Prof. Univ. Dr. Cristina TiuAuthor
Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Cristina Tiu, președintele Societății de Neurologie din România
Stimată doamnă profesor, sunteți președintele SNR ales pentru perioada 2021-2025. Dacă ar fi să faceți un bilanț la jumătatea mandatului, câte dintre intențiile cu care ați pornit la drum ca lider al Societății s-au materializat în această perioadă și care sunt principalele obiective de atins în continuare?
Din păcate, am preluat președinția într-o perioadă dificilă pentru întreaga țară și pentru comunitatea medicală în special, aceea a pandemiei de Covid 19. Aceasta a presupus o serie de schimbări care au fost mai puțin favorabile activității Societății, cum ar fi mutarea întâlnirilor noastre științifice în mediul online. Am fost nevoiți să ne adaptăm unor condiții noi, atât în ce privește necesarele schimburi de experiență, cât și în cel al modului cum am relaționat cu pacienții în timpul restricțiilor. Ce a lucrat în favoarea noastră este faptul că suntem o specialitate cu un număr relativ mic de membri în comparație cu altele, ne cunoaștem bine între noi și suntem obișnuiți să colaborăm foarte strâns, mai ales în centrele universitare. SNR are un comitet director format din personalități marcante ale Neurologiei românești, care sprijinit constant în toate acțiunile noastre din ultimii doi ani. Acceptând că această perioadă nu a fost foarte favorabilă activităților de promovare dorite, nu ne rămâne decât ca în următorii 2 ani să ne intensificăm eforturile. Am în vedere o deschidere cât mai mare pentru nevoile colegilor noștri mai tineri, prin elaboarea de materiale educaționale și organizarea de workshopuri, care să mute centrul de greutate de la teorie la practică. Un alt obiectiv important, care a rămas de ani buni la nivel de discuție, este crearea registrelor medicale pentru principalele afecțiuni pe care le tratăm. Elaborarea acestor baze de date este vitală pentru obținerea fondurilor necesare activității de zi cu zi sau cercetării, pentru a putea adopta scheme de medicație noi, pentru a avea acces la metode moderne de diagnoză și tratament, mai ales tratament intervențional în cazul accidentelor vasculare. Știm cât sunt de importante registrele și vom face eforturi pentru a mobiliza resursele umane necesare elaborării lor. În centrele universitare avem mai multe soluții decât în spitalele cu unul sau doi neurologi, care nu dispun de timpul necesar pentru a contribui la crearea registrelor. Acestea trebuie aduse la zi atât la capitolele tromboliză și trombectomie cât si la cele privind afecțiunile mai rare, cum sunt Parkinsonul, Alzheimerul și Scleroza Multiplă. Ne propunem ca până la sfârșitul anului să actualizăm registrul de Scleroză Multiplă.
În 2018 a fost publicat ghidul de practică ‘’Procedura operaţională standard privind traseul pacientului şi protocolul terapeutic pentru accidentul vascular cerebral ischemic’’, la a cărui elaborare ați contribuit direct. Cât de mult răspunde el nevoilor actuale și în ce măsură are nevoie de o revizuire?
Acel ghid de practică a fost esențial pentru creșterea numărului de pacienți tratați prin tromboliză și trombectomie. Practic a fost un document elaborat conform ghidurilor internaționale și care a prevăzut foarte clar pașii ce trebuie urmați în fiecare etapă, de la momentul preluării apelului la 112 și până la momentul în care pacientul ajunge într-un salon de neurologie, după ce în UPU s-au efectuat stabilizarea si tromboliza.
Ei bine, au trecut 5 ani de atunci, perioadă în care a fost publicat (în 2022) un ghid al Societății Europene de Accidente Vasculare (ESO – European Stroke Organisation) și se apropie momentul ca și noi să îl actualizăm pe al nostru. Acesta a fost publicat prin ordin de ministru, fapt ce a conferit greutate și o necesară legalitate acestui document, care indică detaliat protocoalele de urmat. Probabil că astăzi ar trebui găsită o formulă care să degreveze Ministerul Sănătății de responsabilitatea adaptărilor periodice ale ghidurilor de practică, cu consum de timp și resursă umană de care nu dispune. A venit momentul ca organizațiile profesionale medicale să creeze și să actualizeze periodic propriile ghiduri, sub coordonarea Colegiului Medicilor, fapt ce ar permite adoptarea în timp real a tuturor descoperirilor de ultimă oră și înglobarea lor în ghidurile noastre de practică la scurt timp după ce au fost confirmate de comunitatea medicală internatională. Altfel, până când diversele comitete și grupuri de lucru aprobă unele protocoale, progresul rapid al științelor medicale le poate impune să o ia de la capăt imediat după ce au terminat.
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, la care se lucrează, va putea fi aplicată la începutul lui 2024. Care sunt asteptările și speranțele specialistului în ce privește eficiența acestei inițiative cu bătaie lungă?
Pot spune fără ezitare că acest proiect este absolut necesar, mai ales într-o țară în care numărul deceselor provocate de accidente vasculare este mult peste media europeană, poate mai mult de dublu. Fără o strategie națională care să aibă în vedere toate aspectele, de la prevenție și tratament, până la recuperare și îmbunătățirea calității vieții pacienților, nu putem spera să obținem rezultate palpabile. Proiectul pe care și l-au asumat Societățile Române de Cardiologie și Neurologie va fi cu siguranță un model de colaborare interdisciplinară. Etapa de consultare publică s-a încheiat pe data de 15 mai, pe platforma strategiei fiind adunate nenumărate sugestii venite de la organizații medicale, din mediul academic, de la companii farmaceutice și asociații de pacienți.
