Drogurile între dependență și abuz – o provocare permanentă pentru lumea medicală și nu numai

Rezumat:

Drogurile au devenit, în prezent, o problemă în întreaga lume, indiferent de frontiere, datele statistice evidenţiind nu numai o creştere a producţiei şi a distribuţiei, ci şi un număr tot mai mare de consumatori. Se remarcă, de asemenea, scăderea vârstei de debut al consumului de droguri. Adolescența este o perioadă extrem de vulnerabilă, fiind vârsta de transformare fizică si mentală cu multe provocări sociale cărora adolescentul trebuie să le facă față atunci când pășește în afara granițelor securității casei părintești. Presiunea de grup, dorința de a deveni adult, intenția de a privi mai încrezători, influența  mass-mediei și a filmelor, etc., sunt unele dintre cele mai importante motive pentru care un copil / adolescent novice recurge la consumul de droguri, alcool, țigări, marijuana, LSD, heroină, fără a cunoaște de fapt consecințele pe termen scurt / lung ale acestui act.

Diagnosticarea uzului / abuzului de substanțe, recunoașterea semnelor de alarmă ale intoxicației cu droguri / supradozei reprezintă provocări importante pentru profesioniștii din sănătate în efortul de reducere a efectelor nocive ale drogurilor asupra persoanelor, a familiilor lor și a comunităților în care trăiesc.

Cuvinte cheie: drog, toxicomanie, supradoză, dependență, toleranță, prevenție, comunicare.

            Organizația Mondială a Sănătății (OMS), definește drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcții. Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de medicină și a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave ale activității mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.           

            Din punct de vedere etimologic, există mai multe versiuni: cuvântul persan droa (miros aromatic), cuvântul evreiesc rahab (parfum), cuvântul olandez droog (sec sau produs uscat  – se  referă la extractul uscat care se poate obține în urma coacerii a numeroase produse naturale), cuvântul din limba celtă droug (rău / amar).

            Drogurile și consumul lor nu reprezintă un fenomen contemporan. Există dovezi ale cunoașterii lor din cele mai vechi timpuri. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri terapeutice, dar și pentru a induce o stare de plăcere, tocmai datorită efectelor asupra organismului uman. Macul, din care se obține opiul și derivatele sale, era menționat în tăblițele sumerienilor din Mesopotamia încă de acum 7000 ani.  Izvoare scrise menționează culturile de maci în zonele inferioare ale Mesopotamiei încă din anii 3400 î.Hr.iar cercetările arheologice au furnizat dovezi ale utilizării lor de popoarele din antichitate.  Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hippocrate, a infirmat credințele mistice observând în schimb proprietățile anestezice și stiptice (astringente) ale opiului.

            La nivel mondial, aproximativ 275 de milioane de oameni (5,5% din populația cu vârsta  între 15-64 de ani) au consumat droguri cel puțin o dată în 2019. Dintre aceștia, aproximativ 62 de milioane de oameni au consumat opioide. Aproximativ 36,3 milioane de persoane au suferit de tulburări legate de consumul de droguri. Majoritatea persoanelor dependente de opioide au consumat heroină cultivată și fabricată ilegal, dar și proporția celor care consumă opioide pe bază de rețetă este în creștere. Deasemenea, la nivel mondial, aproximativ 500.000 de decese sunt atribuite consumului de droguri. Peste 70% dintre aceste decese sunt legate de opioide, iar peste 30% dintre aceste decese sunt cauzate de supradozaj.

            În Europa se estimează că aproximativ 83,4 milioane de adulți (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29 %, au consumat vreodată un drog ilegal, raportul între sexe fiind favorabil  bărbaților (50,5 milioane / 33 de milioane femei). Canabisul rămâne substanța cea mai consumată, peste 22 de milioane de adulți europeni raportând consumul acestei substanțe în ultimul an. Tot în ultimul an se estimează că, 3,5 milioane de adulți au consumat cocaină, 2,6 milioane au consumat MDMA și 2 milioane au consumat amfetamine. Aproximativ 1 milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an. Deși prevalența consumului este mai mică în cazul consumului de opioide decât în cazul altor droguri, opioidele au în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri. Acest lucru este ilustrat de prezența opioidelor, adesea în combinație cu alte substanțe, care au fost identificate în aproximativ trei sferturi din supradozele fatale raportate în Uniunea Europeană pentru 2020.

Definiții:

            DROG, droguri, s. n. 1. Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant. 2. (Fam.) Medicament. – Din fr. drogue. (DEX). Sinonime ale cuvântului drog: medicament, substanță, produse psihoactive, psihotrope, produse chimice, toxice, stupefiante și narcotice. Acești termeni au fost asociați cu expresiile dependență sau capabil de a genera dependență.

            TOXICOMANIA este intoxicația cronică voluntară care induce pierderea libertătii de a se abține de la utilizarea drogului. Toxicomanul este persoana care consumă, în mod regulat, droguri pentru a obține o stare de o anumită intensitate.

            SUPRADOZA înseamnă introducerea în organism a unei cantități de substanță mai mare decât poate suporta acesta și care poate produce moartea. Supradoza intervine atunci când:

◦           consumatorul își administrează o doză mult mai mare decât cea obișnuită;

◦           se utilizează produsul insuficient diluat sau amestecat cu alte substanțe cu efect sinergic;

◦           se continuă consumul concomitent cu medicația din cura de dezintoxicare.

