Interviu realizat cu Dr. biolog Michael-Bogdan Mărgineanu, Cercetător postdoctoral la Institutul Francis Crick din Londra, Șef de lucrări în cadrul Disciplinei Fiziologie, Facultatea de medicină, UMF „Victor Babeş” din Timişoara
![]() |
![]() |
Care sunt temele de interes în activitatea dvs. de cercetare?
În activitatea de cercetare ne axăm pe neuroştiința cancerului în cadrul Institutului Francis Crick din Londra, arie de cercetare care îşi propune să caracterizeze relația dintre sistemul nervos şi diferite tipuri de cancer, în scopul înțelegerii rolului sistemului nervos în declanşarea şi progresia tumorilor. Este o frontieră de cercetare care aduce noi informații şi poate constitui o sursă de noi abordări pe plan terapeutic. În mod particular, mă axez pe studiul cancerului pulmonar cu celule mici (small cell), cea mai agresivă formă de cancer pulmonar care este detectată de cele mai multe ori într-o fază avansată cu multiple metastaze şi care progresează extrem de rapid, rata de supraviețuire la 5 ani fiind undeva sub 7%.
Care sunt cauzele depistării tardive a cancerului pulmonar?
Lipsa unor semne evidente deoarece plămânul nu are receptor de durere dar şi lipsa unor biomarkeri suficient de specifici pentru acest tip de cancer care la rândul său este eterogen. Celulele afectate sunt celule neuroendocrine din plămân, celule neuroendocrine care sunt prezente într-o proporție relativ scăzută comparativ cu alte tipuri de celule şi care la rândul lor sunt împărțite în mai multe categorii. În cercetare, lucrez pe studierea comunicării între aceste tipuri de celule canceroase de tip neuroendocrin, comunicare care este foarte asemănătoare celulelor neuronale, se bazează pe activitate electrică. Rezultatele pe care le avem până în prezent arată că stimulează agresivitatea şi progresia tumorii. Încercăm să înțelegem mai bine şi să caracterizăm această formă de comunicare la nivelul tumorii, bazat pe activitate electrică şi cum putem să o modulăm în scopul reducerii agresivității acestui tip de cancer. Avem rezultate trimise spre publicare şi aşteptăm o confirmare finală a publicării acestor date.
În direcția descoperirii de noi biomarkeri, această nişă de cercetare oferă prilejul descoperirii unor markeri care sunt corelați cu o activitate de tip nervos, cu prezența terminațiilor nervoase la nivelul tumorii şi, înțelegând mai bine acest proces, sperăm să putem identifica precoce anumite forme de cancer sau să înțelegem cum am putea preveni declanşarea anumitor tipuri de cancer, acționând asupra sistemului nervos. Există studii realizate îndeosebi pe cancerul de sân, cancerul pancreatic, cancerul pulmonar, studii care îşi propun să caracterizeze tocmai cum această activitate nervoasă şi prezența acestor inervații în micromediul tumoral, pot stimula progresia tipurilor de tumori. Ne dorim să identificăm şi anumite mecanisme care țin de relația dintre sistemul nervos central şi declanşarea unor forme de cancer. Există şi aici direcții de cercetare care au ca scop înțelegerea cum activarea anumitor regiuni din creier este corelată cu progresia unor tumori, cum anumite moduri de activitate a sistemului nervos simpatic, de asemenea, se corelează cu progresia unor tumori şi, înțelegând mai bine acest proces să putem interveni în scop preventiv asupra sistemului nervos.
În privința stresului cronic, există multiple studii care arată influența asupra activității şi capacității sistemului imun de apărare, detectare şi distrugere a celulelor canceroase. Ceea ce a fost caracterizat foarte bine este modul în care sistemul de recompensă al creierului poate susține activitatea de tip antitumoral. În acest sens, există un studiu realizat de un grup de cercetare din Israel care a pus în evidență că, stimularea ariei tegmentale ventrale din creier, o arie dopaminergică implicată în acest sistem de recompensă, poate să ajute la reducerea dimensiunii tumorilor şi la progresia acestora. Acest studiu s-a efectuat pe modele de animale de laborator iar mecanismul ne arată potențialul pe care acest studiu îl are asupra relației dintre sistemul nervos central si tumori din periferie. În cancerul pulmonar cu celule mici (small cell), folosim ca modele, şoareci modificați genetic cu deleții la nivelul unor gene cu rol de supresie de ex. p53 iar termenul de realizare al studiului este în funcție de tipul de model de cobai dar şi de durata de dezvoltare a tumorilor respective la aceste animale. Astfel, se poate ajunge la o durată totală a studiului de la 4-5 luni până la 12 luni pe un cohort de cobai. Au fost dezvoltate modele mai agresive pentru a facilita rapiditatea de studiu. În cazul cancerului pulmonar cu celule mici (small cell) se foloseşte mult modelul PRM care prezintă deleții la nivelul genelor p53, Rb1 şi o mutație care induce o supraexpresie a genei Myc.
În cazul beta-blocantelor, medicamente prescrise pentru afecțiuni cardiace care acționează asupra sistemului nervos simpatic, se realizează multe studii clinice la nivel global, cu interes asupra acțiunii lor în diferite tipuri de cancer. Există rezultate promițătoare care arată o metastazare mai redusă a cancerului de sân sub acțiunea acestor beta-blocante.
Natura ariei de cercetare implică multidisciplinaritate fiind intersecția a 2 domenii principale: cercetarea în cancer şi neuroştiințele. În cercetarea fundamentală se pune accent pe colaborări şi pe expertize complementare.
Ce ne puteți spune despre noul hub de inovare de la Timişoara?
În anul 2023 am lansat la Londra o comunitate numită 4BiOMed care aduce împreună cercetători de profesie medici, biologi, chimişti, biochimişti, fizicieni precum şi specialişti în domeniul tehnologiei, inteligenței artificiale, legal, de business şi management. În data de 15 Noiembrie 2024, odată cu evenimentul de lansare a comunității 4BiOMed US, vom lansa la Universitatea Brown în Statele Unite, conceptul unui incubator biotech pe care dorim să-l implementăm inițial la Timişoara.
4BiOMed este o comunitate formată din specialiști români și străini interesați să colaboreze pentru a dezvolta proiecte antreprenoriale în sectorul biotech în România.
Prin inițiativa 4BiOMed, Asociația Biomentorhub își propune să contribuie la transformarea României într-un punct de reper recunoscut pe harta globală a inovării în științele vieții. Motivația este de a susține această direcție pentru a crea oportunități profesionale, oportunități de cercetare pentru studenți, pentru absolvenți ai studiilor realizate în România dar şi ai studiilor din străinătate.
Este foarte important să creăm sinergii deoarece dezvoltarea oricărui proiect antreprenorial presupune expertize diverse, complementare. Avem nevoie de participarea specialiștilor români din străinătate pentru a crea mai multe exemple de succes în domeniul biotehnologiei și medtech.
Este necesar să se acționeze preventiv şi pe detectare precoce!
Sunt necesare noi terapii, noi soluții!
Dr. biolog Michael-Bogdan Margineanu

















