Prof. Univ. Dr. Anca IonescuAuthor
Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Anca Ionescu, președinte de onoare SROMS, UMF „Carol Davila“, Institutul Național de Medicină Sportivă, București
Medicina Sportivă a fost confirmată recent ca disciplină individuală în Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”. Se fac simțite consecințele acestei recunoașteri? Apreciați că există un interes crescut în rândul studenților la medicină pentru Medicina Sportivă în ultima perioadă?
Medicina Sportivă este o specialitate clinică și academică cu o tradiție de aproape 100 de ani în România. Aceasta susține performanța sportivă în condițiile păstrării sănătății sportivilor, identifică factorii de performanță sportivă și patologia specifică, contribuie la menținerea unei populații sănătoase, cu un stil de viața activ.
În Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila”, specialitatea a funcționat în cadrul disciplinei de Medicină Fizică, Recuperare Medicală și Balneologie până acum 3 ani, când am reușit să devenim disciplină individuală, cu singura catedră din țară. Ne mândrim să pregătim anual 10-15 rezidenți de specialitate, atât din țară cât și din străinătate. Toți rezidenții de Medicină Fizică și Reabilitare Medicală din întreaga țară fac, de asemenea, un stagiu de Medicină Sportivă cu durata de o lună, în cadrul disciplinei noastre.
În anul 2015 am reușit să introduc pentru studenții de la Facultatea de Medicină, în cadrul disciplinei, 3 cursuri opționale de medicină sportivă, Fiziologia și Fiziopatologia efortului (în limbile română și engleză), cursuri care se bucură de un real succes, numărul participanților fiind de 600-700 pe an. În urma acestor demersuri, studenții au fost atrași de specialitatea noastră, devenind ulterior rezidenți. Cu toate acestea, acoperirea în teritoriu cu cabinetele de Medicină Sportivă este în continuare insuficientă, nevoia de medici cu specialitatea noastră crescând foarte mult în ultimul timp.
Care sunt actiunile SROMS cele mai importante, atât pentru activitatea de zi cu zi a membrilor, cât și pentru creșterea vizibilității specialității în rândul viitorilor medici. Avem în vedere congrese, conferințe, seminarii, școli de vară și diferite forme de promovare prin media clasice sau online.
SROMS și-a propus încă de la început crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru specialiștii nostril, pentru ridicarea nivelului lor științific și profesional, pentru asigurarea unui cod de etică și deotologie profesională. Ne-am dorit întotdeauna ca activitatea colegilor sa fie respectată și apreciată la justa valoare. În acest scop, am organizat anual conferințe naționale, de cele mai multe ori având ca invitați colegi de peste hotare, sau am participat cu lucrări la conferințele din specialitățile conexe (Ortopedie, Medicină Fizică și Reabilitare, Cardiologie, Medicina Familiei) pentru a face cunoscut domeniul nostru de activitate și modul în care putem contribui la avansarea științelor medicale din țara noastră.
Am organizat la București și evenimente internaționale (Congres Balcanic de Medicină Sportivă 2008, Simpozion Federația Internațională de Natație 2009, Simpozion “Overtraining Syndrome” în cadrul celui de-al VII-lea Congres European de Medicină Sportivă 2011, cursuri naționale și internaționale) care s-au bucurat de un real success.
Încă din anul 2005 Societatea a reușit să editeze, cu eforturile doamnei profesor Mirela Vasilescu, propria revistă, ’’Medicina Sportivă”, indexată în mai multe baze de date internaționale.
Deși Societatea are propriul website (www.sroms.ro) de mai mulți ani, consider că ar trebui să promovăm mai mult activitatea noastră prin mijloacele media tradiționale și alternative, în special aspectele legate de combaterea sedentarismului pentru profilaxia bolilor cronice.
Sunteți președintele de onoare al SROMS, pe care ați condus-o ani buni, totodată sunteți secretar general al Societății Europene de Medicină Sportivă și membru în Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Medicină Sportivă. Cu siguranță sunteți într-o poziție unică pentru a descrie cum a evoluat SROMS în ultima perioadă, atât pe plan intern, cât și în relația cu Medicina Sportivă din lume.
