Pacientul reumatic „tratat“ de muzicieni

Articolul de față nu reprezintă o meta-analiză a unui domeniu transdisciplinar și atât de complex, precum este cel al muzicii-medicină, ci dorește a sensibiliza și, de ce nu, a vă inspira să luați în considerare una dintre terapiile non-farmacologice în practica Dvs. medicală, respectiv terapia prin muzică.

Titlul articolului de față poate intriga multe persoane din sfera medicală. Înainte de a respinge lecturarea articolului, vă invit să vă amintiți că prin artă avem astăzi primele datări ale patologiilor pe care le tratăm zilnic în secția de reumatologie. Primele urme de artrită (anul 4500 î. Hr.) au fost descoperite în săpăturile arheologice din statul Tennessee. De asemenea, însemnări în piatră (anul 200 d. Hr.) descriu deformări observate în osteoartrita mâinii. Descrierile oficiale târzii ale artritei reumatoide datează din anul 1800; iar termenul de artrită reumatoidă a intrat oficial în practica medicală abia în anul 1859 (Vijayan, 2022). Ceea ce vrem să sugerăm este că arta ne-a ajutat să fim conștienți și să oferim importanță patologiilor reumatice și că, tot arta ne-ar putea ajuta, acum, să oferim un plus terapeutic pacienților noștri cu patologii reumatologice.

I. Efectul muzicii asupra pacientului reumatic
Indiferent de forma de manifestare, arta reprezintă o puternică modalitate de expresie și, totodată, poate reprezenta parte a terapiei reumatologice a pacientului privit dintr-o perspectivă holistică. Efectele muzicii, ca terapie complementară, reprezintă un nou orizont pentru medicina bazată pe dovezi științifice. Deoarece există o multitudine de variante prin care muzica poate fi introdusă în terapie, pentru o mai bună înțelegere a subiectului menționăm termenul general – terapie prin muzică – care să includă, pentru moment, protocoalele terapeutice utilizate cu ajutorul muzicii (muzicoterapie sau music-medicine therapy terapia cu stimuli muzicali).
În anul 1990, cercetătorul Evers S. menționa faptul că utilizarea muzicii în sectorul reumatologic este rară. Cu toate acestea, termeni precum gută sau durere articulară sunt precizați în corelație cu efectele muzicii. Începând cu secolul 20, muzica devine o terapie activă pentru pacienții reumatici. Însă, anterior, situația a fost fluctuantă: începând cu popoarele primitive care utilizau muzica din perspectiva animistică; până la epoca barocă, care se foloseau de beneficiile muzicii în reducerea durerii, și epoca romantică, unde muzica în terapie reprezintă doar un concept, uneori, acceptat (Evers, 1990).

În prezent sunt dovedite științific multiple beneficii ale terapiei prin muzică la pacienții cu patologii reumatice:

• reduce anxietatea (Boussaid, 2020);
• ameliorează durerea (Alparslan, 2016; Macfarlane, 2012; Selvendran, 2015; Suqian, 2021; Pando-Naude, 2019);
• scade tensiunea arterială sistolică (Boussaid, 2020);
• scade frecvența cardiacă (Boussaid, 2020);
• crește calitatea vieții (împreună cu exercițiile fizice terapeutice – Espí-López, 2016).

Aceste efecte favorabile par a avea următoarele mecanisme de acțiune:

• stimularea eliberării de endorfine și modularea nivelului de catecolamine cu efecte pe scăderea tensiunii arteriale, frecvenței cardiace și respiratorii și a nivelului de acid lactic sanguin (Nash, 1999; Fischer, 1990);
• inducerea relaxării și a distragerii atenției cu efecte pe senzația de durere și pe detensionarea musculară la nivelul zonei lezate (Ceccio, 1984; McCaffrey 2000).

Având în vedere prevalența ridicată a tulburărilor psihice, în special la pacienții cu patologii cronice, rolul artei ca o metodă de a oferi eliberare, alinare și conexiune emoțională, împreună cu ameliorarea simptomatologiei, este major (Vijayan, 2022). Bineînțeles, să nu uităm că este o terapie neinvazivă, cu costuri reduse și fără efecte adverse (majore) raportate (Macfarlane, 2012) – aspecte relevante pentru sistemul medical.

