Implicațiile microbiomului intestinal și cutanat în dermatita atopică

Role of skin and gut microbiome in atopic dermatitis

Atopic dermatitis is an inflammatory chronic cutaneous disease characterized by dry skin and intense pruritus. It is often associated with elevated IgE serum levels and a personal history of atopy, affecting both children and adults. The course and severity of this disease is influenced by multiple genetic and environmental factors. An important role in skin defense is played by the skin microbiome. Moreover, the cutaneous microflora is related to the intestinal microbiome which is also extremely important for our health. Alterations that may occur in the composition of microbes could be related to changes in the response of the immune system and the developing of atopic dermatitis. Therefore, this subject is important to take into consideration by physicians during the management of the case.

Dermatita atopică este o boală inflamatorie, cronică, însoțită de prurit intens. Cel mai frecvent, aceasta debutează în copilărie, fiind de cele mai multe ori, asociată cu hiperglubulinemie E și istoric personal de atopie, ce include afecțiuni precum rinita alergică, astmul sau conjunctivita alergică. Etiopatogeneza dermatitei atopice este complexă, fiind influențată de factori genetici și de mediu, ce induc un răspuns anormal al sistemului imun. Un rol foarte important îl are bariera cutanată, a cărei funcționalitate este asigurată în special de stratul cornos. Acesta reprezintă prima linie de apărare a organismului împotriva mediulului înconjurător. Perturbarea barierei cutanate permite pătrunderea alergenelor și colonizarea pielii cu microorganisme patogene. Astfel, inflamația va crește prin stimularea excesivă de limfocite Th2, fapt ce nu produce efecte negative doar la nivel cutanat, ci și la nivelul tractului respirator sau la nivel intestinal. Disfuncțiile barierei cutanate pot avea cauze multiple, printre care producția redusă de filagrină, compoziția alterată a lipidelor epidermale, eliberarea de citokine proinflamatorii sau alterarea microbiomului cutanat.
Rolul microbiomului cutanat în protecția pielii este bine cunoscut, microorganismele ce aparțin florei comensale producând substanțe antimicrobiene. De exemplu, Cutibacterium și Corynebacterium reduc populațiile de Staphylococcus aureus, ceea ce este important din punctul de vedere al controlării severității dermatitei atopice. De aceea, păstrarea echilibrului florei cutanate este esențială în cazul pacienților de această afecțiune. Microbiomul cutanat diferă între zonele corpului, respectiv în zonele seboreice predomină specii din Cutibacterium acnes, în timp ce în regiunile umede predomină Corynebacterium și Staphylococcus spp.
De asemenea, un subiect care este în ultimul timp extrem de studiat este rolul microbiomului intestinal în influențarea cursului dermatitei atopice. Deoarece microflora intestinală diferă între etapele de dezvoltare ale omului, debutul dermatitei atopice la copii poate semnala apariția dezechilibrelor în etapa de formare a microbiomului. Precum la nivel cutanat, în intestin bacteriile comensale protejează organismul de a fi colonizat de agenți patogeni. Colonizarea bacteriană a intestinului în primii trei ani de viață are un impact major asupra sistemului imun, respectiv asupra dezvoltării dermatitei atopice.
De reținut este că atât microbiomul cutanat, cât și cel intestinal pot fi influențate de numeroși factori ce includ tipul de naștere (vaginală sau prin cezariană), sau alimentația copilului în primii ani de viață. De exemplu, în cazul copiilor născuți prin naștere vaginală, predomină Lactobacillus și Bifidobacterium, în timp ce la cei născuți prin cezariană predomină Staphylococcus și Streptococcus.
Un studiu efectuat pe un lot de 129 de copii cu vârste de până la 6 luni a arătat că la cei diagnosticați cu dermatită atopică numărul de bacterii din scaun era mai mic decât al celor sănătoși. De asemenea, un alt studiu a arătat că numărul de Bifidobacterium a fost semnificativ mai scăzut la pacienții cu dermatită atopică, în comparație cu cei sănătoși, acesta variind și în funcție de severitatea bolii. Aceste studii sugerează o posibilă legătură între microbiomul cutanat și cel intestinal. Mai mult, studiile au demonstrat că antibioterapia afectează atât microbiomul intestinal cât și pe cel cutanat, conducând astfel la disbioză. Acest lucru se datorează faptului că antibioticele nu distrug numai bacteriile responsabile pentru infecția în cauză. După încheierea tratamentului antibiotic, microbiomul se reface, dar nu revine niciodată la normal.
Având în vedere impactul pe care microbiomul îl are asupra sănătății, în literatură se discută despre modificarea acestuia în scop terapeutic. Acest lucru se poate realiza utilizând probiotice. Acestea sunt microorganisme vii benefice organismului uman. Administrate topic, pot regla microflora cutanată, iar administrate oral, interacționează cu microflora intestinală. Probioticele modulează sistemul imun prin stimularea diferențierii celulelor T reglatorii și a producerii de citokine antiinflamatorii. Printre cele mai mult studiate familie de probiotice, se regăsesc Bifidobacterium și Lactobcillus, acestea având rol antipruritic, respectiv rol de refacere a barierei cutanate.
Din nefericire, deși există numeroase studii care au analizat posibilul rol al probioticelor în tratamentul dermatitei, acestea nu au arătat dovezi clare care să susțină utilitatea administrării probioticelor. Deși câteva studii au sugerat o îmbunătățire a scorului SCORAD și a calității vieții în urma administrării de probiotice, totuși datele actuale sunt considerate neconcludente.
Cu toate că în literatură există date contradictorii cu privire la rolul administrării probioticelor la pacienții cu dermatită atopică, acestea pot fi luate în considerare ca posibile strategii alternative de tratament sau ca tratamente adjuvante, alături de tratamentele topice/sistemice conforme ghidurilor actuale.

