea platformelor de pariuri și poate, de asemenea, să exploateze erorile cognitive și să favorizeze comportamente care creează dependență. Platformele de jocuri de noroc online bazate pe inteligență artificială sunt accesibile utilizatorilor în orice moment și sunt disponibile non-stop, ceea ce duce la un angajament prelungit și tendințe către dependență.

Pentru a atenua efectele negative ale IA asupra promovării dependenței de jocuri de noroc, sunt necesare măsuri de reglementare stricte și o implementare responsabilă a acestora. Ar trebui utilizate principii etice de proiectare IA, ar trebui implementate măsuri de protecție îmbunătățite ale utilizatorilor, iar campaniile de conștientizare și educare a publicului ar trebui să pună accent pe practicile responsabile de jocuri de noroc. IA poate îmbunătăți experiențele utilizatorilor și profiturile, dar deocamdată nu este folosită pentru a contracara efectele jocului patologic.

Este interzicerea reclamelor la jocuri de noroc un factor de preîntâmpinare a unei tulburări psihice cu un puternic ecou bio-psiho-social cum este jocul patologic?

Ulterior interzicerii reclamelor la jocurile de noroc în anul 2019, au fost efectuate mai multe studii pentru a evalua impactul interzicerii Norvegiei asupra publicității pentru pariuri. Conform unui studiu realizat de Gainsbury et al. (2021), interzicerea publicității pentru jocuri de noroc a fost asociată cu o scădere a frecvenței jocurilor de noroc și a cheltuielilor asociate în rândul adulților norvegieni. De asemenea, studiul a descoperit că scorurile de severitate pentru pariurile problematice au scăzut în urma interdicției (11).

Un al doilea studiu, al lui Kristiansen et al. (2021) a evaluat efectul asupra comportamentului de pariere în rândul tinerilor. Studiul a descoperit că interdicția reclamelor a scăzut semnificativ prevalența pariurilor în rândul tinerilor norvegieni (12).

Cel de-al treilea studiu al lui Pallesen et al. (2020) au investigat efectul interzicerii publicității pentru jocuri de noroc asupra numărului de norvegieni care au solicitat tratament pentru dependența de jocuri de noroc. Numărul pacienților care solicitau tratament pentru dependența de jocuri de noroc a scăzut cu 14,4%, potrivit studiului (13).

Discuții: Propunere pentru pașii pe care trebuie să îi urmeze reprezentanții Sănătații mintale din România, pentru a contracara direcția actuală a fenomenului de joc patologic

Interzicerea reclamelor la jocuri de noroc este o măsură eficientă de prevenire a dependenței de jocuri de noroc. În continuare voi propune o etapizare conceptuală a măsurilor pe care le putem lua pentru a facilita interzicerea publicității pentru jocuri de noroc.

1. Creșterea gradului de conștientizare

În primul rând, factorii de decizie, părțile interesate și publicul larg trebuie să fie conștienți de efectele negative pe care publicitatea pentru jocurile de noroc le are asupra populațiilor vulnerabile, cum ar fi adolescenții și predispuși la dependență de jocuri de noroc. Reprezentanții din domeniul sănătății mintale își pot folosi cunoștințele și expertiza pentru a informa factorii de decizie politică și părțile interesate despre pericolele publicității pentru pariuri și despre necesitatea unei reglementări.

2. Să pledăm ferm pentru o schimbare a politicii actuale permisive cu referire la reclamele pentru jocuri de noroc

După creșterea gradului de conștientizare, reprezentanții Sănătății mintale române pot pleda pentru schimbarea politicii făcând lobby la factorii de decizie și părțile interesate pentru a sprijini interzicerea publicității pentru jocuri de noroc. Aceasta poate implica colaborarea cu grupuri de advocacy și participarea la întâlniri cu factorii de decizie.

3. Participarea la procedura de reglementare este al treilea pas.

Reprezentanții din domeniul psihiatriei pot participa, de asemenea, la procesul de reglementare, oferind comentarii cu privire la regulamentele și proiectele legislative propuse privind publicitatea pentru pariuri. Aceasta poate presupune transmiterea de  memorii scrise sau participarea la audieri și consultări publice.

4. Sprijinirea inițiativelor de tratament și prevenire

În cele din urmă, reprezentanții sănătății mintale pot sprijini eforturile de prevenire și tratarea dependenței de jocuri de noroc, susținând o finanțare sporită pentru programele de tratament și totodată campanii de sănătate publică care vizează prevenirea dependenței de jocuri de noroc. Acest lucru poate implica colaborarea cu organizațiile comunitare sau non-guvernamentale,  cu furnizorii de servicii medicale și factorii de decizie, pentru a dezvolta și implementa programe eficiente de prevenire și tratament.

