Prof. Dr. Daniel MuresanAuthor
Stăm de vorbă cu dr. Daniel Mureșan, Medic primar Obstetrică-ginecologie, Profesor la UMF „Iuliu Hațieganu“
Cluj-Napoca, Doctor în Științe medicale, Competență în ecografie, chirurgie laparoscopică și histeroscopică, colposcopie, și competență în Medicină materno-fetală, Președintele Societății de Obstetrică – Ginecologie din România.
Domnule doctor Daniel Mureșan, referitor la partea de investigații din activitatea medicului ginecolog, cât de mult înseamnă azi ecografia în activitatea acestuia?
În ziua de azi nu se poate practica această meserie fără aportul imagisticii și mai ales a ecografiei. Din ce cauză este ecografia cea mai utilizată? Pentru că un examen ecografic îl realizează chiar medicul specialist în obstetrică ginecologie , ceea ce aduce un câștig major: același medic vede imaginea și tratează pacienta și astfel poate integra informațiile clinice, operatorii, imagistice, are confirmarea intraoperatorie a diagnosticului și astfel are o abordare mai completă și mai eficientă a bolii.
Pe de altă parte, în ultimii 30 de ani am asistat la o evoluție fulgerătoare a tehnologiilor imagistice, în particular a ecografiei, ajungându-se azi la ecografia în 3 și 4 dimensiuni, plus toate tehnicile derivate. Unde se aplică ecografia? În toate aspectele specialității noastre: în urmărirea sarcinilor normale, a sarcinilor cu risc, în patologia sarcinii, în detectarea malformațiilor și a anomaliilor structurale fetale. Utilizăm de asemenea ecografia în ginecologie, în depistarea malformațiilor uterine, în patologia din sfera genitală, tumori uterine, tumori ovariene, în investigarea sterilității. Este o tehnică care ne ajută la efectuarea procedurilor de fertilizare in vitro deoarece ecografia ne ajută să dirijăm tratamentul, dozele de medicamente pe care le aplicăm și ne permite chiar și o selectare a metodelor pe care le folosim, pentru a fi cât mai eficienți.
Progresele ecografiei tridimensionale și calitatea imaginii ne permit azi să depistăm malformațiile cardiace, să evaluăm inima copilașului care în perioada sarcinii are dimensiunea de la 0,5 până la 2 cm și funcționează la 160 bătăi/minut, o frecvență dublă față de cea a unui adult. Apoi, softurile care sunt pe aceste aparatele moderne ne permit, pe lângă inimă, să diagnosticăm ultima redută – sistemul nervos central, creierul copilașului. Putem să depistăm anomalii structurale, malformații, boli care apar în timpul sarcinii, pentru că pot exista multe probleme care pot apărea în cele 9 luni și care depistate la timp ne permit un tratament adecvat. Tehnicile de ecografie au evoluat foarte mult, calitatea imaginii prin abord trans-abdominal sau pe cale trans-vaginală a crescut foarte mult, putem vedea azi imagini care acum 20 de ani nu ne gândeam că vor fi posibile, pe care acum 10 ani speram să le vedem dar astăzi, efectiv, lucrăm cu ele. Ecograful de azi realizează și achiziția volumetrică, prin care stocăm volume de informații pe care le putem procesa ulterior. Putem astfel analiza funcția, structura și vascularizația organelor fetale și materne.
Mai nou, inteligența artificială (AI) își face locul și în ecografie pentru că poate să facă măsurători, poate să arate dacă parametrii se încadrează în limite normale sau, în cazul unui bilanț de structură, la capătul examinării, AI ne sesizează dacă nu sunt identificat clar unele structuri fetale și dacă trebuie să le reanalizăm. Probabil, cu timpul, se va ajunge ca în unele situații standardizate și clare AI să poată să sugereze un diagnostic. Niciodată diagnosticul nu este numai imagistic dar AI poate să ne ajute.
Ce progrese s-au făcut în rezolvarea situațiilor în care se descoperă ecografic anumite anomalii la mamă sau făt?