            DEPENDENȚA este nevoia toxicomanului de a-și administra droguri. Ea poate fi fizică sau psihică. Dependența fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi droguri pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării lor, dar nu se întâlnește la toate tipurile de droguri. Ea apare mai ales la derivații opiului (heroină, morfină etc.). Dependența psihică este cea mai importantă și apare la toate tipurile de droguri.  Constă în modificări de comportament și o stare mentală particulară însoțită de necesitatea psihică impetuoasă de a-și administra substanța periodic sau continuu pentru a obține o stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul psihic.

            TOLERANȚA apare atunci când organismul se obișnuiește cu prezența unei anumite substanțe și se adaptează la aceasta, iar ca să obțină starea dorită, toxicomanul trebuie să mărească dozele. Astfel, se poate ajunge la doze care pentru persoanele non-dependente ar fi fatale.

            SEVRAJUL reprezintă manifestările fizice si psihice care apar atunci când un individ este privat de drogul de care devenise dependent, sau la scăderea accentuată a dozelor. De asemenea, sevrajul apare și prin administrarea unui medicament cu proprietăți antagoniste.

Factori favorizanți:

Adolescența este cel mai frecvent perioada în care are loc începerea consumului de droguri deoarece, adolescența este o perioadă de descoperiri, de explorare, o epocă în care copilăria rămâne în urmă și se deschide un orizont de posibilități aparent nelimitate.

• Curiozitatea: Aici se înscrie cel mai frecvent și experimentarea drogurilor, într-o perioadă confuză, de schimbări și de căutare a propriei identități. Nu se instalează dependența după prima încercare deși, în cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatală (heroina, cocaina, LSD, Ecstasy, amfetamine si fenciclidina). Dependența se instalează după utilizare sistematică pe perioade variabile, funcție de produsul folosit.
• Teribilismul: Consumul de droguri poate fi văzut ca excitant si provocator. Unii sunt tentați să înfrunte riscurile implicate, fără să țină cont de avertizări.
• Presiunea grupului: Este important să știi să spui ,,NU” – asta dovedește că ai o personalitate puternică. Încearcă sa fii tu însuți, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie.
• Probleme în familie, școală, prieteni: divorțul părinților, abuz sau neglijență din partea părinților sau a școlii. Drogurile nu reprezintă soluția.
• Singurătatea, problemele de integrare în colectivitate și stima de sine scăzută trebuie depășite între prieteni și în colectivitate, fără consum de droguri.

Clasificarea drogurilor funcție de efectul asupra creierului uman:

1. Droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central : scad funcționarea creierului provocând reacții care merg de la dezinhibare până la starea de vomă:

• Alcoolul;
• Opiacee: heroina, morfina, metadona, etc;
• Tranchilizante, anxiolitice;
• Substanțe hipnotice: somniferele;
• Solvenți: toluen, acetonă, butan.

1. Droguri care stimulează activitatea sistemului nervos central: accelerează funcționarea creierului provocând o stare de excitație ce poate merge la insomnie și hiperactivitate:

• Stimulente majore: amfetamine, cocaina;
• Stimulente minore: băuturi energizante, nicotina, cofeina, antidepresive.

1. Droguri care perturbă activitatea sistemului nervos central: determină percepții distorsionate, halucinații:

• Halucinogenele: LSD, mescalina;
• Derivați ai canabisului: hașiș, marijuana;
• Droguri de sinteza: Ecstasy, ice, etc.

Clasificarea drogurilor funcție de originea produsului:

1. droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, plante halucinogene.
2. droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD, etc.
3. droguri sintetice(de sinteză), elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadonă, mescalină, LSD 25, amfetamină, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluși și solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și ușor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică producând totodată și fenomenul de toleranță.

Tipuri de droguri și efectele lor:       

1. Alcool: lichid obținut prin fermentarea fructelor, legumelor sau cerealelor.

Efecte:

• fizice: tulburări respiratorii și cardiace, afectarea reflexelor și a coordonării motorii, creșterea riscului bolilor de ficat (în special ciroza), iar la cantități mari – pierderea cunoștinței, comă și chiar deces.
• psihice: reducerea inhibiției, stare de relaxare și bună dispoziție, lipsa de concentrare, slăbirea judecații, pierderea autocontrolului.

Consum: ingerare.

            Opiu:  Se obține din sucul secretat de tulpina, frunzele și capsulele imature ale unui anumit tip de mac. În medicină, se folosește în cantităti mici ca somnifer, calmant, analgezic. Principalul constituent al opiului este alcaloidul denumit morfină (narcotic, euforic), aflat de regulă în raport de 10:1 cu codeina (alcaloid cu acțiune analgezică). Mai conține papaverină (acțiune antispastică) și codeină (acțiune antitusivă). Opiul reprezintă materia primă din care se obțin aceste substanțe – calea legală.

Prezentare: aspect de plastilină și culoarea cafeniu închis comercializată sub formă de bobițe.

Efecte:

După starea dezagreabilă a primelor pipe, provoacă o senzație de euforie, cu exaltarea imaginației;

fumătorul are nevoie de imobilitate și de liniște pentru a atinge o stare contemplativă, odată cu o semi-amorțire;

• pe termen scurt: amețeli, vărsături, cefalee, depresia centrilor respiratori;
• pe termen lung, apar disfuncționalități organice (constipație, pierdere în greutate și de apetit), precum și o scădere a activității și a interesului individului. Pentru consumatorii obișnuiți, generează toleranță, dependență psihică și fizică.

Consum: Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obține heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe. Se confecționează o bobiță de opiu care se expune la flacără (pentru a se înmuia), apoi se pune în coșul unei pipe speciale. Pipa se aduce deasupra flăcării și se aspiră profund fumul degajat. Reziduul combustic, numit „dross” este conservat de fumător pentru reutilizare.

