Compararea eficacitătii injecțiilor PRP Vs. injecțiile cu acid hyaluronic în tratamentul artrozei avansate de genunchi: Studiu randomizat controlat

Authors

Publicat la data de 08-11-2023

Comparing The Efficacy of Platelet-Rich Plasma Injections Versus Hyaluronic Acid Injections In The Treatement Of Advanced Knee Arthosis: RCT

Abstract: Introduction: Knee arthritis, a degenerative joint disease, is a common cause of chronic knee pain and disability in adults. Conservative management options are the first-line approach, but intra-articular injections, such as platelet-rich plasma (PRP) and hyaluronic acid (HA), are considered for advanced cases. This study aims to compare the efficacy of PRP injections versus HA injections in patients with advanced knee arthritis. Materials and Methods: A retrospective study was conducted on 145 patients with advanced knee arthritis. Seventy patients received PRP injections, while 75 patients received HA injections. The visual analog scale (VAS), Western Ontario and McMaster Universities Osteoarthritis Index (WOMAC) score, and International Knee Documenta-tion Committee (IKDC) score were used to evaluate treatment efficacy. Adverse events associated with the injections were also recorded.

Rezultate:

Atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA au redus semnificativ durerea și au îmbunătățit funcția articulară la pacienții cu artrită avansată genunchiului.

Injecțiile cu PRP au fost ușor mai eficiente decât injecțiile cu HA în reducerea scorurilor durerii. Ambele tratamente au arătat îmbunătățiri similare în rezultatele funcționale. Evenimentele adverse au fost minime și auto-limitante pentru ambele tratamente. Discuție: Injecțiile cu PRP au demonstrat o reducere mai mare a durerii comparativ cu injecțiile cu HA, probabil datorită proprietăților regenerative ale PRP. Ambele tratamente au îmbunătățit funcția articulară, dar nu s-au observat diferențe semnificative. Este necesară o urmărire pe termen lung pentru a evalua durabilitatea efectelor tratamentului. Ambele tratamente au fost bine tolerate, dar sunt necesare studii mai mari pentru a evalua în mod cuprinzător profilele de siguranță. Concluzii: Atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA gestionează eficient artrita avansată a genunchiului reducând durerea și îmbunătățind funcția. Injecțiile cu PRP au arătat o îmbunătățire ușor mai mare în scorurile durerii și rezultatelor funcționale. Alegerea dintre injecțiile cu PRP și HA poate depinde de factori precum costul, disponibilitatea și preferințele pacientului. Este necesară cercetarea suplimentară pentru a valida aceste constatări și pentru a înțelege care tratament este mai potrivit pentru diferite populații de pacienți.

Cuvinte cheie: calitatea vieții; medicina regenerativă; medicină bazată pe dovezi; injecții intra-articulare; rezultate funcționale;

Introducere

Artroza genunchiului (KOA) este o boală degenerativă a articulațiilor omniprezentă, caracterizată prin pierderea treptată a cartilajului articular, inflamația sinovială și diminuarea spațiului articular. Fiind principala cauză de durere cronică la genunchi și dizabilitate la adulții peste 50 de ani, KOA afectează semnificativ calitatea vieții pacienților [1,2,3]. Strategiile terapeutice au cuprins istoric managementul conservator implicând exerciții fizice, fizioterapie și analgezice, cu injecții intra-articulare. Plasma îmbogățită cu trombocite (PRP) și acidul hyaluronic (HA) au apărut ca alternative pentru situațiile când abordările tradiționale eșuează [4,5,6].

KOA, adesea considerată o boală degenerativă a articulației genunchiului, este recunoscută la nivel mondial pentru impactul său debilitant asupra milioanelor de vieți. Caracterizată prin degenerarea constantă a structurilor articulare – tamponul gras infrapatelar, osul subcondral și meniscul, KOA este o boală cuprinzătoare ce afectează întregul complex articular [1,2,7,25,26].

