Durata somnului și riscul cardiovascular

Știm că activitatea fizică, o dietă echilibrată și somnul de 6-8 ore pe zi reprezintă o componentă importantă a unui stil de viață sănătos. Într-o perioadă de continuă schimbare și tehnologizare, de cele mai multe ori reducem durata somnului în favoarea orelor mai multe de lucru. Somnul suficient ajută la reglarea apetitului, îmbunătățește funcția sistemului imunitar și este asociat cu un risc cardiovascular și o mortalitate mai scăzute. În plus, obiceiurile specifice de somn, cum ar fi somnul în timpul zilei, pot influența și mai mult riscul cardiovascular. Frecvența episoadelor de somn din timpul zilei variază de la „un pui de somn” ocazional la câteva perioade de odihnă planificate zilnic, care pot reflecta factori regionali și culturali, dar și o patologie asociată hipersomnolenței (sindromul de apnee în somn, patologii neurologice, depresie, etc). În general, somnul cu durată lungă este considerat un obicei sănătos, dar recentele publicații din American Academy of Sleep Medicine and the Sleep Research Society recomandă o durată a somnului de aproximativ 7 ore pe noapte. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă durata excesivă a somnului sau somnul în timpul zilei pot expune persoanele la un risc mai mare de deces și boli cardiovasculare.

În studiul de cohortă The Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE), au fost incluși 116.632 participanții din șapte regiuni internaționale care au fost urmăriți pe o perioadă medie de 7-8 ani, iar rezultatele au fost publicate în European Heart Journal de Wang și colaboratorii. Ei au descoperit că o durată totală estimată a somnului de 6-8 ore pe zi a fost asociată cu cel mai scăzut risc de deces și evenimente cardiovasculare majore. Pe lângă durata somnului de noapte, somnul în timpul zilei a fost asociat cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare majore și decese la cei cu >6 ore de somn pe timp de noapte, dar nu și la cei care au dormit <6 ore pe noapte, la care au asociat somnul pe timpul zilei. Acest studiu oferă informații epidemiologice importante, dar factorii cauzali care explică asocierile descrise cu risc crescut CV rămân speculativi.
În rândul adulților, tulburările de somn și simptomele legate de somn, cum ar fi somnolența diurnă, nicturia, dispneea nocturnă și cefaleea matinală sunt simptome frecvente și sunt frecvent asociate cu boli CV, aderență slabă la tratament, insuficiență cardiacă și mortalitate de toate cauzele. Perioadele de somn din timpul zilei ar putea reprezenta un răspuns fiziologic la pacienții cu tulburări de somn secundare sindromului de apnee în somn, de exemplu, chiar dacă perioada de somn pe timpul nopții este de 6 ore cel puțin. În acest studiu, grupul cu cea mai lungă durată de somn (>10 ore) a avut o prevalență relativ mai mare a factorilor de risc CV și cea mai mare proporție de oameni care au dormit în timpul zilei (71,6%), aproape triplu față de grupul de referință (6-8 ore), în care doar 27,4% dintre participanți au raportat somnul în timpul zilei. Acest lucru poate indica că boala CV nediagnosticată, subclinică poate explica o parte din asocierea dintre somnul în timpul zilei și evenimentele CV majore la pacienții cu durată suficientă de somn în timpul nopții. Interesant este că la cei cu durate scurte de somn nocturn, somnul în timpul zilei poate reprezenta un mecanism compensator pentru deficitul de somn și, prin urmare, nu a fost asociat cu risc crescut cardiovascular. Somnul în timpul zilei poate fi legat de factori culturali și obiceiuri, așa cum demonstrează variația intraregională a somnului raportat în acest studiu. Dacă „siesta de somn compensatoare” și „siesta obișnuită” sunt asociate cu un risc CV comparabil, indiferent de cauza de necesitate a somnului, rămâne neclar și sunt necesare studii aprofundate.
Tiparele de somn pot predispune la un risc CV crescut prin diferite mecanisme fiziopatologice directe. Episoadele de somn profund, eficacitatea și durata somnului reglează hormonii metabolici și endocrini, cum ar fi insulina și leptina, ceea ce duce la modificări ale apetitului și metabolismului glucozei care pot accelera dezvoltarea obezității și diabetului ca factori importanți de risc cardiovasculari. În plus, somnul în timpul zilei, în funcție de durata și profunzimea lui, poate întrerupe ritmul circadian. Ritmul circadian este influențat de factori de mediu, cum ar fi lumina, iar somnul în timpul zilei poate influența indirect sincronizarea ritmului circadian prin expunere diferită la lumină. Întreruperea ritmului circadian poate modifica, de asemenea, expresia genelor în cardiomiocite și sistemul vascular, afectând metabolismul și funcția organelor. Somnolența diurnă sunt frecvente în rândul celor cu tulburări de somn, cum ar fi sindromul de apnee în somn, care poate oferi o explicație potențială suplimentară pentru mortalitatea crescută observată la cei care dorm în timpul zilei.
Un alt mecanism implică o posibilă creștere a riscului de boală CV din cauza creșterilor bruște ale tensiunii arteriale și ale frecvenței cardiace la trezirea din somnul de zi, care seamănă foarte mult cu perioada imediat după trezire dimineața când debutul evenimentelor CV acute este în general mare.