            Heroina: compus organic din clasa opioidelor, utilizat ca drog ilicit în principal pentru efecte sale euforice. Există și heroină de uz medical, aceasta fiind pură, diferită față de amestecul de morfină, heroină și 6-MAM (6-monoacetilmorfină) utilizat ca drog.

Prezentare: pulbere de culoare variabilă (gălbui → maroniu), cu gust amar și miros slab de oțet.

◦           heroina nr. 1 (din Hong Kong);

◦           heroina nr. 2 (amestec de morfină și heroină);

◦           heroina nr. 3 (heroină cristalizată cu puritate 30-60%);

◦           heroina nr. 4 („miere turcească” cu puritate până la 90%).

Efecte:

◦           pe termen scurt: mioză, greață, bradicardie, ascensiune termică, stare de alerta, euforie

tulburări respiratorii, judecată neclară, disparitia senzatiilor de durere;

◦           pe termen lung: tulburări intestinale, urinare, hepatită virală, pneumonii, scăderea în greutate, carii dentare, anemie, inhibarea apetitului sexual, amenoree. În plan psihologic : alterări ale personalității; alterări cognitive, de memorie; anxietate, depresie.

Simptomele de sevraj apar la doar cateva ore de la ultima administrare (consum regulat): dorință incontrolabilă de a consuma drogul, neliniște, dureri osoase si musculare, insomnie, diaree, vărsături, transpirații reci, frisoane, mișcări involuntare ale corpului. Simptomele majore se instalează între 48 și 72 de ore de la ultima administrare. Încetarea bruscă a consumului de către cei cu dependență de doze mari și cu o stare precară de sănătate, poate fi fatală.

Consum: prizare (sniffing); injectare.

            Solvenți: substanțe (vopsele, lacuri, acetonă, gaz de brichetă, cleiuri) care produc efecte similare alcoolului sau anestezicelor.

Prezentare: lichidă, vâscoasă, gazoasă.

Efecte:

• psihice: confuzie, pierderea autocontrolului, dorința de a face lucruri “trăznite”, uneori pot apărea halucinații vizuale sau auditive.
• fizice: senzație de căldură, înroșirea feței, tuse, strănuturi, sângerări ale mucoasei nazale, grețuri, vărsături, amețeli, somnolență puternică, lipsa de coordonare a mișcărilor, scăderi în greutate, decese prin stop cardiac sau sufocare.

Consum: inhalare din pungi de plastic, flacoane sau alte recipiente. 

1. Amfetamine: Introduse în anii ‘30 pentru tratamentul răcelii și febrei, s-a descoperit târziu că atacă sistemul nervos. Au fost utilizate o perioadă ca suprimant al apetitului în curele de slăbire. Astăzi, uzul lor este restricționat la tratamentul narcolepsiei.

Prezentare:

• amfetamina sulfat (pudră de culoare albă);
• metamfetamina: 4 forme de prezentare
• „speed” – metamfetamina pulbere (în general cu puritate scăzuta);
• „pills” – de obicei comprimate cu metamfetamina. Frecvent se comercializeaza sub numele impropriu de Ecstasy comprimate care contin amestecuri de droguri (ex. metamfetamina-ketamina);
• „pasta” sau baza – masa cleioasă/pastoasă/uleioasa, de culoare galbenă sau brună;
• „crystal meth” sau „ice” – metamfetamina de mare puritate, sub forma de cristale mari, albe, translucide.

Efecte:

• fizice: tremurături, creșterea tensiunii arteriale, palpitații, tahipnee, dilatarea pupilelor,
• psihice: stimulează funcțiile, senzație de forță, veselie, încredere în sine, anxietate, agitație, iritabilitate, panică, sentiment de persecuție, delir, insomnie.

Consumul zilnic prelungit, produce o psihoză similară cu schizofrenia acută;                    

            Consumul repetat de doze mari duce la comportamente compulsive și repetitive.

Consum: oral (comprimate, capsule), injectabil, prizare (pulberile), fumat (metafmetamina „ice”).

            Cocaina. Provine de la arbustul Erytroxilon coca originar din America de Sud. Inițial cocaina a fost folosită în scopuri terapeutice iar mai târziu, din 1884, ca anestezic local.

Prezentare: pudră cristalină albă (pachețele de hârtie de aluminiu sau de paie termosudate).

Efecte:

• pe termen scurt: acțiune rapidă (20 min), înlătură simptomele oboselii, euforie, încredere în sine, senzația unei capacități mărite a funcțiilor intelectuale, agitație, instabilitate, tulburări de judecată și de comportament, transpirație, dilatarea pupilelor. La doze mari apar convulsii, paranoia, psihoze.
• pe termen lung: perforații ale mucoasei nazale și eczeme în jurul nărilor, pierdere în greutate, paloare, amețeli, stări de vomă, probleme cardiovasculare, neurologice, pulmonare, excitabilitate, halucinații paranoice, comportament violent / criminal.

Consum:

• “sniffing” (prizare cu ajutorul unui pai);
• “speed ball” (injectabilă sub formă de soluție sau în amestec cu heroina sau morfinice);
• “free basing” (amestec cu solvent/alcool, încălzit și se inhalează vaporii degajați);
• “pasta” sau “basuco” (se fumează în amestec cu marijuana).

            Khat: derivat din planta Catha Edulis, ce conține alcaloizi stimulanți de tip amfetaminic (cathina, cathidina sau cathinona), nocivi pentru organism. Are o eficacitate de scurtă durată, deci trebuie consumat la intervale mici. În Africa de Est și Peninsula Arabiei, consumul de khat surclasează consumul de cafea.

