„Avem în desfășurare dezvoltarea și actualizarea ghidurilor clinice pentru îngrijirea fătului și a nou-născutului”

Interviu cu doamna Prof. Univ. Dr. Simona Vlădăreanu, UMF Carol Davila Bucureşti Președinte al Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală.

Pentru început, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre proiectele Societății Române de Medicină Fetală și Neonatală, pentru anul 2024, pe plan național dar și în perspectiva colaborării cu alte societăți medicale de profil din străinătate.
Pentru anul 2024, la nivel național, avem în desfășurare dezvoltarea și actualizarea ghidurilor clinice pentru îngrijirea fătului și a nou-născutului, pentru medicii specialiști, cu scopul de a asigura protocoale de tratament și îngrijire actuale si cat mai standardizate . De asemenea, pentru a promova schimbul de cunoștințe și actualizarea constantă a competențelor profesionale, avem în vedere realizarea de cursuri și conferințe naționale pentru medicii specialiști și rezidenți care îngrijesc fătul și nou-născutul.
În ceea ce privește colaborările internaționale dorim stabilirea unor colaborări cu specialiști în domeniul medicinei fetale și neonatale pentru a facilita schimbul de cunoștințe și experiență și implicarea în proiecte de cercetare internaționale. Urmărim colaborarea cu alte societăți medicale de profil pentru a învăța din bunele practici și protocoalele de îngrijire folosite în alte țări și pentru a le implementa, după caz, în sistemul medical românesc. De asemenea avem proiecte de organizare și participare la conferințe internaționale și colaborarea cu societățile de medicină materno – fetală pentru a realiza programe de dezvoltare a competențelor pentru medicii și profesioniștii din domeniul medical românesc.
Consider că aceste proiecte contribuie la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale fetale și neonatale în România și la promovarea schimbului de experiență cu societățile internaționale de profil.

Vă rog să ne spuneți dacă aveți informații privind incidența prematurității la noi în țară și unde se plasează din acest punct de vedere țara noastră la nivel european.
În România, incidența prematurității variază în funcție de diferite regiuni, însă nu există o bază de date care să raporteze cu exactitate incidența nașterilor premature. Procentul de nou-născuți prematuri, cu vârste de gestație mai mică de 37 de săptămâni, este probabil de 14-16% din numărul de nou-născuți vii, ceea ce plasează România în primele locuri în Europa ca număr de nașteri premature. Anumite țări din Europa de Vest au rate mai scăzute de prematuritate, în timp ce alte țări din Europa de Est pot avea rate similare sau chiar mai mari. Cu toate acestea, este important să menționăm că incidența prematurității este o problemă globală, iar prevenirea nașterilor premature rămâne un obiectiv important în domeniul sănătății la nivel mondial.

Vă rog să ne spuneți pe scurt care sunt complicațiile la care este expus prematurul și care îi pun în pericol viața.
Complicațiile nou-născutului prematur sunt în principal legate de vârsta de gestație la care acesta se naște, frecvența complicațiilor crește direct proporțional cu scăderea numărului de săptămâni de gestație , de ex. Incidența și severitatea sindromului de detresî respiratorie este de 70-80% la 24 săptămâni de gestație față de doar 10-15% la 36 săptămâni de gestație. Sunt și alți factori important corelați cu morbiditatea prematurului și aminntesc doar câțiva: anume îngrijirea acordată în timpul sarcinii, corticoprofilaxia antenatală, patologia maternă – de exemplu hipertensiunea de sarcină, diabetul, modul de naștere etc.
Totodată, complicațiile prematurității sunt complexe, fiind consecința unui organism aflat într-o etapă imatur de dezvoltare, uneori chiar la limita viabilității. Cele mai multe complicații apar în perioada perinatală ; astfel , pe lângă problemele respiratorii – detresa, apnea de prematuritate, displazia bronhopulmonară – patologia prematurului poate fi de tip neurologic – hemoragie intraventriculară, hematologic – anemie, cardiac – persistența canalului arterial, deficite imunologice – infecții nosocomiale , metabolic- hipoglicemia, alimentație și nutriție – restricție de creștere, oftalmologică -retinopatie, reno – urinară – insuficiență renală etc. În cele mai multe cazuri acestea se rezolvă în perioada neonatală, totuși rămân multe probleme de urmărit ulterior, în special cele de neurodezvoltare. De aceea în managementul nou-născutului prematur sunt necesare resurse adecvate, echipe medicale multidisciplinare (obstetrician – neonatolog – neurolog – oftalmolog – pediatru – medic de famile), ghiduri și protocoale actualizate, programe de screening (retinopatie, auditiv, cardiac, metabolic), de imunoprofilaxie (infecția cu SVR) și de follow-up funcționale, o comunicare eficientă și o strânsă legatură cu familia acelui copil.

