Polipii endometriali – aspecte curente și puncte cheie

Polipii endometriali (PE) reprezintă o afecțiune ginecologică frecventă. Incidența acestora pare a fi estimată în diferite studii la aproximativ 25%. Înaintarea în vârstă, hiperestrogenismul, hipertensiunea arterială și utilizarea tamoxifenului sunt recunoscute ca elemente de risc obișnuite pentru dezvoltarea PE. Din punct de vedere morfologic, PE sunt protuberanțe endometriale individualizate ce cuprind, în diferite grade stromă, glande și vase sanguine.

Polipii simptomatici determină în mod obișnuit sângerări uterine anormale, volumul acestei sângerări fiind de obicei redus, de tip spotting în pre- și postmenopauză, manifestându-se mai rar ca sângerare intermenstruală abundentă, dar pe de altă parte, pot constitui etiologia unei pierderi semnificative de sânge menstrual.
În multe dintre cazuri PE sunt însă asimptomatici, fiind diagnosticați prin evaluarea ginecologică de rutină sau în cazul pacientelor care se adresează pentru infertilitate.
Riscul de apariție a PE crește de la momentul menarhăi până la sfârșitul vârstei reproductive. Etiopatogenia PE nu este elucidată cu acuratețe, dar anumite condiții precum diabetul zaharat, factorii hormonali sau hipertensiunea arterială sunt considerate a avea o contribuție semnificativă.

Recidiva este de asemenea caracteristică PE, în special în cazul terapiei susținute cu tamoxifen.
Atât pentru femeile în pre-, cât și pentru cele în postmenopauză, prezentând PE, hemoragia uterină anormală survine la aproximativ 68% dintre paciente și este cel mai obișnuit simptom în aceste cazuri.
Ecografia transvaginală (TVUS) este explorarea primară standard în diagnosticul PE. Semiologia ultrasonografică a PE presupune de obicei o imagine hiperecogenă cu contururi uniforme în interiorul cavității uterine, înconjurată de un contur hiperecogen fin. Zonele chistice reprezentate de componenta glandulară pot fi observate în interiorul polipului, sau acestea pot apărea ca o hipertrofie endometrială nespecifică, relativ focală, la nivelul lumenului endometrial. Desigur, utilizarea funcției Doppler poate crește sensibilitatea diagnostică la 91-97%.
Ultrasonografia tridimensională (3D-TVUS) are capacitatea de a reconstrui imagini multiplanare ale uterului și ale marginilor sale exterioare, aducând în plus acuratețea planului coronal.
TVUS și 3D-TVUS cu perfuzie salină de contrast (SIS) reprezintă alte tehnici suplimentare și complementare pentru diagnosticul PE.

După etapa evaluării ultrasonografice, histeroscopia și biopsia ghidată reprezintă cea mai bună tehnică de diagnostic în contextul PE, oferind sensibilitatea și specificitatea maximă pentru managementul conservator.
Astfel, histeroscopia cu biopsie ghidată este considerată standardul de aur în diagnosticul PE, permițând vizualizarea directă, localizarea exactă și posibila rezecție simultană.
Polipectomia histeroscopică este eficientă și fiabilă atât din punct de vedere diagnostic, cât și ca metodă terapeutică.
De asemenea, histeroscopia permite recuperarea rapidă, revenirea la un mod de viață obișnuit și spitalizarea scurtă.
Desigur, individualizarea fiecărui caz, medicina pesonalizată sau raportul riscuri-beneficii, pot aduce în discuție tehnicile chirurgicale radicale și în cazul PE.
Astfel, histerectomia este tratamentul definitiv pentru PE, excluzând riscul de recidivă sau malignizare. Cu toate acestea, tehnica trebuie utilizată precaut și numai după consilierea corespunzătoare a pacientelor.
Rezultatele clinice după tratamentul PE sunt în general favorabile, iar ameliorarea simptomatică este excelentă după polipectomia histeroscopică. Polipectomia determină remisiunea hemoragiei, îmbunătățește calitatea vieții și fertilitatea.

Puncte cheie

• PE reprezintă o afecțiune ginecologică frecventă.
• Hiperestrogenismul, hipertensiunea arterială, și utilizarea tamoxifenului sunt factori de risc pentru apariția PE.
• Polipii simptomatici cauzează de obicei hemoragii uterine anormale.
• TVUS este investigația primară în PE.
• Polipectomia histeroscopică este standardul de aur pentru tratarea PE.
• Histerectomia este tratamentul definitiv pentru PE, dar necesită o indicație judicioasă și consiliere adecvată.
• Chiar dacă majoritatea PE sunt benigni, aceștia pot deveni hiperplazici, cu transformare malignă.
• Riscul de hiperplazie și malignitate în PE este mai mare la femeile în postmenopauză care prezintă hipertrofie endometrială.

Bibliografie
Berceanu C, Cernea N, Căpitănescu RG, Comănescu AC, Paitici Ş, Rotar IC, Bohîlţea RE, Olinca MV. Endometrial polyps. Rom J Morphol Embryol. 2022; 63(2):323-334. https://doi: 10.47162/RJME.63.2.04.
Bohîlțea RE. Diagnosticul patologiei endometriale. Editura Universitară „Carol Davila”, București, Romania, 2018, 71-177.
Clark TJ, Stevenson H. Endometrial Polyps and Abnormal Uterine Bleeding (AUB-P): What is the relationship, how are they diagnosed and how are they treated? Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol, 2017, 40:89-104. https://doi: 10.1016/j.bpobgyn.2016.09.005 PMID: 27914969
Salim S, Won H, Nesbitt-Hawes E, Campbell N, Abbott J.Diagnosis and management of endometrial polyps: a critical review of the literature.J Minim Invasive Gynecol, 2011, 18(5):569-81. https://doi: 10.1016/j.jmig.2011.05.018 PMID: 21783430
American Association of Gynecologic Laparoscopists. AAGL practice report: practice guidelines for the diagnosis and management of endometrial polyps. J Minim Invasive Gynecol, 2012, 19(1):3-10. https://doi:10.1016/j.jmig.2011.09.003 PMID: 22196255
Vitale SG, Haimovich S, Laganà AS, Alonso L, Di Spiezio Sardo A, Carugno J; From the Global Community of Hysteroscopy Guidelines Committee. Endometrial polyps. An evidence-based diagnosis and management guide. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol, 2021, 260:70-77. https://doi: 10.1016/j.ejogrb.2021.03.017 PMID: 33756339
Raz N, Feinmesser L, Moore O, Haimovich S. Endometrial polyps: diagnosis and treatment options – a review of literature. Minim Invasive Ther Allied Technol, 2021, 30(5):278-287. https://doi: 10.1080/13645706.2021.1948867 PMID: 34355659
Ciscato A, Zare SY, Fadare O. The significance of recurrence in endometrial polyps: a clinicopathologic analysis. Hum Pathol, 2020, 100:38-44. https://doi: 10.1016/j.humpath.2020.03.005 PMID: 32334830
Ludwin A, Lindheim SR, Booth R, Ludwin I. Removal of uterine polyps: clinical management and surgical approach. Climacteric, 2020, 23(4):388-396. https://doi: 10.1080/13697137.2020.1784870 PMID: 32648824