Prezentare: frunze vândute sub formă de „păpușă”.

Efecte:

• pe termen scurt: euforie, o stare de excitație și de mare locvacitate, apoi se instalează faza de iluzii și depresia, toropeala, insomnia, scăderea apetitului;
• pe termen lung: tulburări digestive grave, boli cardiovasculare, tulburări mentale ireversibile cu repercursiuni economice și probleme de sănătate considerabile.

În țările din Cornul Africii, folosirea khat-ului, legală sau tolerată, este un fenomen social. Majoritatea locuitorilor „pasc” khat. Dacă dependența fizică față de khat este discutabilă, dependența psihică este certă.

Consum: ingerate (mestecate; persoanele consumatoare se numesc “mâncători de salată”), infuzate (cu apă, ceai sau o bautură gazoasă pentru a facilita înghițirea amestecului lichid).

            Tutun (tabac): plantă din genul Nicotiana, familia Solanaceae. În lume există peste 70 de specii de plante de tutun, principală din punct de vedere comercial fiind Nicotiana tabacum.

Conține nicotina care determină dependență ridicată, dar și alte 4000 de substanțe, din care cel puțin 40 sunt cancerigene. Consumul de tutun este un factor de risc major pentru boli cardiovasculare și respiratorii, peste 20 de tipuri sau subtipuri diferite de cancer și multe alte afecțiuni debilitante de sănătate. În fiecare an, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun. Cele mai multe decese legate de tutun au loc în țările cu venituri mici și medii, care sunt adesea ținta interferențelor și a marketingului intens din industria tutunului.

Tutunul poate fi, de asemenea, mortal pentru nefumători. Expunerea pasivă la fumat a fost, de asemenea, implicată în diverse patologii, provocând 1,2 milioane de decese anual. Aproape jumătate din copiii planetei respiră aer poluat de fumul de tutun iar 65 000 de copii mor în fiecare an din cauza bolilor legate de fumatul pasiv. Fumatul în timpul sarcinii poate duce la mai multe afecțiuni de sănătate pentru bebeluși pe tot parcursul vieții lor.

Produsele din tutun încălzit (HTP) conțin tutun și expun utilizatorii la emisii toxice dăunătoare sănătății. Sistemele electronice de livrare a nicotinei (ENDS) și sistemele electronice de livrare fără nicotină (ENNDS), cunoscute în mod obișnuit ca țigări electronice, nu conțin tutun și pot să conțină sau nu nicotină, dar sunt dăunătoare sănătății și, fără îndoială, nesigure. Cu toate acestea, este prea devreme pentru a oferi un răspuns clar cu privire la impactul pe termen lung al HTP-urilor și/sau al utilizării țigărilor electronice.

Prezentare:

Efecte:

• psihice: senzație de calmare, de concentrare; relaxare;
• fizice: amețeli, grețuri și chiar vărsături; bronșite; cancer, ulcer; afecțiuni respiratorii, circulatorii, cardiace; arteroscleroză.

Consum: inhalare, ingerare. 

1. LSD: Dietilamida acidului lisergic face parte din substanțele chimice cu cel mai puternic efect halucinogen și produce schimbări majore ale stării de spirit. Fabricat din claviceps, o ciupercă parazită care crește pe secară. Se dizolvă în apă și e lipsit de miros, culoare și gust.

Prezentare: tablete, capsule sau în formă lichidă aplicată pe un alt material (hârtie, plastic, cuburi de zahăr sau gelatină).

Efecte:

• fizice: absobit rapid la nivelul cavității bucale sau a stomacului, efectele apar după 30-40 de minute – pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, a tensiunii arteriale și a pulsului, transpirații, pierderea apetitului, insomnii, grețuri, xerostomie și tremor.
• psihice: apar la o oră după ingestie – percepție distorsionată, sinestezie (senzația de a „mirosi/vedea” sunete, de a „auzi/mirosi” culori), afectarea tuturor simțurilor (în special văzul), halucinațiile și pseudohalucinațiile (consumatorul crede că ceea ce vede este real și acționează în concordanță, se poate arunca de la balcon crezând că zboară).

Consum: ingestie.

            Ciuperci halucinogene.  Există peste 200 specii de ciuperci care conțin substanțe active cu efect psihedelic. Specii: Psilocybe, Panaeolus, Inocybe, Pluteus, Gymnopilus și Pholiotina.

Prezentare: Ciupercile halucinogene sunt în general culese, uscate și sunt ingerate sau fumate.

Efectele consumului de ciuperci sunt asemănătoare cu cele ale utilizării de LSD, dar de durată mai scurtă. Ciupercile nu creează dependență fizică sau psihologică, dar consumul îndelungat poate duce la toleranță. Din cauza toleranței, consumatorul își creste doza cu risc crescut de intoxicație: greață, vomă, sentimente puternice de anxietate, viziuni înspaimântătoare și traumatice.

◦           Nu se recomandă combinarea cu alte droguri

◦           Nu se recomandă persoanelor cu  probleme psihologice (depresie) sau cu patologie psihiatrică în familie. 

            Mescalina: izolat și extras în 1897 de chimistul german Arthur Heffter din peyote – un cactus care crește mai ales în Mexic și care, cu sute de ani în urmă, era consumat de către azteci, fiind considerat plantă sacră.

Prezentare: capsule – mescalina naturală,  mescalina sintetică – pudră albă/colorată, pastile / lichid. 