Am mari așteptări și speranțe de la această inițiativă, unică în lume la ora actuală.
Un prim obiectiv adiacent a fost și modernizarea curriculelor pentru pregătirea de atestate de studii complementare. Dintre acestea, prima care a fost definitivată este cea privind neuroradiologia intervențională, supraspecializare ce a devenit necesară și care până acum era subsumată radiologiei intervenționale. Sperăm să putem obține fondurile necesare, astfel încât din octombrie curent să înceapă prima serie de pregatire pentru acest atestat, care pune accent pe aspectul practic al intervențiilor.
Cum arată viitorul Neurologiei românești din perspectiva noilor generații de medici care se îndreaptă către specialitatea dumneavoastră?
Neurologia a devenit o specialitate mult mai mai atractivă în ultimele decenii. Când eu am început, Neurologia era în mare măsură un exercițiu intelectual. Aveam multă informație, eram capabili să diagnosticăm corect orice afecțiune, dar eram destul de limitați în ce privește posibilitățile de tratament. De atunci am traversat o perioadă entuziasmantă, îndeosebi datorită progreselor majore în tromboliză și trombectomie, care azi fac diferența între viață și moarte, între invaliditate permanentă sau scăderea drastica a speranței de viață și recuperare parțială sau chiar totală a pacientului. Rapiditatea și precizia intervențiilor date de tehnici noi și de tehnologie de vârf au schimbat radical Neurologia, iar astăzi asistăm la adevarate miracole, daca ne raportăm la standardele de acum doar 30 de ani. La acestea se adaugă noi produse farmaceutice care vizează bolile neurodegenerative , până de curând nu doar incurabile dar și netratabile. Neurologia nu mai este o specialitate descurajantă, iar medicii noștri au multe opțiuni noi acolo unde nu puteau decât să constate progresul afecțiunilor în Scleroza Multiplă, Parkinson sau Alzheimer. Evoluțiile acestora sunt acum încetinite, calitatea vieții pacienților semnificativ îmbunătățită, iar progresul medicinei continuă. Avem mulți medici tineri care se îndreaptă către noi atrași de aceste considerabile progrese. S-au mai îmbunătățit și condițiile de salarizare din spitale… Din păcate am ramas în urmă în ce priveste dotările cu tehnică de vârf în teritoriu, care să permită colegilor noștri să aplice până la capăt ce au învățat. Mai crează probleme și blocarea unor posturi din Sănătate, cu toate că există spitale în țară care sunt aproape descoperite pe mai multe specialități. Situația este relativ bună în centrele universitare, dar odată ce îți încerci norocul în spitale din provincie te poți aștepta la dotări mai slabe și practici care nu întotdeauna țin pasul cu vremurile. Mai sunt multe de făcut.
Se apropie principalul eveniment organizat de SNR anul acesta, Congresul cu numărul XXI. Cât de consistentă va fi participarea și cu ce noutăți vine programul științific?
Întâi de toate, merită menționat că am optat pentru un format hibrid la acest Congres și am ales Sinaia ca loc de desfășurare al lucrărilor, în locul Bucureștiului tradițional. Formatul este modalitatea găsită de a-i avea alături pe colegii care nu pot părăsi cabinetele si spitalele timp de trei zile, pentru a se alătura celor 500 de participanți anunțati. Cu alte cuvinte, aproximativ 40% dintre neurologi vor fi prezenți la lucrări direct, iar ceilalți au acces online.
Tema principală este legată de bolile cerebro-vasculare, de la prevenție la neuroreabilitare, întrucât Congresul dorește sa continue ideile lansate prin Strategia Națională amintită anterior. Lucrările se leagă și de cele ale Forumului Național de Neurologie, care s-a derulat la Palatul Parlamentului și a fost prezidat de profesorul Dafin Mureșanu.
Congresul este organizat în jurul temei principale dar se va derula pe mai multe secțiuni paralele, concepute să vină în întâmpinarea intereselor diverse ale participanților. De remarcat este sectiunea dedicată noutăților farmaceutice, care se adresează afecțiunilor neurologice rare. Soluțiile terapeutice pentru aceste afecțiuni încă incurabile, dar cum spuneam astăzi tratabile, vor ramâne în atenția noastră la multe evenimente pe care le vom organiza în viitor, deoarece noile descoperiri apar într-un ritm alert. Pentru noi, care am asistat altădată cu un arsenal limitat de soluții la sfarșitul multor pacienți afectați de maladii rare, aceste noi terapii reprezintă viitorul Neurologiei. Sperăm ca toți participanții să găsească lucrările interesante, să se bucure de întâlnirile cu colegii la Sinaia și să beneficieze profesional de prezența mai multor specialiști de talie mondială, care se alătură vârfurilor neurologiei românești. Îi vom avea ca invitați pe profesorul Tudor Jovin, român de-al nostru care și-a construit în SUA o solidă reputație internațională, pe profesorii Natan Bornstein, Jensen Rigmor și mulți alții. Există premizele să avem un Congres reușit din toate punctele de vedere.