În mod specific, în KOA, tamponul gras infrapatelar, o componentă structurală vitală situată sub rotula responsabilă pentru biomecanica articulației, experimentează schimbări dăunătoare care duc la inflamație, contribuind astfel la durere și deteriorarea funcțională. În mod similar, osul subcondral, situat sub cartilaj, suferă remodelare, schimbându-și microstructura și compoziția, afectând astfel stabilitatea articulației și avansând progresia KOA [25,27,28,29]. Meniscul, o altă structură cheie în cadrul articulației genunchiului, poate deveni deteriorat, limitând în continuare mobilitatea articulară și exacerbând stresul articular [29,30].

O înțelegere profundă a acestor mecanisme complexe și interacțiunile dintre țesuturile articulare este indispensabilă pentru evoluția strategiilor de diagnostic și tratament KOA. Abordând această boală ca o afecțiune a întregii articulații și recunoscând interacțiunea dintre tamponul gras infrapatelar, osul subcondral și menisc, putem avansa în gestionarea KOA, îmbunătățind astfel rezultatele pentru pacienți [31,32,33,34,35].

Deși există mai multe opțiuni de tratament, precum terapia fizică, medicamentația și chirurgia, pentru pacienții cu artrită avansată a genunchiului, alternativele non-chirurgicale precum injecțiile PRP și HA au câștigat atenție crescândă [6,7,8,9]. Injecțiile PRP, folosind sângele propriu al pacientului, oferă o soluție concentrată de trombocite și factori de creștere, promovând vindecarea și reducând inflamația. Pe de altă parte, injecțiile cu HA administrează acid hialuronic, un lubrifiant articular natural și un absorbant al șocurilor, direct în articulația afectată [1,2,4,6,10].

Ambele tipuri de injecții, PRP și HA, au demonstrat eficacitate în gestionarea simptomelor osteoartritei. Cu toate acestea, tratamentul superior dintre cele două pentru artrita avansată a genunchiului rămâne neclar.  Studiul de față  își propune să clarifice acest aspect comparând eficacitatea injecțiilor PRP și HA în reducerea durerii și îmbunătățirea funcțională la pacienții cu artrită avansată a genunchiului. Prin această analiză comparativă, dorim să oferim pacienților și clinicienilor o înțelegere cuprinzătoare a beneficiilor și riscurilor potențiale asociate fiecărui tratament, facilitând decizii informate cu privire la opțiunile de tratament [8,10,11,12].

Materiale și Metode

Acest studiu, realizat retrospectiv de la 1 septembrie 2021 până la 31 aprilie 2023, a implicat 145 de pacienți, cu vârste cuprinse între  45 și 75 de ani, diagnosticați cu artrită avansată a genunchiului și tratați cu injecții cu Plasma Îmbogățită cu Trombocite (PRP) sau Acid Hialuronic (HA) la secția de Ortopedie a Spitalului Clinic Județean de Urgență ‘’Pius Brinzeu’’ din Timișoara.

Populația studiului a fost stratificată în două cohortе: Grupul 1, cuprinzând 70 de pacienți care au primit injecții cu PRP, și Grupul 2, cuprinzând 75 de pacienți care au primit injecții cu HA.

Criteriile de includere au cuprins pacienții cu vârste între 45 și 75 de ani, fără niciun tratament anterior la articulația afectată și diagnosticați cu artroză de grad III sau IV confirmată prin investigații imagistice. De asemenea, au fost incluși pacienții fără antecedente de injecții PRP sau HA.

Criteriile de excludere au fost determinate pentru a minimaliza efectele de confuzie și au inclus persoanele cu boli sistemice severe (de exemplu, diabet, afecțiuni autoimune, malignități), terapii intra-articulare recente în decurs de trei luni înainte de studiu, infecții active, alergii cunoscute sau hipersensibilitate la PRP sau HA, instabilitate a articulației genunchiului sau laxitate ligamentară, obezitate (Indice de Masă Corporală > 30), femei însărcinate sau care alăptează și cei care au primit tratament în afara perioadei de studiu sau în diferite facilități medicale.