Efecte:

• fizice: midriază, ascensiune termică, relaxare musculară, greață, vomă.
• psihice: euforie, „încrucișarea” percepțiilor, halucinații vizuale (figuri geometrice, linii, culori etc.), tulburări de concentrare și diminuarea memoriei de scurtă durată. 

            Canabis:  Plantă din a cărei rășină, frunze și flori se obțin substanțe psihoactive cele mai cunoscute și mai folosite dintre toate drogurile ilegale (hașiș, marijuana).

Prezentare:

• iarba de canabis, marijuana:
• baghete Thai (Thailanda);
• baghete Malwawii (Africa de Sud);
• Buddha sticks (S-E Asiei);
• rășină de canabis (batoane maro-negre);
• rășină libaneză (pulbere maro-aurie, turte);
• rășină marocană (calup de la auriu până la verde-maroniu, turte inscripționate);
• rășină pakistaneză și afgană (plăci de culoare maronie sau neagră cu inscripții aurii);
• rășină turcească (pulbere maro deschis).
• ulei de canabis (lichid vâscos, închis la culoare)

Efecte:

• fizice: Dat fiind faptul că se fumează, cannabisul este ușor absorbit de plămâni, ajunge cu rapiditate la creier. În câteva minute se manifestă primele efecte, care pot dura între două și trei ore.

→ Efecte pe termen scurt: Somnolentă, apatie, creșterea apetitului alimentar, dificultăți în perceperea timpului scăderea capacității de concentrare și memorare, accelerarea bătăilor inimii, înroșirea ochilor, absența inhibițiilor, paranoia, halucinații, neliniște.

→ Efecte pe termen lung: Apariția bolilor cronice pulmonare, scăderea concentrației de testosteron la bărbați, scăderea cantității și calității spermei la bărbati, creșterea riscului de infertilitate la femei și ciclu menstrual neregulat.

• psihice: marihuana afectează memoria de scurtă durată și întelegerea, alterează percepția asupra timpului și reduce abilitatea de a îndeplini anumite sarcini ce necesită concentrare și coordonarea mișcărilor (șofat). Canabis produce dependență psihică și toleranță.

Consum: fumat (forma pură / amestec cu tutun); inhalat (profund); ingerare (cofetărie, ceaiuri sau alte băuturi).

            Hașiș: Se prepară din rășina de canabis amestecată cu ceară.

Prezentare: “bulgări” solizi; plăci presate (în nuanțe de culoare variată în funcție de țara de origine).

Efecte:

• pe termen scurt: beție euforică și expansivă.
• pe termen lung: crize de depersonalizare; consumul îndelungat, fie și în doză moderată, duce la o stare de apatie și lenevie, alterări ale bronhiilor, îmbatrânire prematură, slăbirea sistemului imunologic și tulburări ale gândirii.

Consum: fumat (joint, pipă, narghilea); inhalat (vaporizatori speciali); ingerare (alimente sau băuturi).

            Marijuana: preparată din frunze și flori uscate de canabis.

Prezentare: țigară (joint), amestec cu tutun (shilom).

Efecte:

• pe termen scurt: insomnie, dificultăți în menținerea noțiunii timpului, reducerea capacității de realizare a acțiunilor care cer concentrare și coordonare (șofat), tahicardie (risc cardiovascular crescut la predispuși), uscăciune a gurii și a gâtului, scăderea inhibițiilor sociale, paranoia, halucinații, memorie pe termen scurt redusă, capacitate de înțelegere redusă, motivație și cunoaștere modificate, îngreunând acumularea de noi informații, neliniște intensă și accese de panică.
• pe termen lung: creșterea riscului de cancer, scăderea nivelului de testosteron și de spermatozoizi la bărbați, creșterea nivelului de testosteron la femei și a riscului de infertilitate, plăcere sexuală scăzută sau dispariția ei, dependență psihologică.

Consum: fumat.         

            Ecstasy: „party drog” – substanță chimică sintetică.

Prezentare:  pudră albă sau comprimate / capsule albe, galbene sau maron, inscripționate.

Efecte:

• pe termen scurt: apar la 20 de min de la consum și durează de la 4 până la 6 ore. Tahicardie, ascensiune termică, creșterea tensiunii arteriale, a încrederii de sine, sentimente de iubire, de bine, de fericire, pierderea apetitului.
• pe termen lung: tulburări ale somnului, afectarea memoriei, a procesului de gândire, a functiilor sexuale, a percepției, inclusiv durerea.  

Creșterea dozei nu duce la creșterea stării de bine, ci cauzează convulsii, comportamente iraționale, halucinații. Insomnia, anxietatea, paranoia, scăderea puterii de concentrare și depresia apar în timpul consumului și pot dura chiar săptămâni după aceea, la care se adaugă tensiune în muschi, clanțănitul dinților, secreții nazale abundente, vedere în ceață, mișcări rapide ale ochilor, transpirație.

Consum: ingerare (tablete), prizare (pudră albă).      

            Substanțe psihoactive noi.

Lumea asistă la o nouă problemă alarmantă privind drogurile – şi o mare parte dintre acestea sunt legale. Comercializate ca şi „droguri sintetice” (designer drugs), „substanţe euforizante legale” (legal highs), „plante euforizante” (herbal highs), „săruri de baie” (bath salts), „substanţe chimice de cercetare” (research chemicals), „reactivi de laborator” (laboratory reagents), substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) se înmulţesc într-un ritm fără precedent şi reprezintă provocări semnificative pentru sănătatea publică. Amestecurile de SNPP cumpărate în necunoştinţă de cauză de către utilizatori au dus la efecte imprevizibile şi uneori dezastruoase.

