Prof. univ. dr. Claudiu MargineanAuthor
Interviu realizat cu prof. univ. dr. Claudiu Mărginean, Co-Presedinte SRUOG, UMF Tg. Mureş, Medic primar obstetrică ginecologie, Șef al Clinicii de Obstetrică Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș.
Stimate domnule profesor, care considerați că sunt principalele provocări de anul acesta pentru medicii ginecologi?
Cred că anul acesta trebuie să fie anul revenirii la normalitate. În perioada de după pandemie, după părerea mea, a scăzut încrederea populației în general în spitale, în locurile aglomerate cum ar fi ambulatoriile de specialitate, chiar și spitalele private probabil că au înregistrat un oarecare recul. Astfel, provocarea esențială în acest an, probabil că nu numai pentru ginecologi, ar fi redobândirea încrederii pacienților. Obișnuința controalelor regulate la medic de dinainte de pandemie s-a diluat mult în timpul pandemiei. Diferitele tipuri de controale periodice ar trebui efectuate în continuare – screeningul în cadrul unor programe. Noi aveam mai mult un screening voluntar, iar acesta a scăzut semnificativ în perioada pandemiei, lucru care a dus la o serie de diagnostice tardive. Deci, va trebui din partea noastră, să se facă în cadrul campaniilor de sănătate publică, conștientizarea controalelor periodice, iar acestea ar trebui stimulate.
În calitatea dvs de co-președinte al Congresului Societății de Ultrasonografie în Obstetrică-Ginecologie, vă rog să ne spuneți ce teme mai importante vor fi abordate la ediția din acest an a congresului?
Congresul continuă să fie o tradiție anuală și ne dorim ca să avem un număr mai mare de participanți decât anul trecut. Și acolo am înregistrat un recul al participărilor, atât fizice cât și online, tot din cauza pandemiei, iar anul acesta ar putea fi un reviriment, astfel încât să se revină măcar la participarea pe care am avut-o înainte de pandemie. Pentru aceasta, ne-am propus un program bogat și variat, dorim să aducem nume importante atât din țară cât și din străinătate, ca speakeri invitați. Tematica sperăm să fie stimulantă pentru participanți, mai ales pentru generațiile tinere. În ultima perioadă de timp, în ultimii 5-10 ani, există un interes foarte mare al colegilor tineri de a se axa pe problemele legate de screening, în special cele legate de o ecografie fetală de calitate, sau de o ecografie ginecologică la standardele actuale de calitate.
Anul trecut în luna noiembrie, în cadrul Galei Mureșul Medical 2022 – premiile Zi de Zi ați obținut o distincție, în semn de apreciere a valorii profesionalismului dvs., pentru care vă felicităm. Vă rog să ne spuneți cum reușiți să realizați performanță în cadrul Clinicii de Obstetrică Ginecologie a Spitalului Județean Mureș?
Dotările clinicii s-au obținut prin grija administrației și prin managementul bun în ceea ce privește dotările din ultimii ani. Acestea se realizează prin intermediul spitalului în proporție de 99% și doar 1% din donații. Dar, principalul aport al performanței l-a adus echipa. Pe lângă dotarea materială, colectivul este cel care a adus performanța, prin dorința de a participa la cursuri de formare, de a încerca să-și îmbunătățească cunoștințele. Eu am considerat că acel premiu l-am primit în numele colectivului, la sfârșit de pandemie, deoarece în timpul pandemiei colectivul a încercat să strângă rândurile și să facă performanță, să reușim să nu renunțăm la tot ce ținea de exercitarea meseriei noastre, indiferent de COVID. Consider că premiul l-am primit pentru tot colectivul, pentru activitatea desfășurată în timpul pandemiei.
Ce ne puteți spune despre armonizarea domeniului ultrasonografiei în O-G la standardele europene?
Ultimii ani petrecuți în cadrul SRUOG și ultimii ani petrecuți alături de SROGR mi-au arătat că eforturile depuse de conducerea acestor societăți , eforturile profesorilor,conferențiarilor universitari și a celolalți colegi implicați din țară au fost orientate către editarea unor ghiduri în România, care să reflecte întru totul practica europeană. La ora actuală, avem ghiduri – și ultimele ghiduri a fost conceput în pandemie- legate de monitorizarea și screeningul de sarcină din punct de vedere ecografic , absolut valabile și egale cu cele din Europa. Suntem în permanență cu atenți și informați cu ce se întâmplă la nivelul societăților de profil din Europa și din SUA, încercăm să nu rămânem mai prejos, făcând în permanență un upgrade al protocoalelor și ghidurilor. Deci astăzi, când vorbim, cerințele de standard pentru ecografia fetală reprezintă și în România un standard european.
Aveți o statistică privind frecvența afecțiunilor cardiace fetale depistate prin screeningul fetal?
În această problemă sunt două lucruri importante de spus. Primul este acela că în ultimii ani, peste tot în lume, diagnosticul a luat-o înaintea posibilităților de terapie. În țara noastră, probabil chiar mai mult. Aceasta se întâmplă deoarece pentru diagnostic ai nevoie de mai puține dotări decât ca să faci terapia. Trendul general de diagnostic crește, încă suntem departe de optim. Daca este să ne raportăm la numărul de malformații cardiace din România, aproximativ 10-20% din acestea ajung într-un singur centru, restul, probabil se pierd sau merg spre centre din afara țării, odată ce au fost diagnosticate intrauterin. Pe de altă parte să nu uităm că avem o proporție importantă, probabil 25-50% paciente, care nu au un screening intrauterin și aceasta spune totul despre cum funcționează partea administrativă a medicinii primare.
După ce a fost depistată o asemenea malformație, ce șanse de remediere sunt?
Dupa cunoștințele mele, cred că în România nu se pot trata mai mult de 25% până la 40% din anomaliile cardiace care se pot depista – în cazul în care am avea o depistare ideală. Dar neavând o depistare ideală, probabil că discutăm de un alt procent. La Târgu Mureș sunt câteva sute de cazuri operate pe an, probabil că necesarul ar depăși 1000. Desigur că sunt mai multe malformații cardiace, dar nu toate necesită intervenții chirurgicale neonatale în primul rând.
Va mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc succes în continuare.