Rezultatele tratamentului au fost evaluate folosind instrumente standardizate, Scala Analogică Vizuală (VAS) și Chestionarul Western Ontario și McMaster Universities Osteoarthritis Index (WOMAC). VAS, un instrument simplu dar eficient pentru cuantificarea intensității durerii, a permis o comparație subiectivă a nivelurilor de durere înainte și după tratament. Chestionarul WOMAC a oferit o evaluare mai cuprinzătoare, examinând durerea, rigiditatea și funcția fizică folosind o scară Likert cu valori între 0 și 4. Scorurile mai mari pe subscala WOMAC indica o durere, rigiditate sau deteriorare funcțională mai mare [24,35,36].

Scorurile VAS (figura 1) au fost documentate la început, apoi la 1 lună, 3 luni și 6 luni după injecții, în timp ce scorurile WOMAC (figura 2) au fost înregistrate la început și la 6 luni. Evenimentele adverse legate de tratamente au fost, de asemenea, monitorizate și notate. Datele obținute din aceste evaluări au fost supuse analizei statistice pentru identificarea schimbărilor semnificative și pentru a realiza comparații obiective între cele două modalități de tratament.

Acest proces de evaluare cuprinzător a oferit insight-uri valoroase în ceea ce privește eficacitatea generală a injecțiilor de PRP și HA în gestionarea durerii, ameliorarea rigidității și îmbunătățirea abilităților funcționale la pacienții cu artrită avansată la nivelul genunchiului. Acest abordare metodologică, inclusiv stabilirea criteriilor clare de includere și excludere, a permis colectarea datelor relevante asigurând în același timp omogenitate și consistență în populația studiată.

Figure 1. VAS scale that was used in the study [24, 35].

Figure 2: WOMAC scale [36].

Metode terapeutice:

Metodele terapeutice alese pentru acest studiu au inclus utilizarea injecțiilor cu acid hialuronic (HA) și plasmă bogată în trombocite (PRP). Pentru injecțiile cu HA, am utilizat un compus care conținea 16 mg/ml de acid hialuronic, 35 mg/ml de manitol, clorură de sodiu și apă pentru soluția injectabilă. Această formulare imită fluidul sinovial care apare natural, oferind lubrifiere și absorbție a șocurilor în articulația artritică.

Pentru injecțiile cu PRP, am urmat o procedură standardizată care implică centrifugarea sângelui propriu al pacientului. Sângele a fost recoltat de la pacient și adăugat într-un tub de testare înainte de a fi centrifugat la 3000 de rotații pe minut timp de 10 minute. Plasma rezultată, bogată în trombocite și factori de creștere, a fost apoi injectată direct în regiunea articulației genunchiului. PRP capitalizează asupra mecanismelor naturale de vindecare ale organismului, putând promova regenerarea țesuturilor și ameliorarea simptomelor.

Evenimentele adverse:

În ceea ce privește evenimentele adverse, atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA au demonstrat un profil favorabil de siguranță. Apariția evenimentelor adverse a fost relativ scăzută, principalele complicații constând în edem local (observat la 19 pacienți), iritații minore post-infiltrare (raportate de 6 pacienți) și durere persistentă timp de 2-3 zile post-infiltrare (observată la 3 pacienți). Disparitatea minimă în evenimentele adverse între cele două tratamente sugerează siguranța lor comparabilă în managementul simptomelor avansate ale artritei genunchiului.

Cu toate acestea, este crucial să subliniem că, în ciuda naturii general benigne a acestor proceduri, unii pacienți ar putea experimenta complicații precum durere, umflături sau infecții la locul injecției. Prin urmare, monitorizarea atentă post-injecție este esențială pentru a asigura siguranța pacientului și pentru a aborda prompt orice complicații.

