„Lansare «Proceduri în Neonatologie» – volumul I“

Cartea cuprinde – proceduri în sala de nașteri și în sala de operații – proceduri de îngrijire primară a nou-născutului

Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Manuela Camelia Cucerea, Președinte al Asociației Române de Neonatologie

Ce noutăți aduce Conferința Națională de Neonatologie din acest an?
Conferința Națională de Neonatologie 2025 aduce în prim plan multidisciplinaritatea în Neonatologie și abordarea holistică a nou-născutului patologic. Vom audia lectori consacrați din România și din țări precum S.U.A., Marea Britanie, Italia, Turcia. Vor fi prezentări interesante despre abordarea multidisciplinară a prematurității, a nou-născutului cu patologie chirurgicală sau cu malformații congenitale. Ca de fiecare dată, vom lansa o nouă carte, „Proceduri în Neonatologie – volumul I“ care cuprinde proceduri în sala de nașteri și în sala de operații și proceduri de îngrijire primară a nou-născutului. Sperăm că va fi o carte foarte bine primită de către colegi, având în marea ei adresabilitate către toti specialiștii care îngrijesc nou-născuți, indifferent de nivelul de îngrijire. Volumul II va aborda proceduri de terapie intensive neonatală. Vom lansa încă două ghiduri naționale respectiv „Ghidul de Screening și tratament al retinopatiei de prematuritate“ și „Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice şi de dezvoltare“, care conțin informații și recomandări revizuite și adaptate ghidurilor internaționale.

Cât de eficiente sunt screenurile neonatale? În ce situații se recomandă să se efectueze și ce boli se pot depista?
Screening-ul nou-născuților este un program vital de sănătate publică preventivă care testează nou-născuții pentru tulburări congenitale care nu sunt evidente la naștere. Scopul screening-ului nou-născutului este de a detecta bolile/tulburările care amenință viața sau sănătatea pe termen lung precoce, într-un stadiu incipient înainte ca acestea să devină simptomatice (erori înnăscute ale metabolismului, tulburări endocrine, hemoglobinopatii, sindroame de imunodeficiență, fibroză chistică, defecte cardiace congenitale critice, deficiențe de auz, etc). Dezideratul major al screening-ului este descoperirea precoce a bolilor. Detectarea, diagnosticarea și intervenția precoce pot preveni și reduce semnificativ decesul, morbiditățile și dizabilitățile ulterioare, dar permit și diagnosticul prenatal pentru sarcini ulterioare (sfat genetic). Screening-ul ar trebui să fie universal, dar din anumite motive (economice, refuz) nu toți nou-născuții au acces la acest program. De asemenea, testele de screening trebuie să fie relativ simple, ieftine, cu o sensibilitate mare și o valoare predictivă negativă mare. Tipurile de teste de screening pentru nou-născuți și numărul de boli pentru screening este stabilit de fiecare țară și poate varia foarte mult. În România, panel-ul standardizat pentru screening cuprinde testul pentru fenilcetonurie, hipotiroidie congenitală și mai nou, mucoviscidoza. La acestea, se adaugă screening-ul pentru deficiențe de auz, al malformațiilor congenitale de cord și al luxației congenitale de șold.

