As. Univ. Drd. Patricia Crișan MălăncrăveanAuthor
Prezentare de caz:
Pacient în vârstă de 64 ani, de sex feminin, în evidență cu: HTAE, poliartrită reumatoidă, prolaps valvă mitrală, dislipidemie, obezitate grad II – 86 kg, etilism, fumător, este internată în martie 2022 pentru infecție cu SARS-Cov2, prezentând o afectare pulmonară medie. Intraspitalicesc se descoperă un DZ tip II – HbA1c de 9%.
Starea generală a pacientului: depresie, sedentarism pronunțat, astenie fizică – pe fondul unei vieți sedentare și a depresiei.
Simptomatologie la externare: parestezii la nivelul membrelor inferioare – refuză tratamentul cu Milgamma N și Thiossen.
Obiective: ameliorarea paresteziilor, scăderea în greutate, renunțarea la fumat, managementul etilismului, îmbunătățirea stării generale.
Echipă interdisciplinară: medic diabetolog, medic de familie, nutriționist, kinetoterapeut, psiholog, membrii familiei.
S-a adoptat un regim alimentar personalizat, realizat de specialistul în nutriție.
Programul fizical kinetic începe cu mers în ritm alert 30 de minute/zi, urcatul și coborâtul scărilor și introducerea dușurilor scoțiene la nivelul membrelor inferioare pentru ameliorarea paresteziilor și facilitarea întoarcerii venoase. Se introduc și exerciții de respirație.
Timp de două săptămâni programul de exerciții nu se modifică. Această decizie survine în urma unei stări copleșitoare asupra pacientului, fiind nevoit să adopte un stil de viață complet nou și diferit. După 14 zile se introduce înotul, cu o frecvență de 1-2 zile/săptămână și mersul desculț în mediu controlat pe diferite suprafețe pentru stimularea senzorială, tactilă și termică.
Exercițiile Buerger Allen sunt adăugate programului kinetic, la aproximativ o lună, pentru a combate paresteziile și exerciții de echilibru pentru diminuarea riscului de cădere.
Renunțarea completă la fumat nu a fost realizată, dar numărul acestora a fost redus semnificativ.
Echilibrarea stării de veghe-somn reprezintă în continuare o problemă.
Evoluție (mai 2022): HbA1c 5,8%, greutate 67kg, lipsa paresteziilor.
Evoluție stare generală: fire energică, optimistă, entuziastă, disponibilitate de a călători, efectuarea exercițiilor în mod sistematic, respectarea regimului alimentar personalizat.
Discuții:
Diabetul Zaharat de tip II este tot mai des întâlnit în rândul adulților de diferite vârste, de asemenea prediabetul este menționat cu o frecvență tot mai mare. Cu toate acestea se recomandă un regim alimentar și în unele cazuri adoptarea unui stil de viață activ. Pacienții ar trebui îndrumați spre o echipă interdisciplinară care să îi poată ghida și ține sub observație pentru a evita debutul acestei afecțiuni.
Concluzii: Este foarte importantă adoptarea unui nou stil de viață de către pacientul cu Diabet Zaharat, dar în același timp nu trebuie pierdut din vedere amalgamul de noi informații pe care pacientul în cauză trebuie să le proceseze și mai ales sentimentul copleșitor pe care mulți dintre aceștia îl trăiesc. Tratamentul nu constă doar în administrarea antidiabeticelor, ci și un regim alimentar personalizat și un „tratament” fizic individualizat/adoptarea unui stil de viață activ conform necesităților și posibilităților individuale; consilierea psihologică nu trebuie exclusă. Prin efectuarea exercițiilor fizice în mod sistematic este dezvoltat țesutul muscular, implicit capilare care facilitează transportul și absorbția insulinei. Este dificil pentru un singur cadru medical – medicul curant să țină sub observație pacientul aflat într-un tratament complex și complet, de unde se naște necesitatea unei echipe interdisciplinare.