Cel mai mare progres de care ne bucurăm deja de câțiva zeci de ani, și noi medicii, dar și femeile gravide este reprezentat de urmărirea precisă și continuă a sarcinii. Faptul că o gravidă poate merge la control regulat este elementul cel mai important pentru o evoluție bună a sarcinii. Există un program național care permite o urmărire corectă si completă a sarcinilor. Toate gravidele, dacă doresc, pot să fie cuprinse în acest sistem. În ziua de azi există proceduri care permit prezentarea gravidelor la control cu o formalități minime. Desigur, lucrurile în sarcină pot să evolueze foarte rapid, bolile pot să evolueze, de la nimic astăzi, la boală gravă mâine, la boală și mai gravă poimâine. Din acest motiv, controalele regulate permit o conduită profilactică, depistarea problemelor și dacă acestea apar le putem trata. Există standarde în România, la nivelul celor europene care prevăd numărul de consultații de care o gravidă poate beneficia pe parcursul sarcinii și care dacă sunt respectate permit o depistare precoce a celor mai multe complicații potențiale. Există metode care permit depistarea tot mai precoce a anomaliilor fetale, anomalii de structură, malformații, anomalii genetice pentru care s-au dezvoltat teste, teste noninvazive care depistează ADN-ul fetal în sângele matern. În cazul depistării unor anomalii, lucrăm în echipă cu neonatologi, cu geneticieni și cu alți specialiști și putem trata unele anomalii în timpul sarcinii, altele se vor trata după nașterea nou-născutului, dar este foarte important să le cunoaștem din perioada antenatală pentru a nu pierde momentul optim de intervenție. Monitorizarea sarcinii, care se realizează de către medicul ginecolog împreună cu medicul de familie este elementul esențial, de pornire, care deschide drumul către toate tehnicile moderne de diagnostic și tratament.
Pentru fertilitate, ce noutăți sunt și cu ce riscuri pentru sarcină și pentru mamă?
Infertilitatea este o problemă medicală, socială, demografică, pentru că în ultimii ani, în țările civilizate, natalitatea a scăzut drastic. Sunt mai multe elemente implicate: vârsta mai avansată la care cuplurile se decid să aibă copii, numărul redus de copii pe care familiile și-l doresc, anomalii care pot să împiedice apariția unei sarcini odată cu avansarea în vârstă. În cazul în care la un cuplu tânăr, sănătos nu apare o sarcină într-un an de zile, este indicat să înceapă investigații la medicul specialist. Din fericire, multe probleme au soluții, tratamente hormonale, tratamente medicamentoase, tratamente chirurgicale, procedurile de fertilizare in vitro – vreau să spun că în România avem centre de stat și private care performează și au rezultate la nivel mondial în acest domeniu. De asemenea, există programe la nivelul Ministerului Sănătății și Ministerului Familiei care ajută cuplurile sterile să își realizeze visul de a avea un copil, prin acoperirea financiară a unei mari părți din costurile inerente ale acestor proceduri.
Ce poate face medicina dacă la mamă în timpul sarcinii apare o boală gravă?
În cele 9 luni de sarcină o femeie poate să aibă foarte multe probleme, unele care existau și care se identifică sau care se agravează în sarcină, pentru că sarcina constituie o perioadă de solicitare intensă a organismului matern. Din punct de vedere metabolic, anumite boli cum ar fi diabetul, se pot decompensa sau pot să apară în sarcină. Pe de altă parte, sunt boli care pot să apară în timpul sarcinii, inclusiv cancere, dar trebuie să știm că acestea se pot trata în timpul sarcinii. Sigur, protocoalele de tratament se modifică, pentru că nu se face radioterapie în sarcină dar sunt disponibile alte soluții. Pacientele noastre trebuie să știe că putem trata în sarcină foarte multe boli, specifice sarcinii, cum ar fi diabetul gestațional, care poate fi depistat și tratat. Deși vârsta mamelor este azi mai avansată și pacientele pot să ajungă să aibă diferite patologii, azi reușim să avem nașteri la femei cu insuficiență renală sau transplant renal sau boli autoimune, boli altădată considerate incompatibile cu sarcina. În ziua de azi multe cupluri cu probleme medicale reușesc astfel să își îndeplinească visul de a avea copii sănătoși.
Aveți experiență la facultate atât ca pedagog cât și în management universitar. Cum apreciați nivelul noilor generații de studenți și rezidenți pe care îi îndrumați în viitoarea lor profesie?