II.Patologiile reumatice cercetate din perspectiva terapiei prin muzică
Următoarele patologii reumatice au utilizat terapia prin muzică în protocolul terapeutic:

• Artrită reumatoidă (Miura, 2015; Boussaid, 2020);
• Spondilita anchilozantă și artrita psoriazică (Boussaid, 2020);
• Osteoartrită (Macfarlane, 2012; Selvendran, 2015; Suqian, 2021; McCaffrey, 2000);
• Gută și dureri articulare (Vijayan, 2022);
• Fibromialgie (Espí-López, 2016; Practical Pain Management; Garza-Villarreal, 2015; Pando-Naude, 2019; Onieva-Zafra, 2013).

Unul dintre motivele pentru care aceste patologii au fost luate în considerare pentru terapia prin muzică este și faptul că au implicații la nivel de sănătate mentală (spre exemplu, corelația dintre artrita reumatoidă și anxietate, depresie și alte tulburări cognitive – Lwin, 2020). Totodată, terapia prin muzică atenuează povara globală a patologiei cronice la acești pacienți (Camic, 2008).

III. Scurt sumar de metode ale terapiei prin muzică aplicate în sectorul reumatologic
Terapia muzicală aplicată a fost diferită în funcție de design-ul experimental și scopul cercetării:

• ascultarea pasivă a muzicii: fond musical liniștit, pentru 30 de minute, pe parcursul infuziei cu Infliximab, Tocilizumab și Rituximab (Boussaid, 2020); creația compozitorului classic W. A. Mozart, pentru 1 oră/zi, dimineața, pe parcursul a 14 zile (Macfarlane, 2012; McCaffrey, 2000) sau pentru 20 minute/zi, pe parcursul a 16 zile (Selvendran, 2015); muzică tradițională chineză, pentru 30 de minute x 2/zi, în timpul terapiei de 28 de zile cu Glucozamin sulfat (capsule) (Suqian, 2021); melodii preferate, pentru 5 minute, în interiorul aparatului de RMN (Garza-Villarreal, 2015; Pando-Naude, 2019);
• implicarea activă a pacienților prin interpretarea efectivă la diferite instrumente muzicale: clopote (Miura, 2015);
• exerciții aerobice concomitent cu terapia prin muzică (Espí-López, 2016).

Ceea ce este important de reținut este că nu orice melodie, gen sau stil muzical se aplică în orice condiții. Există o gamă întreagă de variabile care trebuie luate în considerare (spre exemplu, adaptarea melodiilor la gustul muzical, educația și preferințele pacientului sau la ritmul și tipul exercițiilor de kinetoterapie (Hanser, 1994; Arthritis Foundation). Prin urmare, terapia prin muzică are un înalt grad de individualitate și necesită expertiza unui cadru specializat.
Totodată, formele de manifestare ale artei pot avea efect sinergic. Un exemplu al potențării beneficiilor poate fii interacțiunea dintre terapia muzicală și arta vizuală în terapia pacientului reumatic (Green, 2020).

IV. Echipa necesară
Bineînțeles, pentru aplicarea terapiei prin muzică, în oricare din formele ei, sunt necesare cunoștințe avansate de muzică și medicină. Soluția nu constă în calificarea muzicală ulterioară a personalului medical din sfera reumatologiei, ci doar în completarea echipei prin prezența, spre exemplu, a unui muzicoterapeut care a absolvit un program științific și acreditat în acest sens.