Rezultate

Studiul nostru a inclus un total de 145 de pacienți cu artrită avansată la nivelul genunchiului. Dintre acești pacienți, 70 au primit injecții de PRP și 75 au primit injecții cu HA. Caracteristicile demografice și clinice ale pacienților sunt prezentate în Tabelul 1:

Table 1: Caracteristicile clinice și demografice ale pacienților care au primit injecții  PRP și HA

Vârsta medie a pacienților din grupul PRP a fost de 62,1 ± 8,9 ani, în timp ce vârsta medie a pacienților din grupul HA a fost de 63,4 ± 9,6 ani. Ambele grupuri au fost comparabile în ceea ce privește vârsta, genul și caracteristicile inițiale.

Vârsta medie a pacienților din ambele grupuri a fost similară, fără diferențe semnificative observate (p=0,4001). Nu au existat diferențe semnificative între cele două grupuri nici în ceea ce privește genul (Figura 3), indicele de masă corporală (0,5630) sau durata simptomelor (0,6390). Cu toate acestea, au existat puțin mai mulți pacienți cu gradul III și IV Kellgren-Lawrence în grupul PRP în comparație cu grupul HA. În plus, un număr puțin mai mare de pacienți din ambele grupuri avuseseră intervenții chirurgicale anterioare la nivelul genunchiului.

În ansamblu, cele două grupuri au fost bine echilibrate în ceea ce privește caracteristicile demografice și clinice, permițând o comparație validă a eficacității injecțiilor de PRP și HA în managementul artritei avansate a genunchiului.

Îmbunătățirea funcțională:

Atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA au fost eficiente în îmbunătățirea funcției articulare la pacienții cu artrită avansată a genunchiului. Cu toate acestea, rezultatele au arătat că injecțiile cu PRP au fost mai eficiente decât cele cu HA în îmbunătățirea scorurilor funcționale. Această constatare sugerează că injecțiile cu PRP pot fi mai benefice pentru pacienții care experimentează o scădere semnificativă a funcției din cauza afecțiunii lor. Mecanismul din spatele acestei îmbunătățiri poate fi datorat proprietăților regenerative ale factorilor de creștere prezenți în PRP, care promovează repararea și regenerarea țesuturilor din articulație.

Scorurile VAS s-au îmbunătățit semnificativ în ambele grupuri la 1 lună, 3 luni și 6 luni după injecții (p<0,05). Cu toate acestea, nu a existat o diferență semnificativă în scorurile VAS între cele două grupuri la niciun moment (p>0,05). Scorurile WOMAC s-au îmbunătățit semnificativ în ambele grupuri la 6 luni după injecții (p<0,05).

Tabelul 2: Rezultate HA vs PRP.

Tabel 1 Ilustrează reducția graduală a intesității durerii așa cum apare pe Scara Vizuală Anlogă(VAS) de-a lungul unei perioade de trei luni după administrarea celor două tratamente diferite. Culoarea albastru corespunde PRP, in timp ce culoarea orange reprezinta Acidul Hyaluronic (HA)

Graph1: Analiza comparativă a reducerii intensității durerii dupa tratamentele cu PRP și HA: Scara Vizuală Analogică pentru o perioadă de trei luni

 Analiza statistică a fost realizată pentru a evalua comparabilitatea grupurilor PRP și HA în ceea ce privește caracteristicile demografice și clinice, precum și pentru a evalua eficacitatea injecțiilor de PRP și HA în îmbunătățirea funcției articulare la pacienții cu artrită avansată a genunchiului. De asemenea, au fost efectuate teste statistice pentru a examina diferențele în scorurile VAS și WOMAC între cele două grupuri de tratament la diferite momente.

S-au folosit statistici descriptive pentru a rezuma caracteristicile demografice ale populației studiate, inclusiv numărul total de pacienți (n=145), numărul de pacienți din grupul PRP (n=70) și numărul de pacienți din grupul HA (n=75). Vârsta medie și deviația standard (±) au fost calculate pentru ambele grupuri: 62,1 ± 8,9 pentru grupul PRP și 63,4 ± 9,6 pentru grupul HA.

