Prof. Univ. Dr. Cristian SerafinceanuAuthor
Interviu cu Prof. Univ. Dr. Cristian Serafinceanu, președintele Comitetului de organizare INTERDIAB, Președinte al ASRMN.
Stimate domnule profesor, vă rog sa ne spuneți câteva cuvinte despre ediția din acest an a conferinței INTERDIAB.
La ediția conferinței INTERDIAB din acest an, ca în fiecare an, vorbim despre diabetul zaharat în contextul medicinii interne. În ultimii ani aceasta este o discuție foarte importantă pentru că astăzi vorbim despre complexul cardio-reno-metabolic, nu numai despre diabetul zaharat. Complexul cardio-reno-metabolic înseamnă boala cardio-vasculară aterosclerotică, boala renală cronică și diabet zaharat. Acestea sunt trei afecțiuni se intercondiționează și constituie practic o singură entitate, probabil cea mai importantă entitate în medicina internă în acest moment. Din punct de vedere al speakerilor, anul acesta avem invitați de marcă, din Europa, SUA, specialiști în domeniul diabetului zaharat dar și cardiologi, nefrologi și nutriționiști din Marea Britanie, Italia, Germania, Austria, Grecia, Serbia, Ungaria.
Conform statisticii, principalele cauze de deces în țara noastră sunt bolile aparatului cardiovascular. Care considerați că este proporția pe care o are riscul cardio-vascular dat de boala de rinichi împreună cu cel dat de diabet, în această statistică?
Diabetul singur, “per se”, este cea mai importantă cauză de mortalitate cardio-vasculară, luat ca și cauză unică. Trebuie luat în considerare că diabetul de tip 2 este asociat aproape întotdeauna cu hipertensiunea arterială, care este al doilea mare ucigaș. Combinația diabet zaharat-hipertensiune arterială este prima cauză pentru boala cronică de rinichi și prima cauză pentru boala cardiovasculară.
În ceea ce privește boala cronică de rinichi, considerați că diabetul zaharat este principala cauză sau există, în aceeași măsură și alte cauze o determină?
Diabetul zaharat și hipertensiunea arterială constiyuie cam 2/3 până la 3/4 din cazurile de insuficiență renală care intră în dializă. Toate celelalte boli renale dau cam 1/4 din cazurile care intră în dializă.
Cosiderați că sistemul medical de la noi din țară este suficient de bine pregătit să facă față depistării și tratării numărului mereu în creștere de cazuri de diabet? Mă refer la acoperirea geografică cu medici specialiști, mijloace de testare și screening, medicamente și dispozitive medicale etc.
Da, numărul cazurilor de diabet este în creștere. Din punct de vedere al pregătirii sistemului medical, la noi în țară există și o lege, Legea nr. 249 din 13 noiembrie 2020 privind prevenția și depistarea precoce a diabetului, deci sistemul medical de la noi din țară ar trebui să fie pregătit să facă față. Aceasta înseamnă că trebuie să facem screening la milioane de oameni care sunt cu risc să facă diabet, cu risc să facă boală de rinichi sau boală cardiovasculară. În ce măsură este cu adevărat pregătit sistemul? În această discuție trebuie incluși și medicii de familie – fără ei nu se poate. Atunci în principiu se poate face, dar nu este nici ușor și nici ieftin. Acoperirea cu medici specialiști este destul de bună, sunt doar câteva județe care sunt mai puțin bine acoperite, unde sunt doar 1-3 medici specialiști. Există mulți medici rezidenți care fac această specialitate și sunt chiar și medici de alte specialități care fac a doua specialitate diabet, medici de medicină internă, medici endocrinologi deci ca număr sunt destul de mulți, doar repartiția în teritoriu nu este uniformă, sunt mai mulți în centrele universitare. Cel mai mult ar trebui să se acționeze în prevenție, aceasta înemnând educație pentru sănătate, educație nutrițională.
Ce proiecte există ca în viitor să se aibă în vedere includerea screening-ului periodic al funcţiilor renale în analizele anuale pentru diagnosticarea precoce a afecţiunilor renale?
Pentru boala cronică de rinichi este simplu. Dacă se face o analiză de creatinină se poate estima printr-o formulă rata de filtrare – funcția glomerurală. Aceasta dă o imagine destul de fidelă a celor care au boală cronică de rinichi. Sunt mulți pacienți care au boală cronică de rinichi fără să știe, întrucât într-o fază precoce aceasta nu are simptome vizibile, nu doare, evoluează ani de zile asimptomatic. Medicul de familie este cel care trebuie să facă periodic analizele pacientului diabetic pentru a determina din timp dacă apare boala cronică de rinichi.
Ce proiecte de viitor aveți cu ASRMN?
Proiectul cel mai important al ASRMN este congresul internațional INTERDIAB. De asemenea organizăm cursuri pentru medici specialiști. Până acum nu am organizat pentru medici de familie dar acum vom organiza. Participăm la congresele altor asociații, cum este Federația Română de Diabet, Grupul de Lucru Diabet si Boli Cardiovasculare (Diabetes and CVD Study Group) al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD). Avem un cabinet medical unde asigurăm consultații gratuite pentru persoane defavorizate dar va trebui să mediatizăm mai mult acest lucru.
Mulțumesc pentru timpul acordat, vă doresc succes în continuare !