Bibliografie

1. Mazur M, Tomczak H, Łodyga M, Plagens-Rotman K, Merks P, Czarnecka-Operacz M. The Intestinal and Skin Microbiome in Patients with Atopic Dermatitis and Their Influence on the Course of the Disease: A Literature Review. Healthcare [Internet]. 2023 Mar 1 [cited 2023 Jun 10];11(5). Available from: /pmc/articles/PMC10001192/
2. Lee MJ, Kang MJ, Lee SY, Lee E, Kim K, Won S, et al. Perturbations of gut microbiome genes in infants with atopic dermatitis according to feeding type. J Allergy Clin Immunol [Internet]. 2018 Apr 1 [cited 2023 Jun 10];141(4):1310–9. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29339259/
3. Prebiotics and probiotics for treatment of allergic disease – UpToDate [Internet]. [cited 2023 Jun 10]. Available from: www.uptodate.com/contents/prebiotics-and-probiotics-for-treatment-of-allergic-disease?search=atopic%20dermatitis%20gut%20microbiome&source=search_result&selectedTitle=3~150&usage_type=default&display_rank=3#H5938517
4. Watanabe S, Narisawa Y, Arase S, Okamatsu H, Ikenaga T, Tajiri Y, et al. Differences in fecal microflora between patients with atopic dermatitis and healthy control subjects. Journal of Allergy and Clinical Immunology [Internet]. 2003 Mar 1 [cited 2023 Jun 10];111(3):587–91. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12642841/
5. Jernberg C, Löfmark S, Edlund C, Jansson JK. Long-term ecological impacts of antibiotic administration on the human intestinal microbiota. ISME J [Internet]. 2007 [cited 2023 Jun 10];1(1):56–66. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18043614/
6. Fujimura KE, Sitarik AR, Havstad S, Lin DL, Levan S, Fadrosh D, et al. Neonatal gut microbiota associates with childhood multisensitized atopy and T cell differentiation. Nat Med [Internet]. 2016 Oct 1 [cited 2023 Jun 10];22(10):1187–91. Available from: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27618652/