Trecerea de la student la rezident este uneori dificilă pentru că în timpul facultății asimilezi un volum imens de cunoștințe mai ales teoretice. În perioada rezidențiatului se învață manopere obstetricale și tehnici chirurgicale în centre de simulare și în blocul operator. Rezidentul ia contactul cu pacienții și cu realitatea medicală, care include partea administrativă, birocratică, de inter-relație cu programele informatice – pentru toate acestea încercăm să-i pregătim. Avem studenți buni, care își doresc să facă medicina. Cât timp avem 3-6 candidați pe un loc la facultatea de medicină, putem spune că tinerii aleg această profesie vocațional, pentru că și-o doresc, investesc mult timp și energie pentru a intra la facultate. Timp de 6 ani de facultate de medicină sunt multe examene pe care trebuie să le treacă, fiecare examen pe care îl iau demonstrează că și-au atins competențele pe acea specialitate și pot să treacă mai departe. După terminarea facultății studenții au examenul de licență, care constă într-un examen scris și în susținerea unei lucrări de licență. La Cluj, noi avem la Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu și un examen practic, în care viitorul medic trebuie să consulte un pacient, să indice un diagnostic, un tratament sau să facă diverse manopere. După aceea, bineînțeles urmează examenul național de rezidențiat în care studenții își aleg specialitatea pe care o vor practica tot restul vieții. Și aici noi încercăm să îi ajutăm, avem în Universitate pentru studenții din anii mari un centru de consiliere psihologică și de îndrumare în carieră. Este crucial pentru student să își aleagă specialitatea care i se potrivește. Poate în facultate a fost atras de specialitatea de ginecologie, sau de ortopedie sau de medicină internă dar nu înseamnă că acea specialitate, prin cerințele și specificul ei i se potrivește. În această situație, noi încercăm să le prezentăm studenților specialitățile medicale sub toate aspectele lor de solicitare fizică, psihică, modul în care îți influențează timpul și viața personală, timpul de pregătire, timpul familial, astfel încât specialitatea pe care și-o aleg prin rezidențiat să li se potrivească, pentru că un om, dacă în această viață face profesia care i se potrivește, în mod sigur va avea rezultate bune.
Care este raportul teorie/practică rezidențiat?
În rezidențiat totul este practică. Este o activitate integrată, în care tinerii doctori lucrează pe diversele secții ale unei specialități dar au și stagii scurte de 1-2 luni pe specialitățile conexe, astfel încât să aibă o vedere mai largă asupra specialității. Rezidenții din ginecologie fac și stagii de chirurgie, de urologie, de endocrinologie, de medicină legală, de ginecologie oncologică. Adică, toate specialitățile cu care ne intersectăm ulterior și este necesar să avem o bună pregătire. În rest, 3 ani și jumătate rezidenții noștri fac stagii de obstetrică ginecologie în care lucrează mult în spital. Deci, rezidențiatul este o activitate eminamente practică, dar facem și cursuri la care discutăm cazuri clinice mai deosebite. Protocoalele de diagnostic și de tratament. De asemenea, încurajăm rezidenții să participe la congresele noastre, în care avem sesiuni practice pentru medicii rezidenți. Avem ghiduri de bună practică pentru rezidenți, sunt baremuri pe care trebuie să le îndeplinească. În cei 5 ani cât durează rezidențiatul la obstetrică ginecologie, aproape totul este practică, pot să vadă multe cazuri complexe care vin în clinicile noastre și învață cum să le rezolve. Medicina este Long Life Learning, toată viața învățăm.
Ce rol are Societatea de Obstetrică Ginecologie din România?
Societatea de Obstetrică Ginecologie din România este o societate națională care reunește toți ginecologii din țara noastră, medici primari, specialiști, rezidenți – mai avem membri și din alte specialități. Rolul principal al societății noastre este să țină medicii informați pentru că uneori practica zilnică nu-ți permite să îți faci un update permanent și atunci organizăm reuniuni științifice, congrese care concentrează într-un timp scurt tot ce este noutate mondială în domeniu, proceduri și protocoale noi de tratament pe care le discutăm împreună și pe care le vom implementa fiecare în spitalul în care lucrăm.
Din Societatea de Obstetrică Ginecologie ”mamă” s-au dezvoltat societăți ”fiice” pe diferite sub-domenii. Avem astfel Societatea de Medicină Fetală și Neonatală, Societatea de Endocrinologie, Societatea de Endometrioză, Societatea de Ultrasonografie în Obstetrică Ginecologie, Societatea de Ginecologie Oncologică, care și acestea organizează manifestări, workshopuri, toate având rolul de a actualiza informația medicală și mai ales practica medicală în România la standarde cât mai bune. Pot să vă spun că în foarte multe locuri din România azi se face medicină la nivel european, din punct de vedere al pregătiri personalului, al medicilor, al dotărilor tehnice, al cunoștințelor și al experienței. Suntem prima Societate medicală din România care am întocmit ghiduri de practică medicală, în urmă cu 10-12 ani, le-am re-editat în 2019 și le aducem la zi în mod constant, când apar noutăți. Aceste ghiduri sunt aprobate ulterior de Ministerul Sănătății, astfel Societatea de Obstetrică-Ginecologie are și un rol consultativ, profesional, la nivelul Ministerului Sănătății.