V. Limitările cercetărilor realizate
Relevant de subliniat este faza timpurie în care se află, momentan, terapia prin muzică. La nivel mondial se utilizează diferite protocoale, însă, fără a avea un procedeu standardizat de terapie prin muzică. Motivele sunt diverse și articolul de față nu are ca scop investigarea acestui aspect. Cu toate acestea, dorim să evidențiem că desconsiderarea terapiei prin muzică, drept terapie complementară, nu este o soluție optimă, ci mai degrabă susținerea și implicarea activă în realizarea a cât mai multe proiecte de cercetare pe acest subiect transdisciplinar. Doar în acest mod putem avea o bază științifică solidă și optimă, a terapiei prin muzică, pentru pacienții reumatici.
Limitările proiectelor de cercetare se pot manifesta pe multiple direcții:

• design experimental ambiguu: ambiguitatea termenului de „muzică liniștită” sau absența menționării frecvenței terapiei (Boussaid, 2020);
• lipsa unui protocol de feedback și follow-up: efectele obținute nu sunt evaluate ca durată în timp (Boussaid, 2020);
• aplicarea unei singure sesiuni de experiment și de durată scurtă. În proiectul realizat de Macfarlane, G. J. (2012) procedura terapeutică a constat în o sesiune de investigare (de 14 zile), fără a avea o urmărire pe termen lung;
• investigarea protocolului terapeutic musical în relația cu efectele diferite obținute. În studiul realizat de Boussaid et al. (2020) nu s-a obținut scăderea frecvenței respiratorii sau a tensiunii arteriale diastolice. Astfel că, ulterioare studii pot fii ajustate așa încât variabilele introduse, prin terapia muzicală, să producă cât mai multe efecte pozitive.

Și totuși, dacă limitările ar fii optimizate, oare cât de eficientă ar deveni terapia muzicală? Ar fii terapia prin muzică atât de potențată, încât să concureze cu terapiile convenționale la pacienții fără răspuns la tratament? Există multiple întrebări pe care ne dorim să le luați în considerare. Răspunsurile le vom afla doar prin cercetare și, în primul rând, prin deschiderea opțiunilor terapeutice pe care le folosim înspre noutate, inventivitate și creativitate.

VI. În loc de concluzie
Diversitatea, inclusivitatea, inovația și dorința de a oferi ce este mai propice pacienților noștri reprezintă deziderate ale fiecărui medic indiferent de specialitatea aleasă. Terapia prin muzică nu reprezintă o concurență pentru personalul medical sau proaspătul absolvent al facultății de medicină generală și ulterioara sa carieră, ci reprezintă un ,,tovarăș” pe acest drum de slujire al pacientului. Echipa medicală, muzicoterapeutul/specialistul în terapie cu stimuli muzicali și cercetătorul reprezintă un tot fără de care nu am putea să vorbim de terapie prin muzică și de transdisciplinaritatea muzică-medicină. Prin urmare, să ne lărgim echipa și să luăm în considerare chiar și un „muzician” care poate pune o „piatră” în terapia pacientului cu patologie reumatică.

Bibliografie:

1. [Arthritis Foundation: Classical music eases arthritis symptoms. URL: http://blog.arthritis.org/living-with-arthritis/classical-music-arthritis/. Accesat la 11.09.2023].
2. [Jbmusictherapy: Music as a drug = 10 mg of valium. URL: www.jbmusictherapy.com/mm9-music-or-valium/. Accesat la 11.09.2023].
3. [Medivizor: No Mozart effect? Music and health. URL: https://medivizor.com/blog/2015/08/17/music-and-health/. Accesat la 11.09.2023].
4. [Practical Pain Management: Music as a pain intervention for fibromyalgia. URL:
5. www.practicalpainmanagement.com/resources/news-and-research/music-pain-intervention-fibromyalgia. Accesat la 11.09.2023].
6. Alparslan, G. B., Babadağ, B., Özkaraman, A., Yıldız, P., Musmul, A., & Korkmaz, C. (2016).Effects of music on pain in patients with fibromyalgia. Clinical rheumatology, 35, 1317-1321.
7. Boussaid, S., Majdouba, M. B., Jriri, S., Abbes, M., Jammali, S., Ajlani, H., … & Elleuch, M. (2020). FRI0618-HPR EFFECTS OF MUSIC THERAPY ON PAIN, ANXIETY, AND VITAL SIGNS IN CHRONIC INFLAMMATORY RHEUMATIC DISEASES PATIENTS DURING BIOLOGICAL DRUGS INFUSION.
8. Camic, P. M. (2008). Playing in the mud: Health psychology, the arts and creative approaches to health care. Journal of Health Psychology, 13(2), 287-298.
9. Ceccio C.M. (1984) Postoperative pain relief through relaxation in elderly patients with fractured hips. Orthopedics Nursing 3, 11–14.
10. Espí-López, G. V., Inglés, M., Ruescas-Nicolau, M. A., & Moreno-Segura, N. (2016). Effect of low-impact aerobic exercise combined with music therapy on patients with fibromyalgia. A pilot study. Complementary therapies in medicine, 28, 1-7.
11. Evers, S. (1990). Music for rheumatism–a historical overview. Zeitschrift fur Rheumatologie, 49(3), 119-124.
    Fischer M. (1990) Music as therapy. Nursing Times 86, 39–40
12. Garza-Villarreal, E. A., Jiang, Z., Vuust, P., Alcauter, S., Vase, L., Pasaye, E. H., … & Barrios, F. A. (2015). Music reduces pain and increases resting state fMRI BOLD signal amplitude in the left angular gyrus in fibromyalgia patients. Frontiers in psychology, 6, 1051.
13. Green MJ, Wall S. Graphic Medicine-The Best of 2020. JAMA. 2020;324(24):2469-2471. doi:10.1001/jama.2020.19479
    Hanser, S. B., & Thompson, L. W. (1994). Effects of a music therapy strategy on depressed older adults. Journal of gerontology, 49(6), P265-P269.
14. Lwin, M. N., Serhal, L., Holroyd, C., & Edwards, C. J. (2020). Rheumatoid arthritis: the impact of mental health on disease: a narrative review. Rheumatology and therapy, 7, 457-471.
15. Macfarlane, G. J., Paudyal, P., Doherty, M., Ernst, E., Lewith, G., MacPherson, H., … & Jones, G. T. (2012). A systematic review of evidence for the effectiveness of practitioner-based complementary and alternative therapies in the management of rheumatic diseases: osteoarthritis. Rheumatology, 51(12), 2224-2233.
16. McCaffrey R. & Good M. (2000) The lived experience of listening to music while recovering from surgery.Journal of Holistic Nursing 18, 378–390.
17. McCaffrey, R., & Freeman, E. (2003). Effect of music on chronic osteoarthritis pain in older people. Journal of advanced nursing, 44(5), 517-524.
18. Miura, Y., Maeda, T., Fukuda, K., Yamazaki, I., & Kurosaka, M. (2015).AB1201 Study of Music Therapy Using Musical Instruments for Patients with Rheumatoid Arthritis.
19. Nash B. (1999) Arthritis-rheumatoid and osteo. Ohio Nurses Review 74, 5–8.
20. Onieva-Zafra, M. D., Castro-Sánchez, A. M., Matarán-Peñarrocha, G. A., & Moreno-Lorenzo, C. (2013). Effect of music as nursing intervention for people diagnosed with fibromyalgia. Pain Management Nursing, 14(2), e39-e46.
21. Pando-Naude, V., Barrios, F. A., Alcauter, S., Pasaye, E. H., Vase, L., Brattico, E., … & Garza-Villarreal, E. A. (2019).Functional connectivity of music-induced analgesia in fibromyalgia. Scientific reports, 9(1), 15486.
22. Selvendran, S., Aggarwal, N., Vassiliou, V., & Ntatsaki, E. (2015). Pirouetting away the pain with music. JCR: Journal of Clinical Rheumatology, 21(5), 263-266.
23. Suqian, L. I., Jingjin, X. U., Ling, T. A. N. G., Ye, L. I., Huaxin, W. A. N. G., Lixue, Z. H. A. O., … & Nan, L. I. (2021).
24. Application of five-element music therapy in pain coping skills training in patients with knee osteoarthritis. Journal of Integrative Nursing, 3(4), 161-164.
25. Vijayan, S., Bansal, K., Goel, A., Ouardouz, S., Nune, A., & Gupta, L. (2022). The continuum of art and rheumatology: a discernment of mutual inclusivity. Rheumatology International, 42(4), 571-579.