Este necesară fototerapia în cazul nou-născuților cu icter neonatal? Fototerapia dăunează nou-născuților?
Icterul neonatal este prezent la peste 60% dintre nou-născuții la termen și la mai mult de 80% din nou-născuții prematuri în prima săptămână de viață, fiind cauzat de o creștere a bilirubinei serice – un produs secundar al degradării hemoglobinei eritrocitare. Icterele neonatale sunt benigne în majoritatea cazurilor, dar în cazurile severe bilirubina poate traversa bariera hemato-encefalică și poate provoca encefalopatie hiperbilirubinemică/icter nuclear. Tratamentul icterului neonatal depinde de etiologia icterului, nivelul seric și rata de creștere a bilirubinei, vârsta gestațională/cronologică. Intervențiile terapeutice standard pentru hiperbilirubinemia neonatală include hidratarea adecvată, fototerapia, medicația și exangvinotransfuzia. Fototerapia este standardul de aur în tratamentul hiperbilirubinemiei neonatale neconjugate, fiind o metodă eficace și sigură pentru reducerea efectelor neurotoxice ale acesteia. Mecanismele de acțiune ale fototerapiei sunt fotoizomerizarea, fotooxidarea, configurarea structurală, prin care se produc schimbări structurale a moleculei de bilirubină, oxidarea directă a bilirubinei în prezența luminii și a oxigenului și formarea de lumirubină. Toate aceste mecanisme determină transformarea bilirubinei într-un produs inofensiv, mai ușor de eliminat. Echipamentul disponibil pentru fototerapie utilizează lumina convențională de fototerapie (lămpi fluorescente, becuri cu halogen din tungsten, tuburi cu halogen, diode emițătoare de lumină (LED-uri) cu spectru îngust) sau fibra optică, fiind utilizată lumina cu lungimea de undă între 460 – 490 nm. Majoritatea complicațiilor fototerapiei sunt relativ ușoare (interferența în interacțiunea mamă-copil, alterarea ritmului circadian/agitație, deshidratare, diaree, hipertermie, erupții cutanate, sindromul copilului bronzat), dar totuși sunt posibile efecte secundare rare, pe termen lung (boli alergice, deteriorarea ADN-ului – efect controversat, tumori).

Care sunt problemele de sănătate ale nou-născutului care ar trebui cunoscute de părinte și când trebuie contactat medicul?
Odată cu nașterea, părinții sunt instruiți încă din maternitate despre evenimentele fiziologice care apar în evoluția nou-născutului, inclusiv după externare. Părinții sunt sfătuiți să monitorizeze apariția sau evoluția icterului, alimentația și refuzul alimentării, scăderea sau staționarea ponderală, somnolența excesivă sau agitația, apariția erupțiilor cutanate și a secrețiilor oculare/nazale/otice/genitale mai ales dacă sunt purulente sau abundente, modificările/lipsa scaunului, modificările bontului ombilical și să contacteze medicul dacă observă astfel de semne sau dacă sunt îngrijorați de starea generală a nou-născutului. Multe dintre aceste probleme nu sunt severe, dar au nevoie de îngrijire specială din partea părinților.

Care ar fi trei dintre cele mai importante recomandări în ceea ce privește nutriția în perioada neonatală?
Naşterea constituie o schimbare dramatică în furnizarea de substanţe nutritive de la placentă către tubul digestiv. Nou-născuţii sunt extrem de vulnerabili la condiţiile de nutriţie, care pot avea un impact profund asupra dezvoltării uterioare. De aceea, asigurarea nevoilor nutriţionale este esenţială în perioada neonatală. Laptele matern este alimentul ideal pentru nutriția nou-născutului și sugarului până la vârsta de 6 luni, dar și în continuare, până la 2 ani, în completarea alimentației diversificate. Laptele matern este cel mai prețios dar pe care o mamă îl poate face nou-născutului ei, datorită compoziției unice, conținând pe lângă componentele nutritive ideale și sursă de energie pentru dezvoltarea creierului, și mulți alți compuși ca oligozaharide cu rol în stimularea procesului de dezvoltare a florei intestinale, componente bioactive, anticorpi, imunoglobuline, hormoni, oligoelemente. Astfel, cele mai importante recomandări în ceea ce privește nutriția neonatală se referă la alimentația naturală care înseamnă atât alimentația la sân, cât și alimentația cu lapte uman donat. Doar în cazuri bine selectate se prescrie o formulă de lapte individualizată, în funcție de vârsta de gestație, vârsta cronologică, antecedentele heredofamiliale și particularitățile morfo-funcționale și fiziologice ale fiecărui copil în parte.