Prof. Univ. Dr. Alina Popa-CherecheanuAuthor
Interviu realizat cu doamna Prof. Univ. Dr. Alina Popa-Cherecheanu, Președintele Societății Române de Glaucom*
Stimată doamnă profesor, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre ediția din acest an a Congresului Societății Române de Glaucom, despre participarea speakerilor invitați.
Această ediție se defășoară, la ca în ultimele sale numeroase ediții, în timpul Săptămânii Mondiale a Glaucomului. Anul acesta Săptămâna Mondială a Glaucomului se „sărbătorește” activ în toată lumea între 10-16 martie, sub deviza „Uniți pentru o lume fără glaucom” („Uniting for a glaucoma-free world”).
Aceasta este o inițiativă globală a Asociației Mondiale a Glaucomului (WGA) pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la glaucom. Printr-o serie de activități la nivel mondial oftalmologii, optometriștii și alte categorii profesionale conectate având ca scop îngrijirea ochilor, pacienții, oficialii din domeniul sănătății și publicul larg sunt invitați să contribuie la conservarea vederii. Scopul major este de a convinge populația să efectueze controale oftalmologice regulate pentru a detecta glaucomul cât mai devreme posibil.
Societatea Română de Glaucom, prin congresul pe care îl organizează, încearcă să ofere participanților medici oftalmologi un standard comun de diagnosticare și tratare a glaucomului. Speakerii străini pe care i-am invitat, și care au acceptat în număr foarte mare, dau greutate acestei manifestări științifice și aduc către noi tehnici chirurgicale și investigații noi și, de ce nu?, chiar modele de practică oftalmologică deja implementate și verificate în alte țări sau regiuni ale lumii. Beneficiul de a asculta personalități din lumea oftalmologiei și a glaucomului, la tine acasă, este uriaș.
Având în vedere consecințele grave ale acestei patologii, considerați necesar să se înființeze un registru național al glaucomului?
Un registru al glaucomului este imperios necesar și nu doar prin consecințele severe pe care le are boala. Glaucomul este o boală cronică ce necesită urmărire toată viața, ceea ce înseamnă că pacienții vor urma o formă de tratament pentru tot restul vieții din momentul diagnosticării. Dar ar fi un instrument important de gestionare a resurselor și de a evalua riscul populației de a dezvolta forme severe, invalidante, de glaucom.
Au existat propuneri și chiar încercări de a crea un registru național al glaucomului, și, credeți-mă pe cuvânt, nu este ieftin deloc. Dar am fi putut surmonta acest impediment. Problema reală apare abia după crearea platformei (registrului): cine va introduce date în acest registru? S-a încercat implementarea unei asemenea platforme în centrele universitare, unde funcționau centre mari de diagnosticare, tratament și urmărire a glaucomului. La început a fost un entuziasm general în ceea ce privește introducerea de date în sistem, apoi entuziasmul, recunosc, a scăzut treptat până când într-o zi am încetat pur și simplu să mai introducem date. Volumul de muncă era uriaș (pentru că numărul de pacienți era uriaș) și nu era posibilă introducerea de date în timp real. La sfârșitul programului sau la sfârșitul săptămânii luam teancurile imense de foi și începeam introducerea de date în sistem. A fost o muncă sisifică, pe care nu am putut-o susține pe timp nelimitat. În plus, cred că informațiile colectate din doar câteva centre mari, pilot, nu ar fi reprezentat decât o parte din informațiile care puteau fi colectate din toată țara. Dar am tras o concluzie: probabil că singura cale de a avea un registru național de glaucom este transmiterea (eventual în timp real) informațiilor din sistemele de gestiunare a datelor în spital sau cabinete către acest registru. Si nu prevăd întâmplându-se asta prea curând…
Care este cu aproximație numărul de bolnavi, depistați cu glaucom, la noi în țară? Se constată o creștere a numărului de cazuri în ultimii ani ?
După cum am menționat anterior, nu există date exacte despre numărul real de pacienți cu glaucom în România. Multe cazuri sunt supradiagnosticate dar și mai multe subdiagnosticate. Dacă ne raportam la statisticile internaționale, care susțin o prevalență a glaucomului de aproximativ 2,5%, la o populație de 20 de milioane de locuitori ar trebui să avem 500 000 de pacienți cu glaucom; cam 2% în populația de peste 40 de ani și 10% în populația peste 75 de ani. Ceea ce înseamnă că pe măsură ce crește speranța de viață crește și numărul de pacienți cu glaucom.
Se poate utiliza AI (inteligența artificială) în depistarea și evaluarea riscului de glaucom?
Primii pași în utilizarea AI au fost deja făcuți. În principal ca instrument în sprijinul medicului pentru diagnosticarea glaucomului și aprecierea progresiei la pacienții cu glaucom. Implementarea pe scară largă a AI nu este disponibilă încă, dar sunt sigură că se fac pași repezi în această direcție. Dar o vedere de ansamblu aspra stadiului implementării AI în practica oftalmologică va fi exprimată într-o sesiune clinică în cadrul congresului. Vă așteptăm în sala de conferințe.
Sunt utilizate serviciile de telemedicină în cazul pacienților cu glaucom?
Serviciile de medicină sunt utilizate cu succes în oftalmologie, dar mai puțin în aria glaucomului deoarece necesită instrumente de monitorizare la domiciliu pe baza cărora să se poată lua decizii terapeutice corecte. De asemenea despre „home monitoring” în două intervenții în cadrul congresului, pe care vă invit să le audiați.
Ce proiecte aveți în cadrul Societății Române de Glaucom pentru 2024?
Cel mai mare și mai important proiect al Societății Române de Glaucom este congresul din 14-16 martie 2024, la Hotel Kronwell în Brașov, organizat în Săptămâna Mondială a Glaucomului. Scopul acestei conferințe internaționale este să expunem constant medicii oftalmologi cu interes în glaucoma, și nu numai, la informație de specialitate cât mai nouă și cât mai practică, sperând în standardizarea diagnosticării și tratării glaucomului pentru toți pacienții din România.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc succes în continuare!
