Prof. Univ. Dr. Anca TrifanAuthor
Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Anca TRIFAN – Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Grigore T. Popa” din Iași, membru titular al Academiei de Științe Medicale
În peisajul manifestărilor științifice de anul acesta, vor avea loc Congresul Național de Coloproctologie 11-13 Aprilie 2024 la Cluj-Napoca și cel de-al 43-lea Congres Naţional de Gastroenterologie, Hepatologieşi Endoscopie Digestivă 27-29 Iunie 2024 tot la Cluj-Napoca. Ce teme cu titlu de noutate veți prezenta?
Clujul este capitala gastroenterologiei în acest an. Programul este imaginat să ofere sprijin medicului specialist pentru managementul problemelor frecvent întâlnite dar și pentru a prezenta perspectivele care se deschid prin noile terapii și noile metode de diagnostic. Hepatita D, Bolile inflamatorii, urgențele, terapiile endoscopice moderne, problematica bolii hepatice cronice avansate de diferite etiologii, obezitatea sunt doar câteva din preocupările din acest an… Pe lângă informare, congresele medicale încearcă să atragă medicii specialiști în efortul pe care societățile profesionale îl fac pentru sensibilizarea decidenților din sănătate și a populației în general în privința factorilor de risc care pot fi îndepărtați prin eforturi comune: consumul de alcool, alimente înalt procesate, sedentarismul. Am dori să creăm un mediu social favorabil sănătății.
Virusul Delta? Detaliați, vă rog.
În ultima decadă hepatologii au fost norocoși să poată trata eficient hepatita C și B. Sperăm că din acest an o nouă opțiune terapeutică va fi disponibilă și pentru hepatita D în România. Am vorbit puțin despre hepatita D până acum pentru că opțiunile terapeutice erau destul de limitate. Hepatita D afectează circa 8% dintre pacienții cu infecție virală B în România. Hepatita D este tipul de hepatită virală cu cel mai infaust prognostic, rata de progresie de la fibroză ușoară la ciroză cea mai rapidă, riscul de hepatocarcinom cel mai mare. De altfel, pacienții cu virus D sunt cel mai frecvent transplantați. Bulevirtida, un medicament antiviral nou, are șansa să producă un răspuns susținut biochimic și virusologic pe durata tratamentului, cu efecte foarte probabile pe evoluția bolii. Cu alte cuvinte riscul de ciroză, decompensare a cirozei și cancer hepatic va fi ameliorat. Mecanismul de acțiune este foarte interesant, bulevirtida împiedică pătrunderea virusului D în celula hepatică, prin blocarea receptorului, porții de intrare. Acest tratament a putut fi inventat datorită cunoașterii precise a replicării virale D. Existența acestui tratament și a altor antivirale care țintesc virusul D oferă șansa să tratăm eficient toate tipurile de hepatite cronice virale și să îndeplinim într-adevăr obiectivele OMS.
Care este situația cirozei hepatice în România raportat la Europa?
Într-un articol manifest publicat de Societatea Europeană de studiu al Ficatului (EASL) împreună cu Lancet, care are ca menire conștientizarea necesității unei schimbări de paradigmă în hepatologie, de la tratamentul complicațiilor bolii avansate de ficat (când opțiunile sunt limitate) la prevenție, diagnostic precoce și implicarea în societate pentru schimbări structurale care să transforme mediul în care trăim în unul care să promoveze sănătatea, este prezentată situația României de acum și prognoza pe viitorii ani; prevalența cirozei, mortalitatea prin ciroză este foarte înaltă și va continua să crească, la un nivel care depășește majoritatea țărilor europene. În rapoartele Hepahealth 1 și 2 (produse tot de EASL) România este pe primele 2 locuri prin mortalitate și pierdere de ani de viață activă din cauza cirozei. Intervenția activă este obligatorie. Prin programele LiveRO1 și 2 desfășurate în Sud sub coordonarea dnei Prof. Liana Gheorghe și în Nord de către mine, am influențat cu mare probabilitate prevalența bolii hepatice virale. Rămâne să lărgim câmpul de acțiune pentru alte etiologii și să ne alăturăm acțiunii propuse de EASL.
Va fi medicina personalizată, medicina viitorului?