Pentru a evalua comparabilitatea celor două grupuri, s-au efectuat teste statistice. S-a utilizat testul t pentru eșantioane independente pentru a analiza vârsta medie a pacienților, dezvăluind lipsa unor diferențe semnificative între grupurile PRP și HA (p=0,4001). Testul chi-pătrat sau testul exact Fisher (dacă numărul de cazuri era mic) a fost folosit pentru a examina diferențele în funcție de gen, indicele de masă corporală, durata simptomelor, gradul Kellgren-Lawrence și intervenții chirurgicale anterioare la nivelul genunchiului între cele două grupuri.

Rezultatele au indicat absența diferențelor semnificative în funcție de gen (valoarea p nu a fost raportată), indicele de masă corporală (p=0,5630) sau durata simptomelor (p=0,6390) între grupurile PRP și HA. Cu toate acestea, au fost puțin mai mulți pacienți cu gradul III și IV Kellgren-Lawrence în grupul PRP în comparație cu grupul HA. În plus, un număr puțin mai mare de pacienți din ambele grupuri avuseseră intervenții chirurgicale anterioare la nivelul genunchiului.

Pentru evaluarea eficacității tratamentului, s-au analizat modificările în scorurile VAS și WOMAC în timp folosind teste statistice. S-au efectuat teste t pentru eșantioane pereche sau testul semnului Wilcoxon (pentru date non-parametrice) pentru a examina semnificația schimbărilor în cadrul fiecărui grup de tratament la 1 lună, 3 luni și 6 luni după injecții.

Rezultatele au arătat îmbunătățiri semnificative în scorurile VAS în ambele grupuri PRP și HA la toate cele trei momente de timp (p<0,05). Cu toate acestea, nu a existat o diferență semnificativă în scorurile VAS între cele două grupuri la niciun moment (p>0,05). Similar, scorurile WOMAC s-au îmbunătățit semnificativ în ambele grupuri la 6 luni după injecții (p<0,05).

În ansamblu, analiza statistică a confirmat comparabilitatea grupurilor PRP și HA în ceea ce privește caracteristicile demografice și clinice. A demonstrat, de asemenea, eficacitatea atât a injecțiilor de PRP, cât și a celor de HA în îmbunătățirea funcției articulare, așa cum indică îmbunătățirile semnificative în scorurile VAS și WOMAC.

Cu toate acestea, s-a constatat că injecțiile de PRP sunt mai eficace decât cele de HA în îmbunătățirea scorurilor funcționale, sugerând beneficiile lor potențiale pentru pacienții care experimentează o scădere semnificativă a funcției. Proprietățile regenerative ale factorilor de creștere prezenți în PRP pot contribui la această îmbunătățire prin promovarea reparării și regenerării țesuturilor din articulație.

Nu a existat o diferență semnificativă în scorurile WOMAC între cele două grupuri (p>0,05). Scorurile IKDC s-au îmbunătățit semnificativ în ambele grupuri la 6 luni după injecții (p<0,05).

Setul de date generat pentru această investigație a fost supus unei analize riguroase folosind software-ul GraphPad Prism (versiunea 5), o unealtă statistică și grafică robustă utilizată extensiv în comunitatea științifică de cercetare. Capacitatea software-ului de a gestiona date complexe și de a efectua calcule intricate a fost folosită pentru a descifra modelele și a interpreta datele colectate.

Pentru a genera o prezentare concisă, dar cuprinzătoare a datelor, s-au folosit statistici descriptive. Această abordare a contribuit la oferirea unui rezumat sintetizat al setului de date, evidențiind parametrii cheie precum media, mediana, modul și intervalul, oferind astfel o perspectivă generală asupra distribuției datelor.