În concluzie
Durata optimă a somnului ar trebui să fie de 6-8 ore pe zi. Duratele mai lungi sau mai scurte ne expun potențial la un risc cardiovascular crescut. În plus, somnul în timpul zilei, în special în rândul celor cu o durată adecvată de somn nocturn, ar putea fi un indicator timpuriu al unor patologii cum este sindromul de apnee în somn și poate ajuta la identificarea celor cu risc mai mare de boală CV și mortalitate. Prin urmare, în practica clinică, evaluarea tiparelor de somn poate fi de valoare în identificarea persoanelor cu risc mai mare. Efectuarea testelor de somn (poligrafiilor respiratorii nocturne sau polisomnografiilor), cu terapiile corespunzătoare, duc la creșterea calității somnului, implicit calității vieții și scăderea atât a riscului cardiovascular cât și al altor patologii (rezistența la insulină care duce la DZ tip II, obezitate, tulburări congnitive etc).
Cu toate acestea, rămâne o întrebare: odată ce a fost identificat un „model patologic de somn/siesta”, ce intervenții ar trebui aplicate? La acești pacienți, căutarea activă a factorilor de risc CV modificabili poate fi de valoare, având în vedere riscul crescut de evenimente cardiovasculare. Stilul de viață și intervențiile comportamentale au devenit din ce în ce mai recunoscute ca instrumente importante pentru modificarea factorilor de risc pentru prevenirea bolilor cardiovasculare primare și secundare. În acest domeniu, colaborarea interdisciplinară strânsă între îngrijirea primară (medicul de familie) și cea secundară (de exemplu, cardiologi și somnologi) este esențială, iar o abordare integrată a îngrijirii poate ajuta la identificarea timpurie a problemelor legate de somn și poate facilita managementul.
Somnul cu o durată de 6-8 ore și o bună igienă a somnului este cel mai bun sfat pe care un clinician îl poate oferi în acest sens. Sunt necesare studii suplimentare de intervenție în timpul somnului, inclusiv urmărirea obiectivă și pe termen lung a dinamicii și duratei somnului și a obiceiurilor de somn, pentru a evalua dacă tiparele de somn reprezintă un risc sau un factor de risc CV modificabil. Trebuie să fim atenți și să le comunicăm pacienților noștri că a dormi mult și a “trage un pui de somn” în timpul zilei nu este întotdeauna benefic.
Homer, autorul Iliadei și al Odiseei, a rezumat-o cu milenii de ani în urmă, când a spus: „Chiar și în ceea ce privește somnul, prea mult este un lucru rău”.