„Peste un miliard de persoane suferă o deficiență a vederii care ar fi putut fi prevenită dacă ar fi fost descoperită într-o fază incipientă“

Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Călin Petru Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.

Stimate domnule profesor, la nivel internațional, luna iunie este dedicată cataractei. Astfel, al IX lea Congres al Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă și Congresul Societății Retină este organizat în perioada 22-25 iunie 2023. Care sunt temele principale pe care le veți aborda în cadrul Congresului?
Misiunea SRCCR este promovarea unei abordări moderne și actualizate a chirurgiei polului anterior ocular, în mod special chirurgia corneană și cea a cristalinului.
Toate evenimentele ce vor fi organizate în perioada congresului vor avea participare internațională. Multe personalități ale comunității oftalmologice mondiale au răspuns deja invitației noastre. Ei sunt invitați fie prin canale  permanente de comunicare cu forurile internaționale, SRCCR fiind afiliată Societății Europene de Cataractă și Chirurgie Refractivă (ESCRS) sau invitați de companiile care activează în domeniul nostru. Sper că vor fi multe surprize și în acest an.
Pentru a asigura accesul rezidenților la cele mai noi tehnologii în domeniu am dezvoltat un parteneriat extrem de interesant în acest an, cu companiile prezente pe piața din România.Ceea ce va fi diferit este angajamentul pe care ni-l luăm față de  tânăra generație, cea a rezidenților, de a organiza un curs de 2 zile în deschiderea congresului, la care rezidenții din anii 3 si 4 vor avea posibilitatea să-și dezvolte și să-și exerseze abilitățile chirurgicale. Este o desfășurare impresionantă de traineri  si echipamente medicale pe durata a 2 zile. Acest modul practic vine în completarea dezvoltării lor profesionale după ce în anul 2021, am reușit să încheiem traducerea din limba engleză a tratatului  Ophralmology (Myron Yanoff & Jay Duker), iar în 2022 am tradus The Wills Eye Manual, carte excepțională de urgențe oftalmologice. Ambele lucrări au fost realizate cu ajutorul unor colegi excepționali care au realizat o adevărată operă de artă. În acest moment colegii tineri dispun de o bibliografie extrem de actuală și valoroasă în limba română care a devenit și bibliografia pentru examenele de medic specialist și medic primar în specialitatea oftalmologie. 

Având în vedere că populația țării noastre se confruntă cu un proces de îmbătrânire mai rapid, iar cataracta este o afecțiune care apare odată cu avansarea în vârstă, ce ne puteți spune despre măsurile care se iau la nivel guvernamental pentru a facilita accesul pacienților la operația de cataractă?
În acest moment, toate cele 77 de spitale de stat cu bloc operator pentru intervenții oftalmologice, dar și unele clinici private au contract cu Casele de Asigurări de Sănătate, atât pentru consultații, cât și pentru operații de cataractă. Prin urmare, unele investigații, consultații, operații sunt decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate total sau parțial. Statul român decontează instituției medicale în care are loc intervenția chirurgicală valoarea serviciilor oferite. Anul trecut, aproximativ 40% dintre pacienții operați au beneficiat de intervenții chirurgicale susținute de bugetul asigurărilor de sănătate (aproximativ 35.000 de pacienți). În plus, CAS oferă o compensare de 315 lei pentru fiecare cristalin cumpărat prin sistemul asigurărilor de sănătate. Din nefericire, doar 5% din pacienții care s-au operat de cataractă anul trecut în România au primit această compensație.

În ce proporție amânarea sau nerealizarea intervenției chirurgicale în cazul cataractei poate duce la pierderea definitivă și ireversibilă a vederii?
Organizația Mondială a Sănătății susține într-un studiu realizat la nivel mondial că această afecțiune, cataracta, este principala cauză de orbire la nivel mondial (51% din cazuri) si are un impact major asupra calității vieții. Studiul realizat recent în 12 țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, arată că 2 din 3 respondenți de peste 60 de ani nu știu nimic sau au foarte puține informații despre cataractă.
Acest studiu a mai arătat că, după teama de moarte, teama de orbire este cea mai importantă teamă a omenirii. Din nefericire, realitatea ne-a arătat ca foarte puțini dintre respondenți se duc la un control oftalmologic de rutină și preferă să o facă doar atunci când apar probleme, ochiul este roșu, au vederea încețoșată sau resimt dureri. 66 % dintre respondenți nu știu că operația de cataractă poate corecta și alte defecte ale vederii, cum ar fi viciile de refracție. Cu toate acestea cataracta nu reprezintă o cauză de orbire permanentă. În principiu operația de cataractă restabilește în mare măsură acuitatea vizuală cu condiția să nu apară complicații ireversibile.

În ce situații cataracta poate să apară la pacienți tineri (nu ca urmare a procesului de îmbătrânire)?
Această afecțiune poate să apară la orice vârstă, ea putând fi prezentă de la naștere, (cataracta congenitală), cataracta traumatică întâlnită frecvent la tineri, (care practică diverse sporturi) sau cataracta traumatică apărută în urma accidentelor rutiere, casnice etc.
Cataracta este o boală care poate duce la orbire totală sau parțială și, pană nu demult, era o boală exclusiv legată de îmbătrânire, apărând preponderent la pacienți peste 65 de ani. Afecțiunea nu este doar o consecință a vârstei, ci poate rezulta si din alte cauze, cum ar fi un traumatism, administrarea pe termen lung a anumitor medicamente (antiinflamatoarele steroidiene) sau alte afecțiuni medicale (diabet dezechilibrat), istoric familial de cataracta precoce, stil de viață (fumat, locul de muncă). Persoanele care lucrează în aer liber sau cele care lucrează într-un anumit tip de mediu sunt supuse unui risc mai mare de a dezvolta cataracta la o vârstă precoce. Expunerile la lumina ultravioletă, în special la razele UV ale soarelui, cresc foarte mult riscul apariției cataractei, prin urmare cei care au locuri de muncă în exterior au un risc crescut și ar trebui să poarte intotdeauna ochelari de soare care oferă protecție pentru un spectru larg de raze UV.
Pentru pacienții mai tineri cu cataractă, primul semn care arată că există o problemă este scădera acuității vizuale ( mai ales la lumină puternică, la citit sau pe timpul nopții).  Acești pacienți pot citi perfect la optotip dacă lumina este medie și pupila are o dimensiune normală. Fără intervenție, dificultatile legate de vedere devin din ce în ce mai pronunțate, ducând la scăderea semnificativa a vederii și chiar la orbire.