Care este procentul de supraviețuire a unui prematur în România, având în vedere rata mare de deces a nou-născuților în general.
Procentul de supraviețuire a unui prematur în România, sau în oricare altă țară, depinde de mai mulți factori, inclusiv de cât de vârsta de gestație la care se naște prematur, de greutatea la naștere și de complicațiile asociate. Un alt aspect deloc de neglijat, în ceea ce privește rata de succes a îngrijirii unui prematur constă și în nivelul de îngrijire medicală pe care îl primește. Progresele tehnologice din neonatologie au adus beneficii majore în reducerea ratei mortalității neonatale în ultimii 10-20 de ani și în România . Nu există date exacte privind rata supraviețuirii pe categorii de prematuritate, dar cu siguranță aceasta a crescut. În paralel cu îmbunătățirea ratei de supreviețuire a nou-născutului premature este essential ca intervenția noastră profesionala sa se adreseze si calitatii vietii acelui nou-nascut, a imbunatatirii prognosticului pe termen lung.
Pentru a vă oferi o idee generală, rata de supraviețuire pentru prematurii născuți înainte de 28 de săptămâni de gestație este în general mai mică, dar a crescut semnificativ datorită progreselor medicale. Pentru prematurii între 28 și 32 de săptămâni, șansele de supraviețuire sunt semnificativ mai bune, iar în cazul prematurilor peste 32 de săptămâni, rata de supraviețuire este aproape la fel de mare ca și pentru nou-născuții născuți la termen.
Educarea profesională continuă a personalului medical – neonatologi și obstetricieni, medici și asistente, utilizarea de protocoale standardizate de diagnostic și tratament, comunicarea frecventă cu familia, implementarea de strategii de îngrijire neonatală cât mai individualizate împreună cu implicarea directă a părintelui/mamei în procesul de management al nou-născutului prematur sunt elementele cheie în reducerea complicațiilor severe și în creșterea ratei de supraviețuire la această categorie de pacienți.

Care sunt principalele provocări la care trebuie să răspundă medicul neonatolog – ce presupune managementul nou-născutului prematur?
Medicul neonatolog se confruntă cu numeroase provocări în gestionarea și îngrijirea nou-născuților prematuri, dat fiind faptul că acești pacienți pot avea nevoi medicale complexe și diverse. O parte din principalele provocări și aspecte ale managementului nou-născutului prematur implică: identificarea și tratamentul corespunzător al patologiilor respiratorii neonatale, diagnosticarea și gestionarea problemelor cardiace, asigurarea termoreglării și a nutriției adecvate, prevenirea și tratarea infecțiilor, monitorizarea și gestionarea complicațiilor (BPD, hemoragiile cerebrale, retinopatia de prematuritate, pierderea auzului), furnizarea de informații și sprijinirea părinților.

Ce rezultate au fost obținute ca urmare a suplimentării cu DHA asupra IQ-ului copilului născut prematur?
Suplimentarea cu DHA (acid docosahexaenoic) în cazul nou-născuților prematuri a fost un subiect de cercetare pentru a evalua impactul asupra dezvoltării cognitive, inclusiv asupra coeficientului de inteligență (IQ). Concluziile cercetării referitoare la acest subiect aduc în prim plan îmbunătățirea dezvoltării cognitive studiile sugerând că suplimentarea cu DHA poate avea un efect benefic asupra dezvoltării cognitive la nou-născuții prematuri. De asemenea, s-a constat că suplimentarea cu DHA asupra dezvoltării cognitive pot continua să fie observate pe termen lung, cu îmbunătățiri în abilitățile cognitive și academice ale copiilor.
Este important să subliniem că rezultatele pot varia de la un studiu la altul și pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv doza și momentul administrării suplimentelor cu DHA și suplimentarea ar trebui să fie parte a unei îngrijiri generale bine gestionate pentru nou-născuții prematuri, inclusiv o alimentație adecvată și monitorizare medicală.
Multumesc pentru timpul acordat, vă doresc succes în continuare !