Pentru a promova o terminologie clară în această privinţă, Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă (United Nations Office on Drugs and Crime – UNODC) foloseşte doar termenul “new psychoactive substances (NPS)” – substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), care sunt definite ca şi „substanţe de abuz, într-o formă pură sau un preparat, care nu sunt controlate de către Convenţia unică privind stupefiantele din 1961 sau de către Convenţia privind substanţele psihotrope din 1971, dar care pot constitui o ameninţare la adresa sănătăţii publice”.

            – S-a demonstrat că în produsele de tip Spice, constituenţii cu efect psihoactiv nu sunt plantele declarate ci doar aditivi sintetici, care mimează efectul unor compuşi din cannabis.  Utilizarea produselor de tip “Spice”, duce rapid la dependenţă. Întreruperea consumului duce la simptome de sevraj: nelinişte generalizată, tremor, palpitaţii, dureri de cap, greaţă, vărsături,stări de depresie, disperare. În plus, s-au documentat episoade de delir paranoid şi atacuri de panică. În timp creşte toleranţa la produs, fiind necesare doze din ce în ce mai mari, pentru a obţine efectul scontat, cât şi pentru a combate simptomele de sevraj.

            – Produsele de tip Special Gold, Magic, Charge, conţin substanţa chimică numită mephedrone – derivat din substanţe de tip amfetaminic, considerate ilegale. Deşi “nu este recomandată consumului uman”, se utilizează prin inhalare, ingurgitare sau chiar injectare, cu afectarea gravă a venelor. Efecte imediate: tahicardie, midriază, xerostomie, scăderea apetitului, halucinaţii, anxietate, logoree, tremor, frison puternic, transpiraţie intensă, insomnie, tulburări de memorie de scurtă durată, dureri la nivelul pielii şi al nasului.

            – Generation 2012, este o substanţă asemănătoare cu Methylona, substanţa activă din Magic Flower Powder – drog psihoactiv cu proprietăţi stimulatoare.

Efecte fizice: tahicardie, hipertensiune arterială, creşterea temperaturii corporale, transpiraţii puternice, pupile modificate, nistagmus, încleştarea maxilarului (dificultăţi de deschidere a gurii, scrâşnitul dinţilor), insomnie, agitaţie, anorexie, greaţă şi vărsături.

Efecte psihice: stimulare puternică, euforie, sociabilitate crescută, percepţie distorsionată a culorilor. La doze mari şi /sau utilizare excesivă apar senzaţii de depersonalizare, halucinaţii,  atacuri de panică şi anxietate generalizată.

            – Energy-1/NRG-1 sau Rave, este un drog înlocuitor al mephedronei, dar care mai  acţionează şi asupra altor receptori, declanşând un val de adrenalină. Acest mecanism este responsabil de “prăjirea” creierului determinând alterări biochimice definitive cu deteriorare masivă și deces. Efecte: nevoie scăzută de somn până la 3 zile, apariţie de simptome de paranoia şi tendinţe sinucigaşe. Câteva granule au efectul chimic al unei mega-speedball ca şi cum s-ar lua o combinaţie de cocaină cu ecstasy și methamfetamină. 

            Semne sugestive de uz / abuz de substanțe (remarcate de obicei de familie / anturaj)

– scăderea interesului pentru înfățișarea fizică, îmbrăcăminte, și igiena personală;

– pierderea apetitului alimentar și scăderea inexplicabilă în greutate;

– hiperemie conjunctivală, utilizarea inadecvată și frecventă a picăturilor oculare și a odorizantelor bucale (gumă de mestecat, dropsuri mentolate);

– absenteism și scăderea performanțelor școlare, lipsa planurilor de viitor;

– pierderea interesului pentru activități scolare / extrascolare, sport sau alte hobby-uri;

– comportament care trădeaza încercarea de a ascunde un anumit secret;

– comportament caracterizat prin minciună și furt;

– comportament disprețuitor față de familie si prieteni;

– atitudine ostilă, violentă;

– prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentați familiei;

            Semne clinice de uz / abuz de substanțe

– mioză / midriază / lipsa reflexului fotomotor;

– dificultăţi de respiraţie;

– transpiraţie excesivă;

– greaţă si vărsături;

– stări de ameţeală sau vertij, ataxie;

– tremor;

– convulsii;

– stare de agitaţie;

– comportament paranoic sau delirant;

– halucinaţii.

            Supradoză – semne de alarmă

Supradoza de opiacee poate fi letală prin scăderea frecvenței respiratorii până la oprirea acesteia.

Semnele care pot semnala o supradoză:

• persoana pare adormită sau inconștientă;
• paloare și/ cianoză (buzele și fața);
• probleme respiratorii.

Identificarea unei persoane care prezintă aceste semne – recomandări:

• încercați să comunicați (strigați-i numele sau împingeți cu degetul pieptul acesteia);
• dacă nu răspunde la stimuli sunați imediat la 112 pentru a solicita ajutor de specialitate;
• asigurați-vă că nu este nimic în cavitatea bucală care ar putea obstrucționa căile respiratorii superioare (dinți falși sau resturi de vomă);
• în situația în care persoana nu mai respiră încercați să aplicați măsurile de resuscitare;
• puneți persoana în poziția de siguranță pentru a fi siguri că persoana va avea căile respiratorii libere;
• rămâneți cu persoana până la sosirea ambulanței pentru oferi toate informațiile pe care le cunoașteți (substanța administrată, de cât timp este inconștientă).