Una dintre preocupările mele principale a fost creșterea vizibilității României în cadrul specialității noastre, continuând tradiția începută de prof. dr. Ioan Drăgan (considerat ’’părintele Medicinei Sportive din România”) și adăugându-i noi dimensiuni. Astfel, încă din anul 2009 am fost membru al Comitetului Executiv al Societății Europene de Medicină Sportivă (EFSMA), apoi președinte al Comisiei Științifice și Educaționale, poziție din care am coordonat standardizarea protocolului european al avizului medico-sportiv (Pre Participation evaluation of elite athletes) care se regăsește pe website-ul Societății Europene www.efsma,eu. De anul trecut am fost aleasă secretar general EFSMA, poziție care mă onorează și mă stimulează în eforturile de promovare continuă a specialității la nivel național și internațional.
O altă reușită a Medicinei Sportive românești o consider cooptarea mea într-un grup internațional care a formulat un program de pregătire în Medicina Sportivă finalizat cu publicarea articolului “Delphi developed syllabus for the medical specialty of sport and exercise medicine”, în prestigioasa revista Britsh Journal Sports Med ( IF 12.68).
În cadrul Comitetului Olimpic și Sportiv Român am reușit în ultimii ani crearea unei comisii medicale, prin care Medicina Sportivă să-și poată aduce aportul în performanțele sportivilor olimpici și în monitorizarea stării lor de sănătate.
În concluzie, consider că Societatea Română de Medicină Sportivă se afla pe o traiectorie ascendentă, contribuie permanent la dezvoltarea specialității noastre și va fi alături de membrii săi oricând aceștia vor avea nevoie.
De asemenea vom veni în sprijinul celorlalte specialități în ceea ce privește programele de prevenție și promovare a sănătății și căutăm permanent să consolidăm relațiile de colaborare prin crearea de noi parteneriate strategice.
Ca o continuare a temei anterioare, peste 2 ani SROMS va organiza primul Congres European la București. Care a fost răspunsul la această inițiativă și ce speranțe aveți, legate de acest eveniment, pentru viitorul Medicinei Sportive din România?
Într-adevăr, în anul 2025 avem bucuria de-a organiza Congresul European de Medicină Sportivă la București, prilej de promavare a României, a tradiției specialității noastre în Europa și în lume. Sperăm să atragem cât mai mulți participanți printr-un program științific de înaltă ținută. Dorim ca acest eveniment să aiba o participare cât mai largă si sa fie o reușită.
Recomandările privind procesul de avizare medico-sportiv ar trebui să vina doar din partea colegilor dumneavoastră, membri SROMS; asta prevede legislația în vigoare și este până la urmă o consecință organică rezultată din însăși existența specialității pe care o reprezentați. De ce rămâne în continuare o problemă spinoasă această avizare?
Medicina Sportivă fundamenteză din punct de vedere biologic exerciţiul fizic şi studiază adaptările fiziologice specifice efortului fizic, precum și patologia indusă de sportul de performanță. Ea reprezintă singura specialitate medicală care are în curricula de pregatire probleme specifice biologiei umane în contextul practicării educației fizice și sportului!
De aceea trebuie conștientizată importanța Avizului medico-sportiv, care poate fi eliberat doar de medicul de Medicină Sportivă (așa cum prevede Legea 69/2000, Ordinul MS nr. 1058/2003, Legea 321/2007), într-o unitate acreditată pentru această specialitate, cu mențiunea apt pentru antrenamente și competiții timp de 6 luni. Constatarea legalității Avizului medico-sportiv trebuie făcută inaintea oricărei competiții, prin verificarea legitimațiilor sportivilor de către organele abilitate. În acest fel , vom preveni apariția unor situații medicale nedorite, care pun în pericol sănătatea și viața sportivilor. Din păcate însă, prevederile legale nu sunt întotdeauna respectate și medici din alte specialități semnează în mod iresponsabil aceste avize.
Încercările de a-i opri pe acești medici prin Colegiul Medicilor au fost inutile, așa că am cerut ajutorul Ministerului Sportului, deasemenea al Comitetului Sportiv și Olimpic Român. Aceste foruri au trimis adrese oficiale către federații pentru a respecta legea, dar încă mai vedem vize date de medici din alte specialități.
Singura soluție, cred, este ca sportivii să nu fie acceptați în competiții daca nu au vize corecte și sper că la un moment dat, în interesul sănătății sportivilor, vom obține câștig de cauză.
În viitor ne dorim ca acest Aviz medico-sportiv să aibă un format unic în toate țările Uniunii Europene.