Facilitarea interzicerii publicității pentru jocuri de noroc este o măsură esențială de sănătate publică care poate ajuta la prevenirea dependenței de jocuri de noroc și a efectelor sale negative. Reprezentanții din domeniul psihiatriei pot juca un rol crucial în acest proces prin creșterea gradului de conștientizare, susținând schimbarea politicilor, participând la procesul de reglementare și sprijinind eforturile de tratament și prevenire. Putem crea un mediu sigur și mai sănătos pentru populațiile vulnerabile și putem reduce daunele cauzate de dependența de jocuri de noroc dacă colaboră.

În lipsa disponibilității sau resurselor necesare, specialiștii ar putea cel puțin să promoveze și să susțină campaniile sociale ale petițiilor inițiate pe platforma Declic precum Interziceți reclamele la jocuri de noroc și pariuri sportive! sau Capcana dependenței (14).

Concluzii:

„Singurul lucru necesar pentru triumful răului este ca oamenii buni să nu facă nimic”. Acest citat este atribuit în mod greșit lui Edward Burke, conform David Bromwich, profesor de limba engleză în cadrul Yale University având ca domeniu de studiu viața lui Edward Burke. Autorul Ralph Keyes a susținut în cartea sa din 2006 „The Quote Verifier” că nimeni nu a fost vreodată capabil să verifice atribuirea sau să identifice autorul acestui citat. Poate că în acest context, putem interpreta aceast citat drept vocea Divină ce capătă o formă rațională, îndemnându-ne pe noi, profesioniștii din sănătate să luăm o poziție fermă, exercitându-ne totodată menirea de a proteja pe cei vulnerabili, în conformitate cu jurâmantul profesional depus.

Este timpul pentru conceptualizarea și implementarea unui cadru legislativ comun al Uniunii Europene pentru reglementarea publicității jocurilor de noroc? Crămâne ca o certitudine perspectiva abominabilă a faptului că nu trebuie decât să nu facem nimic pentru ca răul să triumfe (15).

Bibliografie:

1. Binde, P. (2014). A research-based evaluation of gambling advertising. Routledge, London;
2. Productivity Commission. Gambling. Commonwealth of Australia in Canberra (2010);
3. McGrane E, Wardle H, Clowes M, Blank L, Pryce R, Field M, Sharpe C, Goyder E. What is the evidence that advertising policies could have an impact on gambling-related harms? A systematic umbrella review of the literature. Public Health. 2023 Feb;215:124-130. doi: 10.1016/j.puhe.2022.11.019. Epub 2023 Jan 26. PMID: 36725155;
4. Hodgins DC, Stea JN, Grant JE. Gambling disorders. Lancet. 2011;378(9806):1874-84;
5. Grant JE, Kim SW. Pharmacological treatments of pathological gambling. J Gambl Stud. 2002;18(1):51-75;
6. Petry NM. Cognitive-behavioral therapy for pathological gamblers. J Consult Clin Psychol. 2005;73(2):341-50;
7. Hodgins DC, el-Guebaly N. Natural and treatment-assisted recovery from gambling problems: a comparison of resolved and active gamblers. Addiction. 2004;99(6):801-12;
8. Yip SW, Potenza MN. Treatment of gambling disorders. Curr Treat Options Psychiatry. 2014;1(2):189-203;
9. Tavares H, Zilberman ML, Hodgins DC, el-Guebaly N. Comparison of craving between pathological gamblers and alcoholics. Alcohol Clin Exp Res. 2005;29(8):1427-31;
10. Ladouceur R, Sylvain C, Boutin C, Lachance S, Doucet C, Leblond J. Cognitive treatment of pathological gambling. J Nerv Ment Dis. 2001;189(11):774-80;
11. Gainsbury, S. M., Abarbanel, B. L., Blaszczynski, A., Erevik, E. K., & Pallesen, S. (2021). wagering advertising restrictions and wagering behavior among Norwegian adults: An online panel study. 37(3), p. 887–901, Journal of Gambling Studies;
12. Kristiansen, S., Mentzoni, R. A., & Molde, H. (2021). The effects of a moratorium on gambling advertising on youth wagering behavior in Norway. International Gambling Studies, vol. 21, no. 2, pp. 249-262;
13. Pallesen, S., Gainsbury, S. M., & Abarbanel, B. L. (2020). Patients’ perspectives on gambling advertising restrictions and gambling disorders. 18(4), 966-974, International Journal of Mental Health and Addiction;
14. 14.https://facem.declic.ro/campaigns/interziceti-reclamele-la-jocuri-de-noroc-pariuri-sportive?utm_source=siteDeclic&utm_medium=siteDeclic
15. Găină M-A, World Psychiatry ECP e-Newsletter, 2nd Quarter of 2023.