Poziția de siguranță:

• așezați persoana pe spate cu mâna dreaptă în dreptul capului;
• puneți mâna stângă peste piept astfel încât fața dorsală a mâinii să se sprijine pe obrazul drept;
• ridicați genunchiul drept;
• țineți mâna stângă fixă și trageți de genunchiul drept până când reușiți să întoarceți persoana pe partea dreaptă.

Utilizare fără voie

Situaţii întâlnite de regulă în cluburi unde se consumă în general o gamă foarte variată. Ecstasy, GHB, Rohypnol sau Ketamina sunt câteva exemple de droguri care ar putea fi puse în băuturi sub formă de pastile, prafuri sau sub formă lichidă. Faptul că sunt relativ lipsite de gust, miros sau culoare le face destul de dificil de observat, mai ales în contextul în care nici lumina din club nu ajută prea mult. Este important să ştim ce ni s-ar putea întâmpla într-o astfel de situație și cum o putem preveni.

Ce putem face?

Iei băutura cu tine la dans sau o lași în supravegherea unei persoane de încredere. Dacă nu ai pe cineva de încredere şi tocmai te-ai întors de pe ringul de dans, nu consuma nimic din nici o băutură care a fost lăsată desfăcută şi mai bine comandă alta.

Dacă totuşi după consumarea unor băuturi ai probleme de sănătate, apelează doar la cunoscuți sau la personalul clubului. Evită să apelezi pentru ajutor la persoane necunoscute.

Înțeparea accidentală

Bolile infecțioase care ar putea fi transmise pe această cale includ virusul imunodeficienței umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) și virusul hepatitei C (VHC).

În situația in care ați fost expuși unei înțepături accidentale – recomandări:

• Spălați cu apă și săpun zona în care v-ați înțepat;
• Dacă apa și săpunul nu sunt disponibile folositi soluții pe bază de alcool;
• Luați cu dumneavoastră dispozitivul în care v-ati întepat și îndreptați-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primiri Urgențe.
• Oferiți informații detaliate cu privire la înțepătură, inclusiv cât timp a trecut de la eveniment, cât de adânc a fost penetrată pielea, dacă acul a fost vizibil contaminat cu sânge, precum și orice măsuri de prim ajutor utilizate;
• În unitatea medicală veți primi consiliere de specialitate cu privire la bolile infecțioase și se vor realiza teste pentru a fi verificată pre-existența infecției HIV, HVB, HVC;
• Veți fi informat cu privire la reducerea riscului de transmitere, până când sunt primite rezultatele testului. Trebuie evitată donarea de sânge și iar practicarea sexului în condiții de siguranță devine obligatorie;
• Medicul curat poate recomanda profilaxia postexpunere în cazul că:
• se poate testa sursa de contaminare și este pozitivă (HBV și/ HIV);
• nu se cunoaște sursa de contaminare dar există risc crescut (zonă în care se cunoaște că există persoane consumatoare de droguri injectabile).

Prevenirea consumului de droguri.

Reguli generale:

• Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației generale și a populației la risccu privire la efectele, riscurile și consecințele negative ale consumului de droguri, în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri;
• Adoptarea unui stil de viață sănătos la nivelul populației generale, ca alternativă la consumul de droguri,în cadrul programelor de petrecere a timpului liber;
• Desfășurarea unor programe de reducere a riscurilorși consecințelor negative asociate consumului de droguri;
• Dezvoltarea intervențiilor de identificare, atragere și motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile de asistențăspecializată;
• Formarea şi informarea unor categorii socio-profesionale în domeniul antidrog;
• Atragerea adolescenților și tinerilor către activități de voluntariat.

Sfaturi pentru părinți:

• Vorbiţi cu copiii dumneavoastră despre droguri.
• Mentineți o bună relație cu adolescentul din familie, respectându-i dorința de intimitate și independență.  Este recomandată supravegherea (fără să fie deranjați), cunoașterea anturajului și a activităților, mai ales în grup.
• Corectitudine și consecvență.De evitat aplicarea extremistă a măsurilor disciplinare la adolescenți iar atunci când este cazul, pedepsele vor fi puse în practică consecvent.
• Încurajarea activităților. Este recomandat ca adolescentul să aibă diverse activități care să îi ocupe timpul liber (sport, activități de voluntariat), inclusiv activități casnice.
• Fiti informati! Informații din surse credibile și de la profesioniștii din sănătate despre droguri, semne clinice, semne de alarmă, măsuri de prim ajutor.

Sfaturi pentru profesori:

• Profesorii pot fi modele comporamentale de urmat pentru elevi și studenți;
• Profesorii pot ajuta la crearea respectului de sine, a simțului datoriei la copil precum și la întărirea abilităților de comunicare ale acestuia;
• Arătați toleranță și înțelegere, astfel încât elevii să-și poată exprima în siguranță emoțiile;
• Inspirați-le încredere în sine, încurajându-i să se accepte pe ei înșiși.
• Îndrumaţi-i să se informeze bine înainte să ia o decizie care le poate afecta viitorul!
• Explicaţi-le cum îi poate afecta consumul de droguri şi cum le poate schimba viaţa;
• Încurajați exprimarea creativității prin sport, activități artistice și de voluntariat.