Apreciați că problema educației fizice, de care au parte generații de tineri români în școli, ar putea beneficia de recomandările pertinente ale Medicinei Sportive? Vom putea vorbi vreodată despre o colaborare interministerială Invățământ – Sănătate, cu sopul de a include în programele școlare unele măsuri care să răspundă nevoilor reale ale elevilor în ce privește activitatea fizică?
Sportul este esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților, pentru menținerea unei greutăți optime si o bună funcționalitate a organismului, pentru mentinerea unui echilibru între calitățile psihice și cele fizice. Atât sporturile individuale cât și cele colective dezvoltă trăsături de caracter importante, contribuind la formarea viitorului adult.
Părinții care înțeleg bine cât de mare este legătura între fizic și mental, au cele mai mari șanse de a-și pregăti corespunzator copiii pentru viața de adult.
La vârsta copilăriei și adolescenței sunt necesare 60 de minute de sport pe zi pentru o viață sănătoasă, de două ori mai mult decât în cazul adulților.
Un adolescent dezvoltat armonios, atras de bucuria exercițiului fizic, are toate șansele să devină un adult sănătos, echilibrat psihic și emoțional. Dacă reușim să-i creăm un reflex al mișcării, acesta va fi menținut și perfecționat toată viața.
Toate aceste argumente susțin nevoia unei colaborări Învățământ – Sănătate, pe care o dorim, dar care din păcate nu s-a concretizat până astăzi.
Cum arată din perspectiva specialistului în Medicină Sportivă programul EPH cu al său ghid: ‘’Recomandări de activitate fizică, specifice anumitor diagnostice’’? Este eficient, generează consecințe reale, sau a rămas doar pe hârtie cu toate bunele lui intenții?
Practicarea regulată a activității fizice, indiferent de grupa de vârsta, a fost desemnată în multe țări (nu și la noi) drept o prioritate națională în domeniul Sănătății.
Pentru a obține efectul scontat și a nu produce reacţii adverse, exerciţiul fizic trebuie prescris ca un medicament în doze exacte. Societatea Europeană de Medicină Sportivă a creat în 2013 programul de „Prescriere a exerciţiului pentru sănătate“ (EPH) adresat:
Persoanelor sănătoase pentru a evita patologia datorată sedentarismului (Exercise deficiency syndrome),
Pacienților cu diverse patologii cronice (parte a terapiei) care doresc să-și îmbunătățească capacitatea fizică și să creeze condiții pentru o evoluție favorabilă a bolii.
Încă de la apariția acestui program l-am promovat constant în cadrul conferințelor noastre, sau ale altor specilități (Medicina Familiei, Cardiologie, Medicină Fizică și Reabilitare). Chiar dacă teoretic lucrurile sunt bine înțelese, faptul că aceste consultații nu se pot face în prezent decât contra cost și nu printr-un program de sănătate subvenționat, are drept rezultat menținerea la un nivel scăzut al numărului potențialilor beneficiari. Sperăm să putem crea un program național care să faciliteze accesul la consultațiile de prescriere a exercițiului, în beneficiul stării de sănătate a întregii populații, pentru o creștere a calității vieții românilor.
În afara copiilor și adolescenților, despre care am vorbit deja, o altă categorie pentru care exercițiul este esențial o reprezintă cea a vâstei a treia. Schimbările induse de efort fizic la vârstnici nu diferă semnificativ de cele care apar la tineri și au drept rezultat creșterea longevității și amânarea perioadei de dependență.
Încheiem interviul cu un cuvânt adresat colegilor dumneavoastră, care vor fi prezenți la Conferința Națională de Medicină Sportivă din acest an.
Ca în fiecare an mă bucur să fim împreună, cu un program științific atractiv din Medicina Sportivă, Cardiologie sportivă, Recuperare Medicala dar și clipe de relaxare, cu discuții fructuoase la Adunarea Generală care să fie urmate de efecte pozitive în activitatea noastră de zi cu zi. Salutăm prezența ,pentru prima dată, la Conferința Societății Române de Artroscopie și Traumatologie Sportivă, cu care sperăm să colaborăm în continuare.
Îmi doresc să avem o conferință cât mai reușită și îi invit pe colegii noștri să se inspire în activitatea lor din cuvintele lui Pascal Bruckner despre esența sportului: „Să mergi până la propriile limite și să vezi dacă ești în stare să treci dincolo de ele”.