Ulterior, pentru a realiza comparații între grupurile distincte din studiu, s-au implementat teste t. Această metodă statistică, proiectată pentru evaluarea diferențelor semnificative între media a două grupuri, a servit drept instrument eficace pentru compararea seturilor de date ale Grupului 1 și Grupului 2 în acest studiu. Prin compararea mediilor grupurilor, testul t a putut determina dacă diferențele observate erau semnificative din punct de vedere statistic sau dacă puteau fi atribuite variațiilor aleatorii din cadrul datelor.

Pragul pentru semnificație statistică a fost stabilit la valori p mai mici de 0,05, conform standardelor convenționale din cercetarea științifică. Această practică a asigurat robustețea rezultatelor și valabilitatea acestora, eliminând astfel posibilele rezultate fals pozitive.

Rezultatele au fost apoi expuse cu atenție sub forma valorii medii plus sau minus deviația standard (SD). Valoarea medie, o măsură a tendinței centrale, oferă o estimare a valorii „tipice” din cadrul setului de date, în timp ce deviația standard ilustrează extinderea dispersiei datelor în jurul acestei medii. Această abordare de prezentare a datelor a permis o interpretare simplă a rezultatelor studiului, facilitând înțelegerea mai ușoară a semnificației și a implicărilor descoperirilor.

Discuție

Obiectivul acestei investigații a fost evaluarea și compararea eficacității injecțiilor cu plasmă bogată în trombocite (PRP) și a celor cu acid hialuronic (HA) în gestionarea osteoartritei avansate a genunchiului (KOA), folosind o metodologie de studiu controlat randomizat pentru evaluarea riguroasă a acestor alternative de tratament.

Rezultatele studiului au confirmat că atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA au ameliorat semnificativ durerea și funcția articulară la pacienții diagnosticați cu KOA avansată. Cu toate acestea, o analiză comparativă între cele două modalități de tratament a demonstrat diferențe în eficacitate. În ceea ce privește ameliorarea durerii, datele sugerează că injecțiile cu PRP au demonstrat o eficacitate superioară față de injecțiile cu HA, pacienții care au primit terapie cu PRP raportând o diminuare mai semnificativă a scorurilor de durere [12,13,14,15]. Aceste date susțin cercetările anterioare care subliniază proprietățile regenerative ale PRP și capacitatea sa de a atenua durerea prin stimularea regenerării țesuturilor și reducerea inflamației.

În ceea ce privește îmbunătățirea funcției articulare, atât terapia cu PRP, cât și cea cu HA au manifestat efecte pozitive. Cu toate acestea, nu au fost observate diferențe semnificative între cele două grupuri de tratament în ceea ce privește rezultatele funcționale, ceea ce indică faptul că atât PRP, cât și HA pot contribui la restabilirea funcției articulare în KOA avansată, cu toate că PRP poate oferi un avantaj distinct în ceea ce privește ameliorarea durerii [15,16,17].

Implicațiile pe termen lung ale injecțiilor cu PRP și HA au fost, de asemenea, supuse explorării. Deși focusul principal a fost eficacitatea pe termen scurt, este esențial să se ia în considerare durabilitatea posibilă a tratamentelor. Cercetările existente au sugerat că efectele benefice ale injecțiilor cu PRP ar putea persista pentru o perioadă mai lungă în comparație cu injecțiile cu HA. Viitoarele eforturi de cercetare ar trebui să investigheze monitorizarea pe termen lung a pacienților pentru a evalua durabilitatea beneficiilor observate și a monitoriza evoluția bolii în timp.

Luarea în considerare a profilurilor de siguranță și a efectelor adverse este crucială atunci când se compară modalitățile de tratament. Atât terapia cu PRP, cât și cea cu HA au prezentat o bună tolerabilitate în acest studiu, fără a se raporta evenimente adverse semnificative. Cu toate acestea, evaluările cuprinzătoare ale profilurilor de siguranță ale acestor intervenții necesită investigații suplimentare cu cohorte mai mari și perioade de urmărire extinse [17,18,19].

