Misofobia: teama de germeni și de murdărie

Mysophobia: The Fear of Germs and Dirt

Mysophobia, also known as germophobia, is a specific phobia characterized by a pathological and overwhelming fear of germs, dirt or contamination, being a condition that can affect individuals in different ways. This fear can be so intense and irrational that it can lead to behaviors and ways of thinking that significantly impact the individual’s daily life and mental balance. Understanding the nature of mysophobia is important to providing effective support and treatment to those struggling with this phobia.

Simptome:
Simptomele misofobiei se pot manifesta într-o varietate de moduri, de la obiceiuri aparent inofensive până la comportamente debilitante. Persoanele cu misofobie pot prezenta spălarea compulsivă a mâinilor, cunoscută ca ablutomanie, evitarea locurilor publice sau a situațiilor în care pot fi prezenți microbi, utilizarea excesivă a dezinfectanților, curățarea repetată a obiectelor sau suprafețelor și anxietate extremă atunci când se confruntă cu potențiale surse de contaminare. Este prezent, de asemenea, riscul utilizării excesive și neavizate a antibioticelor. Aceste simptome pot interfera negativ cu obiceiurile zilnice, relațiile interpersonale și calitatea generală a vieții. Odată cu evoluția, persoanele afectate de misofobie, vor avea tendința la retragere socială și profesională, din dorința de a se proteja.

Cauze:
Cauzele care stau la baza misofobiei sunt complexe și multiple. În timp ce predispoziția genetică mai ales pentru tulburări de anxietate s-a descoperit că poate juca un rol, factorii de mediu și experiențele personale pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea misofobiei. Dezvoltarea misofobiei poate fi legată de evenimente traumatice ce au presupus boală sau contaminare la un moment în viață; comportamente învățate sau chiar influențe culturale. Evenimentele cu răsunet la nivel global, precum pandemia Covid19 și izolarea au favorizat apariția și exacerbarea misofobiei. Creșterea misofobiei a fost probabil influențată și de zeci de ani de campanii publicitare care au creat percepții negative exagerate asupra microbilor și au determinat sterilizarea în masă, nețintită a suprafețelor pentru a obține medii umane „sigure”.

Impact:
Misofobia poate avea un impact profund asupra sănătății mintale, relațiilor și bunăstării generale a unui individ. Frica constantă de germeni și contaminare poate duce la izolarea socială, dificultăți în menținerea igienei personale, sentimente de rușine sau vinovăție și niveluri crescute de stres și anxietate. În timp, misofobia netratată se poate agrava și perpetua un ciclu de frică și evitare care limitează capacitatea cuiva de a se angaja în activități normale. Riscul de comorbidități psihiatrice este crescut la persoanele cu misofobie, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă sau tulburarea depresivă. Se aproximează că 16% dintre pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă suferă de ablutomanie – compulsia de a se spăla repetat, manifestată prin spălări ritualizate și lungi ale mâinilor, de până la 50-100 de ori pe zi. Ablutomania, poate duce în timp la probleme dermatologice dificil de gestionat în condițiile unui spălat repetitiv. Mai mult decât atât, misofobia poate să fi contribuit la explozia actuală a tulburărilor autoimune.

Tratament:
Tratamentul pentru misofobie implică de obicei o combinație de terapie, medicamente și strategii de autoajutorare. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este considerată una dintre cele mai eficiente forme de terapie pentru abordarea misofobiei. Prin TCC, pacienții pot învăța să identifice și să conteste modelele de gândire negative, să facă expunere treptată la situații de temut într-o manieră controlată și să dezvolte mecanisme de adaptare pentru a gestiona anxietatea.
În unele cazuri pot fi prescrise antidepresive de tip inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) pentru a ajuta la atenuarea simptomelor de anxietate și a gândurilor obsesive legate de misofobie. Tratamentul poate fi augmentat cu medicație de tip neuroleptic de generația a doua în cazurile severe. Ocazional se poate apela la ajutorul medicamentelor benzodiazepinice, pentru perioade scurte de timp. Schema terapeutică se decide, adaptează și personalizează în funcție de comorbiditățile pacientului și evoluția misofobiei.

Concluzie:
În concluzie, misofobia este o fobie complexă care poate avea efecte semnificative asupra vieții unui individ dacă este lăsată netratată. Înțelegând simptomele, cauzele, impactul și opțiunile de tratament pentru misofobie, îi putem sprijini mai bine pe cei care se luptă cu această afecțiune. Căutarea ajutorului de la profesioniștii din domeniul sănătății mintale, dezvoltarea abilităților de adaptare și confruntarea treptată cu temerile sunt pași esențiali pentru gestionarea misofobiei și îmbunătățirea bunăstării generale.

Bibliografie:
1. Hammond WA. Mysophobia: Read before the New York Neurological Society. Indep Pract. 1880 Mar;1(3):115-125. PMID: 37825028; PMCID: PMC10032910.
2. Goodman, W. K., McDougle, C. J., & Price, L. H. (1992). Pharmacotherapy of obsessive compulsive disorder. The Journal of clinical psychiatry, 53 Suppl, 29–37.
3. Robinson JM, Cameron R, Jorgensen A. Germaphobia! Does Our Relationship With and Knowledge of Biodiversity Affect Our Attitudes Toward Microbes? Front Psychol. 2021 Jun 30;12:678752. doi: 10.3389/fpsyg.2021.678752. PMID: 34276497; PMCID: PMC8278522.
4. Timmis, K., Cavicchioli, R., Garcia, J. L., Nogales, B., Chavarría, M., Stein, L., McGenity, T. J., Webster, N., Singh, B. K., Handelsman, J., de Lorenzo, V., Pruzzo, C., Timmis, J., Martín, J. L. R., Verstraete, W., Jetten, M., Danchin, A., Huang, W., Gilbert, J., Lal, R., … Harper, L. (2019). The urgent need for microbiology literacy in society. Environmental microbiology, 21(5), 1513–1528. https://doi.org/10.1111/1462-2920.14611
5. Muhammad Imran Qadir and Iqra Ali Yameen. Questionnaire Based Study about Association between Blood Oxygen Level and Mysophobia. Biomed J Sci & Tech Res 14(3)-2019. BJSTR. MS.ID.002568.