Sfaturi pentru adolescenți:

• Dacă ești tentat să experimentezi consumul de droguri trebuie să conștientizezi impactul asuprea vieţii tale în nenumărate feluri la care nu te aştepţi: afectarea relaţiilor cu prietenii şi familia, a siguranţei, securității financiare (cheltuieli din ce în ce mai mari care te pot împinge la minciună și chiar furt!). Dependenţa care se instalează îți va consuma timp şi energie să faci rost de droguri. Poţi deveni violent sau poţi deveni o victimă a violenţei. Poţi intra într-o stare de depresie ca efect direct al consumului sau din cauza lucrurilor pe care le-ai experimentat în timpul consumului. Poți afla mai multe despre riscul consumului de droguri accesând „Testul pentru evaluarea riscului consumului de droguri” la https://drughelp.eu/language.php
• Alege grupul de prieteni cu care ai interese și preocupări similare. Implică-te în activități sănătoase.
• Învaţă să spui “NU” . Susţine lucrurile în care crezi şi nu face parte din “turmă”.
• Fii puternic! Câteodată presiunea de a începe sau de a nu începe să consumi droguri începe din tine şi este greu să te simţi diferit de ceilalţi. Întodeauna când ai de făcut astfel de alegeri gândeşte-te la ceea ce este cel mai bine pentru tine.
• Încearcă să nu-i judeci pe ceilalţi. Respectând deciziile celorlalţi îi vei determina să respecte, la rândul lor ,deciziile tale.
• Acţionează atunci când trebuie să ajuţi sau să susţi pe cineva din grup.
• Schimbă grupul de prieteni în cazul în care aceştia exercită o presiune negativă asupra ta.

Ce spune LEGEA în România:

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi (art.2 din lg. 143/2000*);

Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi (art.3 din  lg.143/2000*);

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (art.4 din lg. 143/2000*).

* Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

            Tratament

            Consumul de substanțe reprezintă o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial. Persoanele cu tulburări legate de consumul de substanțe, datorită diversității manifestărilor patologice din punct de vedere clinic, psihologic și social necesită o abordare complexă, multimodală și multidisciplinară. Îngrijirea persoanelor cu tulburări legate de consumul de substanțe include efectuarea unei evaluări complete, tratarea intoxicației și sindroamelor de sevraj atunci când este necesar, abordarea afecțiunilor psihiatrice și medicale generale concomitente, cu scopul declarat de atingere a abstinenței sau reducerea consumului și a efectelor substanțelor, reducerea frecvenței și severității recăderilor la consumul de substanțe și îmbunătățirea funcționării psihologice și sociale.

            Programul comun UNODC-OMS privind tratamentul și îngrijirea dependenței de droguri (International standards for the treatment of drug use disorders) este o colaborare între UNODC (United Nations Office of Drugs and Crime) și OMS pentru a sprijini dezvoltarea unor abordări cuprinzătoare, integrate, bazate pe sănătate, a politicilor în materie de droguri, care pot reduce cererea de substanțe ilicite, pot alina suferința și pot reduce daunele cauzate de droguri. către indivizi, familii, comunități și societăți. Sunt prezentate pe larg principiile și standardele cheie

pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de substanțe:

1. Tratamentul trebuie să fie disponibil, accesibil, atractiv și adecvat.
2. Tratamentul trebuie să respecte standardele etice de îngrijire.
3. Tratamentul pentru tulburările legate de consumul de droguri trebuie desfășurat printr-o coordonare eficientă între sistemul de justiție, serviciile de sănătate și serviciile sociale.
4. Tratamentul trebuie să se bazeze pe dovezi științifice și să răspundă la nevoile specifice ale persoanelor cu tulburări legate de consumul de droguri.
5. Tratamentul trebuie să respecte nevoile speciale de tratament și îngrijire ale grupurilor de populație.
6. Programul de tratament, politicile, procedurile și mecanismele de coordonare trebuie definite clar pentru toți cei implicați: personal terapeutic, administrativ și de management, pacienți.
7. Serviciile, politicile și procedurile de tratament trebuie să susțină integrat abordarea tratamentului și legăturile cu serviciile complementare, cu desfășurare constantă de monitorizare si evaluare.

            Concluzii:

Mulți oameni nu înțeleg cum unii dintre semenii lor ajung să fie dependenți de droguri. Pot crede că celor dependenți le lipsesc principiile morale ori voința și că ar putea să se oprească doar alegând această opțiune. În realitate, adicția este o boală complexă și de cele mai multe ori este nevoie de ceva mai mult decât voința puternică și buna intenție. Drogurile modifică chimia creierului astfel încât devine foarte dificil să renunți la ele chiar dacă îți dorești. Din fericire există tratamente eficiente care-i pot ajuta pe ce-și doresc să se recupereze și să ducă o viață departe de droguri. Recunoașterea pe scară largă a dependenței de droguri ca o tulburare de sănătate multifactorială prevenibilă și tratabilă a permis ca tratamentul dependenței de droguri să devină o parte a sistemului general de asistență medicală și de asistență socială, fără discriminare în ceea ce privește alte tulburări cronice generale și de sănătate mintală. Nimic mai puțin decât ceea ce este prevăzut pentru alte boli.

Bibliografie:

1. A brief history of opiates, opioid peptides, and opioid receptors. M J Brownstein https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC46725/?page=1
2. Informează-te despre droguri. http://www.drugs.ie/resourcesfiles/guides/HPM00053RM.pdf
3. Raportul european privind drogurile. Tendințe și evoluții. 2022 https://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/14644/20222419_TDAT22001RON_PDF.pdf
4. Opioid overdose. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/opioid-overdose
5. World Drug Report 2021. https://www.unodc.org/unodc/data-and-analysis/wdr2021.html
6. http://infodrog.ro/index.html
7. Tobacco https://www.who.int/health-topics/tobacco#tab=tab_1
8. International standards for the treatment of drug use disorders: revised edition incorporating results of field-testing. World Health Organization & United Nations Office on Drugs and Crime. (‎2020)‎. https://apps.who.int/iris/handle/10665/331635