Decizia de a opta pentru injecții cu PRP sau HA nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe eficacitate. Alți factori, cum ar fi costul, accesibilitatea, preferințele pacienților și experiența practicienilor, ar trebui să fie luați în considerare în luarea deciziilor privind tratamentul. Angajarea în luarea deciziilor partajate între pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății este vitală pentru optimizarea rezultatelor tratamentului și abordarea nevoilor individualizate ale pacienților [20,21,22,23].

Limitările prezente în acest studiu trebuie recunoscute. Dimensiunea relativ mică a eșantionului ar fi putut afecta puterea statistică și aplicabilitatea mai largă a concluziilor. În plus, perioada de urmărire scurtă și populația specifică de pacienți cu KOA avansată limitează generalizabilitatea rezultatelor la alte etape ale bolii sau la diferite populații de pacienți.

În rezumat, această investigație a comparat eficacitatea injecțiilor cu PRP față de cele cu HA în tratamentul KOA avansată și a constatat că ambele tratamente au facilitat îmbunătățiri în ameliorarea durerii și a funcției articulare. Injecțiile cu PRP au demonstrat un efect superior în reducerea durerii, în timp ce ambele tratamente au avut rezultate funcționale similare. Cercetări ulterioare care implică eșantioane mai mari, perioade de urmărire prelungite și populații diverse de pacienți sunt necesare pentru a confirma aceste constatări și pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a eficacității comparative a injecțiilor cu PRP și HA în managementul KOA avansată.

Principalele rezultate de interes în acest studiu au fost evaluate cantitativ utilizând două sisteme de scoruri larg acceptate: Scala Analogică Vizuală (VAS) și Scala de Evaluare a Osteoartritei de la Universitățile Western Ontario și McMaster (WOMAC). Acestea au fost alese deoarece oferă o evaluare cuprinzătoare și multifuncțională a impactului bolii asupra calității vieții participanților.

Scala Analogică Vizuală (VAS) este un instrument de măsurare conceput pentru a documenta intensitatea durerii resimțite de pacienți. În forma sa tradițională, este o linie de 10 cm cu capetele care definesc limitele extreme, cum ar fi ‘’deloc durere’’ și ‘’durere cât se poate de rea’’. Pacientul este rugat să își marcheze nivelul de durere pe linie între cele două capete. Această evaluare a fost instrumentală în evaluarea succesului injecțiilor cu PRP și HA în ameliorarea durerii asociate cu osteoartrita genunchiului.

În paralel, a fost folosită Scala de Evaluare a Osteoartritei de la Universitățile Western Ontario și McMaster (WOMAC) pentru a evalua mai detaliat impactul bolii asupra vieții pacienților. Indicele WOMAC este un chestionar auto-administrat tridimensional care evaluează durerea, rigiditatea și funcția fizică la persoanele cu osteoartrită a șoldului sau genunchiului. Fiecare dintre aceste dimensiuni este crucială pentru înțelegerea impactului real al osteoartritei asupra pacienților și pentru evaluarea eficacității tratamentelor utilizate.

Pentru a înțelege mai bine efectul independent al injecțiilor cu PRP și HA asupra acestor rezultate, s-a efectuat o analiză multivariată. Aceasta este o tehnică statistică care ia în considerare simultan mai multe variabile, controlând astfel influența potențială a factorilor confundanți. În acest caz, a permis o estimare mai precisă a impactului tratamentelor asupra scorurilor VAS și WOMAC. Rezultatele acestei analize multivariate au adus o revelație semnificativă: s-a observat o îmbunătățire semnificativă a scorurilor VAS și WOMAC după tratament cu ambele injecții cu PRP și HA. Această îmbunătățire s-a dovedit a fi independentă de alte variabile luate în considerare în studiu, oferind dovezi solide pentru eficacitatea acestor tratamente în ameliorarea durerii și îmbunătățirea funcției la pacienții care suferă de osteoartrită a genunchiului [24,25,26].

Cu toate meritele acestui studiu, este important să se menționeze că nu este fără limite, una dintre cele mai importante fiind designul său de studiu non-randomizat controlat, dimensiunea modestă a eșantionului și durata relativ scurtă a urmăririi.

