Osteoporoza și legătura acesteia cu afecțiunile tiroidiene

Osteoporoza este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale sistemului osos.

• Există peste 200 milioane persoane cu osteoporoză la nivel mondial.
• Aproximativ 50% dintre cazuri sunt diagnosticate (<25% sunt tratate).
• 40% din femei și 13% din bărbați fac o fractură osteoporotică.

Osteoporoza poate să apară din cauza pierderii de masă osoasă, odată cu înaintarea în vârstă, dar și secundar unor alte afecțuni și tratamente pentru diverse patologii. Osteoporoza se instalează treptat și fără prea multe simptome evidente.
Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pot fi preluate atât de medicul reumatolog cât și de medicul endocrinolog. Complicația cea mai de temută a osteoporozei este fractura de fragilitate în urma unui traumatism minor.
Cel mai important mesaj în ceea ce privește osteoporpoza este prevenția. Este mult mai facil să facem prevenția, decât să tratăm complicațiile ce pot apărea. Cel mai frecvent afectate sunt femeile după menopauză, dar este foarte important să știm că nici bărbații nu sunt ocoliți.
Osteoporoza și afecțiunile tiroidiene sunt afecțiuni comune, care pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții dar adesea sunt diagnosticate târziu. Cu toate acestea, puțini oameni sunt conștienți de legătura dintre osteoporoză și afecțiunile tiroidiene. În acest articol, vom explora relația complexă dintre osteoporoză și afecțiunile tiroidiene precum și modul în care poate fi afectată sănătatea oaselor.
Glanda tiroidă, situată în partea frontală a gâtului, este responsabilă pentru producerea hormonilor tiroidieni. Acești hormoni, numiți T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina), au un impact semnificativ asupra metabolismului și funcționării normale a organismului. Bolile tiroidiene includ hipotiroidismul și hipertiroidismul.

În cazul hipotiroidismui, glanda tiroidă subactivă produce cantități insuficiente de hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la o varietate de simptome, cum ar fi oboseala, creșterea în greutate și creșterea riscului de osteoporoză.
Pe de altă parte, în cazul hipertiroidismului, glanda tiroidă hiperactivă produce prea mulți hormoni tiroidieni, ceea ce poate duce la pierderea osoasă accelerată și un risc crescut de fracturi.
Legatura dintre osteoporoza si afecțiunile tiroidiene este complexă și nu este complet înțeleasă, dar există câteva mecanisme prin care bolile tiroidiene pot contribui la dezvoltarea osteoporozei:

1. Dezechilibru hormonal: Atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul afectează nivelurile hormonilor tiroidieni, care au un rol important în menținerea densității osoase. Deseori, aceste tulburări conduc la dezechilibre în hormonii sexuali și corticosteroizi, care pot afecta negativ sănătatea oaselor.
2. Absorbția de calciu: Un nivel crescut de hormoni tiroidieni, cum ar fi T3, poate crește absorbția calciului în intestin, ceea ce duce la o reducere a calciului disponibil pentru întreținerea oaselor. Pe de altă parte, în hipotiroidism, absorbția calciului poate fi redusă.
3. Remodelare osoasă anormală: Hipertiroidismul poate accelera procesul de remodelare osoasă, în care oasele vechi sunt reabsorbite mai rapid decât sunt înlocuite cu oase noi, ceea ce duce la pierderea densității osoase.
4. Niveluri scăzute de hormoni tiroidieni la menopauză: Femeile care suferă de hipotiroidism pot prezenta niveluri mai scăzute de hormoni tiroidieni la menopauză, ceea ce poate crește riscul de osteoporoză. Hormonii estrogeni și androgeni protejează oasele de pierderi minerale crescute. Însă, odată cu menopauza, nivelul de estrogeni la femei scade – ceea ce face ca femeile mai în vârstă să fie predispuse la osteoporoză, faţă de bărbații de aceeași vârstă. În circa 95% din cazuri este vorba despre osteoporoză primară. Pe de altă parte, pacienții diabetici sunt afectați în principal de osteoporoză secundară, dezvoltată ca o complicație a altor boli; De asemenea sunt afectați și pacienții sub tratament cu cortizon.

Prevenția și managementul acestor afecțiuni
Pentru a preveni sau gestiona osteoporoza în cazul persoanelor cu afecțiuni tiroidiene, este esențial să se țină sub control afecțiunea tiroidiană. Acest lucru poate implica ajustarea dozelor de medicamente sau alte tratamente prescrise de medicul specialist.
De asemenea, este important să se urmeze o dietă echilibrată, bogată în calciu și vitamina D, și să se facă exerciții fizice regulat pentru menținerea sănătății oaselor. Suplimentele de calciu și vitamina D pot fi recomandate, dar trebuie administrate sub supravegherea unui medic.

Concluzii
Osteoporoza și afecțiunile tiroidiene pot fi strâns legate, dar cu o gestionare corespunzătoare și monitorizare medicală, riscul de dezvoltare a osteoporozei poate fi redus. Dacă pacientul suferă de o boală tiroidiană sau este supus la risc, trebuie realizată de către medicul endocrinolog, o evaluare completă a istoricului medical în vederea identificării riscului și pentru a stabili un plan de tratament adecvat. Prin luarea măsurilor potrivite, poate fi menținută sănătatea oaselor și pacientul se poate bucura de o viață activă și plină de vitalitate.