Impactul screeningului pentru cancerul colorectal în regiunea Sud-Vest Oltenia

La nivel mondial, cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvent diagnosticate tipuri de cancer. Conform statisticilor din 2020 acesta reprezintă a treia neoplazie ca frecvență și a doua cauză de deces prin cancer din lume, fiind astfel o adevărată problemă de sănătate publică [1]. În România, conform datelor statistice furnizate de platforma Globocan acesta ocupă locul al treilea ca incidență și prevalență la bărbați și locul al doilea la femei, mortalitatea fiind similară cu cea raportată la nivel mondial.

S-a dovedit că riscul de dezvoltare al cancerului de colon și rect crește semnificativ după vârsta de 50 de ani, însă în ultimii ani diagnosticarea acestuia la adulții tineri este din ce în ce mai frecventă în anumite regiuni.
Cancerul colorectal, spre deosebire de alte tipuri de cancer din sfera gastrointestinală, este unic prin posibilitatea implementării programelor de screening datorită existenței leziunilor cu potențial de trasnformare malignă (polipi adenomatoși sau serați) și posibilității de rezecție a acestora, prevenind astfel evoluția către cancer. Detecția precoce și rezecția acestora are ca efect reducerea incidenței și prevalenței cancerului de colon și rect, și prin urmare și a ratei de mortalitate prin cancer colorectal [2,3]. Valoarea clinică a screening-ului se reflectă atât în capacitatea sa de a preveni morbiditatea și mortalitatea prin cancer cât și în reducerea costurilor necesare tratamentului unui cancer diagnosticat într-un stadiu avansat.
Cu toate că este o neoplazie bine studiată, precedată de dezvoltarea de leziuni preneoplazice, cu factori de risc relativ bine cunoscuți și cu un ritm lent de dezvoltare (de aproximativ 10 ani de la apariția polipului adenomatos până la dezvoltarea unui cancer în stadiu avansat), cancerul colorectal este adesea diagnosticat tardiv. Acest fapt se poate datora și absenței simptomatologiei în stadiile incipiente ale bolii. Prin urmare, implementarea programelor de screening populațional poate avea un impact major asupra diagnosticului precoce și managementului terapeutic al acestei afecțiuni.
Prevenirea și depistarea timpurie a cancerului de colon și rect reprezintă în prezent o prioritate, astfel că în România, în regiunea Sud-Vest Oltenia a fost implementată în luna noiembrie a anului 2020, proiectul pilot „Servicii medicale performante de prevenție, diagnostic și tratament endoscopic în cancerul colorectal“. Scopul acestei acțiuni implementată de către Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, constă în informarea, conștientizarea și participarea la programul de screening a populației cu domiciliu sau reședința în regiunea care include județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea.

Conform ghidurilor internaționale, programul de prevenție se adresează unei populații aparent sănătoase cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani din regiunea Sud-Vest Oltenia. Aceast proiect și-a propus participarea a peste 50.000 de persoane și identificarea acelora cu risc de cancer colorectal. O etapă a programului de screening a constat în completarea unui chestionar care evaluează riscul de dezvoltare al cancerului colorectal. În funcție de răspunsuri, pacienților fie li s-a oferit un test FIT de hemoragii oculte (FIT – Fecal Immunochemical Test), fie au fost îndrumați direct către efectuarea colonoscopiei deoarece prezentau un risc crescut de a dezvolta această neoplazie.
Pacienții cu test FIT pozitiv au fost programați pentru efectuarea endoscopiei digestive inferioare, iar cei cu rezultat negativ al testului FIT au primit recomandarea de a repeta testul de hemoragii oculte peste 2 ani.
La buna desfășurare a proiectului de screening, implementat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova și Asociația Mereu pentru Europa, au colaborat și un număr de aproximativ 200 de medici de familie din județele Olteniei.
Toate etapele de depistare, diagnostic și tratament au fost realizate de o echipă multidisciplinară formată din medici specialiști gastroenterologi, anatomopatologi, anesteziști, imagiști, oncologi și chirurgi. Colonoscopiile au fost realizate gratuit, cu echipamente de ultimă generație, în cadrul Centrului de Prevenție din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, de către medici specialiști gastroenterologi cu experiență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică. Procedurile au fost efectuate cu sedare, sub atenta supraveghere a medicului anestezist, cu excepția pacienților cu risc anestezic mare și a celor care și-au exprimat dorința de a face investigația fără sedare.
În cazul în care au fost depistate leziuni premaligne, acestea au fost rezecate endoscopic. Pacienții la care nu s-a putut efectua rezecția endoscopică a polipilor de la nivelul colonului și rectului în cursul aceleiași proceduri au fost reevaluați endoscopic ulterior prin sistemul public de sănătate. Dacă pe parcursul colonoscopiei au fost decelate formațiuni tumorale sau alte leziuni al căror diagnostic de certitudine necesită confirmare histopatologică, s-a prelevat material bioptic ce a fost trimis către laboratorul de anatomie patologică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, unde probele au fost examinate de către medici specialiști anatomopatologi cu experiență. După confirmarea histopatologică a diagnosticului de cancer colorectal, pacientul a putut beneficia de explorări suplimentare necesare stabilirii extensiei locale și la distanță a bolii.
În ceea ce privește primele rezultate ale programului de prevenție a cancerului colorectal, până la finalul lunii aprilie a anului 2023, au fost înrolați în programul de screening 44.782 de persoane, dintre care 18.447 au fost bărbați (41,19%). Pe baza chestionarului care evaluează riscul de dezvoltare al cancerului colorectal, efectuat cu ajutorul medicului de familie, 50 dintre subiecții înrolați au fost îndrumați către efectuarea endoscopiei digestive inferioare și 38.610 au primit test FIT. Dintre pacienții care au primit testul de hemoragii oculte, 2447 (6.26%) au avut rezultat pozitiv al testului. În ceea ce privește distribuția testelor FIT pozitive pe sexe și mediul de proveniență: 1336 dintre pacienții cu test de hemoragii oculte pozitiv au fost bărbați (54.6%) iar 1312 dintre aceștia (53.62%) au provenit din mediul rural.

