„Încurajăm schimburile de experiență atât la nivel național cât și internațional“

În perioada 27-29 aprilie Sibiul își deschide porțile unui eveniment de marcă ce împletește chirurgia plastică, chirurgia mâinii și microchirurgia reconstructivă. Cu această ocazie, stăm de vorbă cu domnul Prof. Dr. Alexandru Georgescu, Președintele ACPR.

Stimate domnule Prof. Dr. Alexandru Georgescu, vă rugăm să ne spuneți cu ce noutăți ne întâmpină anul acesta prestigiosul eveniment?
Conform tradiției, chirurgii plasticieni din România se întâlnesc într-un astfel de eveniment anual. Deoarece în România atât chirurgia mâinii cât și microchirurgia sunt practicate îndeosebi de către chirurgii plasticieni, considerăm ca oportună organizarea acestor manifestări științifice prin parteneriat de către Asociația Chirurgilor Plasticieni din România împreună cu Societatea Română de Chirurgia Mâinii și Societatea Română de Microchirurgie Reconstructivă. În plus, anul acesta vor participa și Societatea Română pentru Studiul și Tratamentul Limfedemului, Societatea Română de Chirurgie Estetică și Clubul pentru Excelența în Chirurgia Estetică.
Ca și noutăți, ar fi de menționat organizarea unui Workshop Precongres de Disecție de Lambouri pe Vase Perforante pe animale vii, respectiv pe porci, precum și a unui workshop dedicat chirurgiei cranio-maxilo-faciale. Acesta din urmă este organizat prin colaborare cu Societatea Americană de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială, din partea căreia participă 5 specialiști de renume în acest domeniu. La workshopul de disecție pe animale vii participă deasemeni un număr mare de personalități din România și din străinătate (SUA, Germania, Italia, Koreea, Republica Moldova). Ambele evenimente sunt dedicate în primul rând rezidenților și tinerilor specialiști.
Toate aceste personalități vor participa deasemeni și la lucrările congresului. Va fi o adevărată confruntare constructivă între specialiștii români și cei de peste hotare, ceea ce va contribui cu siguranță la o colaborare și mai fructuoasă în viitor.
Având în vedere numărul tot mai mare al unor complicații legate de implantele mamare, și mă refer aici la limfomul și carcinomul scuamos de capsulă periprotetică, în cadrul congresului vor fi deasemeni discutate de către specialiștii străini și români ultimele noutăți în acest sens.
Nu în ultimul rând, specialiști din România și din străinătate în domeniul chirurgiei limfatice, un domeniu relativ recent abordat în țara noastră, vor dezbate noutățile în acest domeniu.

Ce invitați din țară și străinătate doresc să împărtășească din experiența lor în cadrul acestei manifestări?
Aș menționa aici în primul rând șefii clinicilor de chirurgie plastică din toate universitățile de medicină din țară, precum și șefii departamentelor de chirurgie plastică din cadrul spitalelor județene sau din domeniul privat. Aș menționa nume precum Radu Jecan, Cristian Sorin Hariga, Ruxandra Sinescu-Băltățeanu, Dragoș Zamfirescu, Sorin Parasca, Dana Jianu, Carmen Giuglea, Radu Ionescu, din București; Ileana Matei, Maximilian Muntean, Claudiu Filip, Argentina Vidrașcu, Toma Mugea, Lucian Fodor, Alexandru Georgescu, din Cluj Napoca; Tiberiu Bratu, Zorin Crăiniceanu, Daciana Grujic, din Timișoara; Marius Ciurea, din Craiova; Teodor Stamate, din Iași; Constantin Stan, din Bacău, Horia Siclovan, din Arad. Desigur că și alți medici din aceste departamente vor contribui la succesul acestei manifestări științifice. O mențiune specială pentru participarea Domnului Prof. DR. George Dindelegan, Prorector al Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca.
Un număr de 16 specialiști de renume din străinătate ni se vor alătura pentru a împărtăși ultimele noutăți și experiența personală în diferite domenii ale specialității noastre: Geoffrey Hallock, Jonathan Black, Perry Bradford, Christopher Campbell, Laura Humphries, Daniel Murariu, Christopher Runyan, Warren Schubert, din Statele Unite ale Americii; Efterpi Demiri, Dimitris Dionysiou, Ioannis Ignatiadis, din Grecia; Gunter Germann, din Germania; Michele Maruccia, Fabio Santanelli di Pompeio, din Italia; Jeong Tae Kim, din Koreea; Grigore Verega, din Republica Moldova.

Sunteți un pionier în ceea ce privește diferite tehnici microchirurgicale iar ca prioritate mondială folosiți câteva tehnici pentru tendoane care sunt recunoscute pe plan internațional. Poate fi considerată chirurgia plastică din România echivalentă cu cea din străinatate (dpdv profesional)?
Într-adevăr, mulți dintre specialiștii din țara noastră au avut și au contribuții originale în diferitele domenii ale chirurgiei plastice, dar mai cu seamă în chirurgia reconstructivă a membrelor și trunchiului, chirurgia estetică. Unele dintre metodele de diagnostic și tratament ale specialiștilor Români pot fi, cu siguranță, considerate o prioritate națională și/sau internațională.
Dacă luăm în considerare apartenența multora dintre specialiștii noștri în conducerea unor societăți științifice internaționale, în comitetele editoriale ale unor reviste științifice de renume, precum și numeroasele invitații ca lectori la numeroase congrese, cursuri, workshopuri internaționale, putem considera că, cu siguranță, chirurgia plastică românească este una competitivă și care, în multe domenii ale specialității, poate concura cu fruntea sus cu cea din străinătate.