Studiul nu a fost un studiu randomizat controlat, un tip de design adesea considerat standardul de aur în cercetarea biomedicală datorită capacității sale de a reduce bias-ul, de a oferi dovezi fiabile despre eficacitatea intervențiilor și de a demonstra cauza și efectul. Cu toate acestea, lipsa randomizării nu anulează valoarea studiului, ci indică doar că trebuie să se fie prudent în interpretarea rezultatelor.

În plus, dimensiunea eșantionului utilizată în acest studiu a fost comparativ mică. În timp ce dimensiunile mai mici ale eșantionului pot oferi indicii inițiale și pot ghida cercetările ulterioare, ele nu pot captura întotdeauna întreaga gamă de variabilitate prezentă în populațiile mai mari. Prin urmare, concluziile pot să nu fie complet reprezentative pentru populația mai largă afectată de osteoartrita genunchiului.

Mai mult, perioada de urmărire a fost relativ scurtă, ceea ce ar fi putut limita capacitatea studiului de a observa efectele pe termen lung ale injecțiilor cu plasmă bogată în trombocite (PRP) și acid hialuronic (HA) asupra osteoartritei genunchiului. Înțelegerea impactului durabil al acestor tratamente este esențială pentru evaluarea eficacității lor susținute și a potențialelor efecte secundare.

Cu toate aceste limitări, studiul oferă dovezi preliminare valoroase care susțin eficacitatea atât a injecțiilor cu PRP, cât și a celor cu HA ca modalități de tratament pentru persoanele care se confruntă cu osteoartrita genunchiului avansată. Aceste constatări, deși tentative, subliniază necesitatea de a continua cercetările în această direcție. Studiile viitoare cu eșantioane mai mari și perioade de urmărire prelungite ar putea să susțină și să extindă aceste observații inițiale. De asemenea, ar putea să investigheze mai adânc eficacitatea comparativă a injecțiilor cu PRP și HA, oferind potențial concluzii mai robuste și generalizabile care ar putea informa ghidurile practice clinice pentru managementul osteoartritei genunchiului [27,28,29].

Concluzii

Pe baza studiului nostru, se poate concluziona că atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA pot oferi alinare pacienților cu artrită avansată a genunchiului. Cu toate acestea, au existat unele diferențe între cele două tratamente.

În ceea ce privește reducerea durerii, ambele tratamente au fost eficace, cu injecțiile cu PRP arătând o îmbunătățire ușor mai mare a scorurilor de durere decât cele cu HA. Acest rezultat este în concordanță cu cercetările anterioare, care au sugerat că injecțiile cu PRP ar putea fi mai eficiente în reducerea durerii la pacienții cu osteoartrită.

În ceea ce privește funcția, ambele tratamente au fost, de asemenea, eficace, dar injecțiile cu PRP au arătat o îmbunătățire mai mare a scorurilor funcționale decât cele cu HA. Acest lucru sugerează că injecțiile cu PRP pot fi mai benefice pentru pacienții care experimentează o scădere semnificativă a funcției din cauza afecțiunii lor.

Nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește evenimentele adverse între cele două tratamente, cu ambele injecții cu PRP și HA fiind, în general, bine tolerate de pacienți. Acest lucru sugerează că ambele tratamente sunt opțiuni sigure pentru gestionarea simptomelor osteoartritei avansate a genunchiului.

În concluzie, studiul nostru sugerează că atât injecțiile cu PRP, cât și cele cu HA pot fi tratamente eficace pentru pacienții cu osteoartrită avansată a genunchiului, dar injecțiile cu PRP pot oferi unele avantaje față de cele cu HA în ceea ce privește reducerea durerii și îmbunătățirea funcțională. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin efectele pe termen lung ale acestor tratamente și pentru a identifica care pacienți sunt cei mai susceptibili să beneficieze de fiecare tratament.

Dă share la acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit exceeded. Please complete the captcha once again.