În total au fost efectuate 1273 de colonoscopii, 1011 pacienți au refuzat efectuarea procedurii (41.31% dintre cei cu test de hemoragii oculte pozitiv) și 199 de subiecți sunt programați pentru efectuarea endoscopiei digestive inferioare în următoarea perioadă. Analizând incidența pe categorii de vârstă s-a observat că procentul de teste FIT pozitive se corelează cu vârsta înaintată (p<0.05), întrucât la categoria de vârsta 70-74 de ani incidența ajunge la o valoare de 8,28% (comparativ cu categoria de vârsta 50-54 unde incidența este de 4.51%). Șansa de a descoperi leziuni în timpul efectuării colonoscopiei se corelează cu valoarea testului FIT (p<0.05) și cu vârsta înaintată (p<0.05), fără a exista o corelație cu genul sau mediul de proveniență. La 851 dintre pacienții (66,85%) care au efectuat endoscopia digestivă inferioară s-a efectuat polipectomie endoscopică sau s-a prelevat material bioptic de la nivelul leziunilor colonice sau rectale. Examenul histopatologic al probelor de biopsie a fost sugestiv pentru adenocarcinom sau carcinom in situ la 83 de pacienți, iar un pacient a fost diagnosticat cu carcinom scuamos. Din totalul de 84 de pacienți diagnosticați cu cancer colorectal (6.59%), 47 dintre aceștia sunt bărbați (55.95%).
Referitor la celelalte leziuni descoperite în timpul endoscopiei digestive inferioare, 1047 (82.25%) de pacienți au prezentat hemoroizi interni și/sau externi și la un număr de 6 pacienți a fost descoperită o boală inflamatorie intestinală (<1%).
Ținând cont de procentul important de leziuni depistate la pacienții cu test FIT pozitiv pentru care s-a efectuat polipectomie sau au fost recoltate biopsii, impactul acestui program de screening asupra regiunii Sud-Vest Oltenia este unul semnificativ. Numărul mare de pacienți care au refuzat colonoscopia ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă asupra necesității mari de a continua activitățile de informare, educare și conștientizare a populației cu privire la cancerul colorectal și la consecințele unui diagnostic tardiv al acestei neoplazii.
Screeningul cancerului colorectal continuă în regiunea Oltenia!

Bibliografie:

1. Jiang Y, Yuan H, Li Z, Ji X, Shen Q, Tuo J, Bi J, Li H, Xiang Y. Global pattern and trends of colorectal cancer survival: a systematic review of population-based registration data. Cancer Biol Med. 2021 Sep 6; 19(2):175–86.
2. Simon K. Colorectal cancer development and advances in screening. Clin Interv Aging. 2016 Jul 19; 11:967-76.
3. Shaukat A, Kahi CJ, Burke CA, Rabeneck L, Sauer BG, Rex DK. ACG Clinical Guidelines: Colorectal Cancer Screening 2021. Am J Gastroenterol. 2021 Mar 1; 116(3):458-479.