Care sunt provocările cu care se confruntă un chirurg plastician în sistemul român de sănătate actual?
Provocările sunt multiple și țin în mare parte de unele deficiențe ale sistemului. Numărul insuficient de locuri de muncă după terminarea rezidențiatului a făcut și face ca mulți chirurgi plasticieni, unii chiar din timpul rezidențiatului, să aleagă să profeseze în străinătate. Aceasta va duce fără îndoială la un deficit de specialiști în domeniu în viitorul apropiat.
O altă provocare este legată de mirajul chirurgiei estetice. Aș menționa în primul rând faptul că pe parcursul rezidențiatului, rezidenții nu beneficiază aproape deloc de pregătire în chirurgia estetică. Aceasta se întâmplă deoarece în spitalele publice nu pot fi efectuate intervenții chirurgicale cu viză estetică decât contra cost. Având în vedere dezvoltarea deosebită a sectorului privat în acest domeniu, practicarea unor astfel de intervenții chirurgicale contra cost în sectorul public ar crea condițiile apariției concurenței neloiale. Un alt aspect este legat de faptul că, din păcate, mulți dintre rezidenți și tinerii specialiști doresc să profeseze prioritar în acest domeniu. Problema este că mulți dintre ei aleg acest lucru înainte de a fi pe deplin pregătiți în chirurgia reconstructivă, ori se știe foarte bine că fără o pregătire foarte bună în aceasta din urmă nu poți excela în chirurgia estetică. Același deficit de locuri de muncă în sectorul public îi determină pe mulți dintre ei să se refugieze de la început în sectorul privat.
Practicarea unor proceduri și manevre de chirurgie estetică de către specialiști din alte domenii reprezintă deasemeni o provocare. Comisia de specialitate chirurgie plastică din cadrul Ministerului Sănătății încearcă să rezolve această problemă prin discuții cu celelalte comisii de specialitate. Din păcate, acesta este un lucru cu care se confruntă chirurgia plastică din întreaga lume, și nu s-a găsit încă modalitatea de rezolvare.
O preocupare deosebit de importantă a societății noastre este reprezentată de tragerea unui semnal de alarmă referitor la limfomul și carcinomul spino-celular care pot să apară la nivelul capsulei periprotetice la persoanele purtătoare de implante mamare practicate atât în scop estetic cât și reconstructiv. Numărul în creștere al acestor afecțiuni pe plan mondial și mortalitatea relativ ridicată în cazurile nedepistate la timp, ne-a determinat să luăm unele măsuri menite să avertizeze populația asupra riscurilor și al necesității unei dispensarizări active post protezare. La nivelul societății noastre a fost înființat un comitet dedicat acestor afecțiuni, care face parte din forurile internaționale de profil și este în permanentă legătură cu specialiștii din întreaga lume. Din fericire, în România am avut numai două cazuri până acum, ambele fiind rezolvate cu succes prin intervenție chirurgicală.

În calitate de Președinte ACPR, vă rugăm să ne comunicați ce proiecte de viitor aveți.
Proiectele sunt numeroase și foarte ambițioase, și sperăm ca măcar o parte dintre ele să poată fi realizate.
Aș menționa în primul rând necesitatea de a reglementa situația prevenției și tratamentului arsurilor grave, în acest sens un loc deosebit de important fiind reprezentat de crearea unei baze instituționale asemănătoare celei din străinătate.
Vom încerca în continuare să încurajăm schimburile de experiență atât la nivel național cât și internațional pentru rezidenți și specialiștii tineri, ceea ce va contribui la dezvoltarea în continuare a specialității noastre.
Societatea noastră este integrată în majoritatea forurilor de specialitate internaționale, având reprezentanți naționali ca delegați sau în unele comitete de conducere, ceea ce facilitează interconexiunile directe și aflarea tuturor noutăților în timp util. Vom continua să întărim aceste conexiuni și să creăm altele noi.
Vom încerca să abordăm pe scară tot mai largă patologia limfatică și alte proceduri reconstructive, vom încuraja introducerea unor noi proceduri chirurgicale, precum microchirurgia robotică.
Organizarea de cursuri și work-
shopuri cu largă participare internațională ne va preocupa în continuare. Următoarea manifestare științifică importantă a societății va avea loc anul viitor în Cluj Napoca, ocazie cu care vor fi organizate astfel de cursuri și workshopuri, atât pentru începători cât și pentru cei avansați.
Având în vedere faptul că în România profesează peste 400 chirurgi plasticieni dar că numai în jur de 150 dintre ei sunt membri ai societății, vom încuraja aderarea unui număr cât mai mare de noi membri. Considerăm că activitatea societății noastre, preocupată în permanență de creșterea calității actului medical, de consolidarea relațiilor internaționale, este o datorie de onoare.