Care este impactul oftalmologic al utilizării tot mai frecvente, pe durată tot mai îndelungată și la toate categoriile de vârstă a dispozitivelor electronice cu ecran (telefoane mobile, tablete, calculatoare)?
Cercetările cu privire la efectele ecranelor asupra vederii tinerilor sunt încă la început și fără rezultate concludente, dar știm că numărul copiilor cu vârste între 13 si 16 ani care au nevoie de ochelari s-a dublat în ultimii 10 ani. Se cunoaște faptul că lumina albastră emisă de dispozitivele cu ecrane poate dăuna vederii. În plus, efectele negative ale acestei lumini nu se opresc doar asupra ochilor, afectând chiar și calitatea somnului și dezvoltarea generală a creierului. Ochii copiilor au o capacitate mai mare decât cea a adulților de a absorbi lumina albastră, efectul cumulativ fiind documentat științific.
Mulți copii și tineri folosesc computerele pentru a învăța. Oamenii de știință afirmă că acest lucru nu este indicat, deoarece poate afecta vederea, dar are și alt efect secundar important. Informațiile citite de pe ecrane nu sunt reținute la fel de bine ca atunci cand sunt citite de pe hartie, deoarece sunt folosite părti diferite ale creierului.
Oftalmologii au atras atenția că în ultimii ani s-au înregistrat foarte multe cazuri de glaucom și de degenerare miopică, astfel încât aceste lucruri sunt atribuite, probabil, timpului petrecut în fața ecranelor. De asemenea, specialiștii declară că aceste afecțiuni surveneau inițial la persoane de peste 60 de ani, dar în zilele noastre pragul a coborât la 30 de ani.

Este acoperit necesarul de medici oftalmologi și chirurgi oftalmologi la noi în țară, din punct de vedere geografic (știm că în multe cazuri pacienții trebuie să se deplaseze în alt oraș ca să poată beneficia de o operație la ochi)?
Peste un miliard de persoane suferă o deficiență a vederii care ar fi putut fi prevenită dacă ar fi fost descoperită într-o fază incipientă. În țara noastră această evaluare nu a fost realizată, dar o populație de 19 milioane de locuitori din care peste 35% au vârsta de peste 64 de ani cu siguranță are nevoie de servicii oftalmologice cu o bună acoperire geografică. În acest moment în Romania sunt peste 1200 de medici oftalmologi, dintre care doar aproximativ un sfert sunt și chirurgi. În ultimii ani serviciile chirurgicale au început să devină mult mai accesibile. În multe orașe chiar și sub 20.000 de locuitori, se deschid clinici private care facilitează accesul la servicii medicale și chirurgicale, de calitate. Există deja numeroși medici care fac deplasări de o zi în clinici private sau spitale orășenești extrinzând în acest mod tehnicile actuale, moderne în toată țara.

Ce proiecte de viitor aveți în cadrul Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă?
Suntem în permanentă legătură cu societatea europeană de cataractă și chirurgie refractivă (ESCRS), astfel încât împreună dorim să realizam un program de cursuri practice pentru tinerii specialiști și rezidenți.
În fiecare an organizăm congresul SRCCR. Ținând cont de feedback-ul participanților, aducem îmbunătățiri, lectori internaționali, propunem teme de actualitate în oftalmologia mondială. Conservăm lucrurile bune și încercăm să ținem pasul cu toate noutățile de pe plan internațional, apărute la Congresele mari.
Dorim să edităm a II-a ediție a Ghidului de cataractă, ghid practic actualizat la tehnicile moderne.
Încercăm să contribuim activ, prin implicarea membrilor Societății la elaborarea ediției a III-a a Tratatului de Chirurgie secțiunea Oftalmologie ce va apărea sub egida Academiei Române.
Suntem preocupați și de organizarea de Webinarii pe teme punctuale de mare interes pentru toți oftalmologii.
Pentru prima dată în istoria SRCCR, anul acesta se va organiza, gratuit un curs de chirurgie a segmentului anterior, atât teoretic cât și practic, pentru un număr de 60 de oftalmologi, rezidenți sau tineri specialiști.  
În a doua parte a anului curent, ne vom ocupa alături de ESCRS de aducerea și instalarea unui simulator de ultimă generație care vizează instruirea fină a chirurgilor pentru toate segmentele globului ocular.
Dorim să ne implicăm activ și în revenirea la 5 ani (în loc de 4) a perioadei de pregătire a rezidenților.
Dorim de asemenea să ne implicăm activ (prin lucrări științifice și lobby) la introducerea RJO ( Romanian Journal of Ophtalmology ) în sistremul ISI pentru care Thomson Reuters publică factorul de impact al revistei. În acest mod, valoarea stiințifică a publicației crește substantial și rivalizează cu revistele cunoscute de pe plan internațional.

Va mulțumesc pentru timpul acordat și vă urez success în continuare !