Bioceramicele utilizate în tratamentul fracturilor oaselor spongioase cu deficit mineral

D. Grecu – Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, R. M. Tarniță – Harvard University, L. Dumitrescu

Bioceramics used in the treatement of the fractures determined by the spongious bones seltting

Introduction: Some scientific researchers have issued some theories sustaining that the mineral salts as calcium or phosphate, are stimulating the bone reconditioning, from a bone deficiency, by putting the necessary minerals into the bone that needed to be reconditioned.

Albee și Morison (1920) au injectat suspensie de fosfat tricalcic 5% în osul radial al șoarecilor, lăsând intact periostul.
Analizele radiologice au arătat că osul deficitar injectat cu fosfat tricalcic a avut o regenerare osoasă mai rapidă și o consolidare mai bună decât proba martor.
Anul 1963 este un an foarte important din punct de vedere al istoriei bioceramicii. În acest an, Smith a raportat dezvoltarea unui substitut obișnuit al ceramicii osoase, prin impregnarea cu 48% a ceramicii aluminoase cu o rășină etoxilină. Acest material atinge proprietățile fizice ale osului.
În continuare, cercetările au devenit diverse și pe lângă dezvoltarea bioceramicului, aproape inexistent la începutul anilor ‚70, a apărut o nouă direcție în domeniul biomaterialelor. Henck & Co. (1972) au găsit o compoziție specifică de sticlă, care implantată în femurul șoarecilor nu a putut fi eliminată după 6 săptămâni „in vivo”.
Biomaterialele au cerințe speciale. Ele trebuie să realizeze simultan criterii biologice, chimice, mecanice și uneori estetice.

Metode:
În această lucrare s-au folosit fragmente de biocersamice structurate, de aproape 2,5 cm/1cm, pe bază de fosfat de calciu, pentru reconstrucția arhitecturii tridimensionale a oaselor spongioase fracturate cauzate de tasare. Prin intervenție chirurgicală, am ridicat cortexul osos fracturat prin decantare și am umplut spațiul gol cu fragmente bioceramice. Asta a asigurat un suport mecanic foarte bun pentru cortexul ridicat pe care l-a menținut în poziție până la recuperarea completă.

Rezultate:
Comportamentul broșei a fost foarte bun:

• Nu a avut nici o reacție imediată sau îndepărtată în ceea ce privește compatibilitatea;
• A obținut o susținere bună pentru câmpul tibiei:
• A avut o integrare foarte bună în structura osoasă;
• Dupa un an de la operatie, grefa de bioceramica a fost complet integrata pe os;

După 10 ani de la operație, bioceramica a fost perfect integrată în osul spongios. Pe întreaga perioadă a acelor 10 ani nu a indus niciun efect negativ, detectabil clinic sau vizibil radiologic.

Discuții și concluzii:
În concluzie, bioceramica structurată poate fi folosită ca grefă osoasă pentru refacerea arhitecturii spațiale a oaselor spongioase cu deficit osos. Bioceramica nu este biodegradabilă, nici absorbita de un țesut vecin.

Bibliografie

1. Hing, Karin A., Bioceramic Bone Graft Substitutes: Influence of Porosity and Chemistry, International Journal of Applied Ceramic Technology, Volume 2, Number 3, May 2005 , pp. 184-199(16)
2. Mastrogiacomo M, Muraglia A, Komlev V, Peyrin F, Rustichelli F, Crovace A, Cancedda R. Tissue engineering of bone: search for a better scaffold, Orthod Craniofac res. 2005; 8(4): 277-84 (ISSN: 1601-6335)
3. Ville-Valtteri Välimäkia, Niko Moritza, Jessica J. Yrjansa, Eero Vuoriob, Hannu T. Aro, Effect of zoledronic acid on incorporation of a bioceramic bone graft substitute, J. Bone, Vol. 38, Pages 432-443
4. Ryu HS, Lee JK, Seo JH, Kim H, Hong KS, Kim DJ, Lee JH, LEE DH, Chang BS, Lee CK,Chung SS. Novel bioactive and biodegradable glass ceramics with high mechanical strength ydroxyapatite biocoating by electrophoretic deposition, J Biomed Mater Res A. 2003; 67(1): 270-5 (ISSN: 1549-3296)