Așa ar trebui. Așa și este de la Hipocrat. Nu există boli, ci bolnavi. Medicina modernă oferă deja posibilități de personalizare a tratamentului în cancere, când schemele terapeutice sunt modulate în funcție de receptori sau alte profiluri. Cred că omics-urile și inteligența artificială vor sprijini individualizarea medicinei. Momentan, medicul curant integrează datele furnizate de medicina prezentului și orientează managementul. Viitorul probabil va fi altfel. Sigur, scopul suprem va fi același, anume ameliorarea, vindecarea omului din fața noastră cu utilizarea tuturor resurselor posibile, fără alt fel de calcul! Așa ar fi ideal! Pe de altă parte, în boli frecvente este cost-eficient să avem un tratament standard pentru toți și să obținem vindecarea. Acest fel de abordare este posibil în hepatita C unde una-trei pastile pe zi, 8-12 săptămâni pot vindeca aproape fiecare pacient, permițând eliminarea virusului prin tratament.
Frecvența bolilor inflamatorii intestinale BII este în creș
Cum pot fi prevenite aceste boli și ce recomandări aveţi pentru pacienţii care suferă de boli inflamatorii intestinale BII?
Greu de răspuns la această întrebare. Pentru a preveni trebuie să știi cauza exactă. BII sunt afecțiuni multifactoriale a căror patogeneză nu este pe deplin elucidată; se consideră că sunt implicați factori imuni, microbiota intestinală, modificatori endogeni care inițiază și întrețin inflamația. De asemenea, rolul factorilor de mediu este susținut de creșterea incidenței patologiei în regiuni cu incidență scăzută, condiții predispozante precum dieta săracă în fructe, legume și fibre, bogată în grăsimi saturate, alimente semipreparate și preparate tip fast-food fiind condiții predispozante documentate.
Pacienții cu BII trebuie să ia conducerea în monitorizarea bolii, deoarece PRO (patient reported outcomes) sunt cele mai precoce și importante ținte terapeutice și nicio modificare a planului terapeutic nu se poate face fără ca aceștia să fie implicați. Trebuie să fie informați, să înțeleagă principiile de bază ale tratamentului și să-și asume alături de medici ceea ce este puțin controlabil. Consider că pacienții trebuie să fie îngrijiți de medici dedicați, capabili de angajament pe termen lung, care să aibă abilitatea de a însoți bolnavii pe un drum nu întotdeauna ușor, cu posibile acutizări, complicații, chirurgie. Sfătuiesc pacienții să-și aleagă un astfel de medic cu care să poată comunica. Sunt sigură că numeroasele terapii noi, inovatoare, fiecare cu alt mecanism de interferare a inflamației, vor putea în cele din urmă să ofere fiecărui pacient în parte șansa vindecării profunde și poate și a clearence-ului bolii.
Cum aţi descrie evaluarea hemoragiei digestive de cauză intestinală?
Dacă vă referiți la hemoragia digestivă care-și are originea în intestinul subțire, numită și intermediară, este mai dificil de diagnosticat. Astăzi avem însă videocapsula endoscopică, angio CT-ul, scintigrafia cu eritrocite marcate și enteroscopia care reușesc să identifice și uneori chiar să trateze leziunea sângerândă. Când metodele clasice (endoscopia bidirecțională, adică superioară și inferioară) nu reușesc să identifice originea unei hemoragii trebuie rapid trimis pacientul către centre ce pot efectua celelalte tehnici. Nu cred că răspunsul nu putem, nu avem poate fi acceptat. Sistemul medical românesc de stat este unul articulat, ierarhizat, unde trimiterea către centrul de competență superioară se poate face imediat dacă interesul pacientului o cere. Deși căutarea cauzei unei hemoragii intermediare poate fi frustrantă uneori, identificarea cauzei și eventuala vindecare a pacientului aduce satisfacții profesionale medicului curant.
Cum este reflectată obezitatea în România și ce terapii contra obezităţii puteţi enumera?
Una din epidemiile silențioase la care omenirea trebuie să facă față este obezitatea. Dacă mergem pe stradă sau vedem copii care ies din școli vedem o creștere a obezității care va aduce probleme viitoare. Obezitatea este factor de risc pentru boli cardio-vasculare, diabet zaharat, steatohepatita cu risc de ciroză, cancere cu diverse localizări (sân, colon, pancreas, ficat, esofag etc.). Obișnuiam să punem pe umerii pacienților terapia obezității. Recomandam dieta și așteptam rezultatele sau eșecul de care pacientul era vinovat. S-a produs o schimbare de concept în tratamentul obezității și s-a luat de pe umerii pacientului întreaga responsabilitate. Astăzi, obezitatea este considerată o boală cronică cu tratament permanent. Sunt soluții terapeutice medicamentoase și există și metodele de chirurgie bariatrică. Alegerea metodei adecvate necesită o judicioasă cântărire a riscurilor și beneficiilor și asigurarea că pacientul este compliant. Medicina obezității s-a schimbat radical în ultimii ani și medicii trebuie să cunoască și să ofere pacienților toate opțiunile disponibile.
