Povestea Neoviderm emulsie cutanată și cele 10 indicații ale sale

Dermatologia pediatrică cuprinde o multitudine de patologii cutanate sau sindroame, infecții sistemice cu determinări sau semne cutanate. Tocmai datorită acestui fapt, pielea reprezintă un organ important, atunci când realizăm examenul clinic al pacientului pediatric. Ne poate aduce informații ce ne pot orienta asupra diagnosticului.

În cele ce urmează, vom sublinia cele mai importante aspecte ale unor patologii cutanate frecvent întâlnite în practica dermatologică pediatrică curentă.

1. Dermatita de scutec = dermatita frecvent întâlnită la nou-născuți și sugari, localizată la nivelul zonelor convexe, ce se află în contact direct cu scutecul (fața internă coapse, zonă genitală, abdomen inferior).

Clinic și paraclinic

Se manifestă sub forma unor plăci eritematoase, care în funcție de severitatea eczemei, pot asocia și eroziuni superficiale, papule, pustule sau chiar noduli în formele extinse. Orice fel de dermatită de scutec care evoluează de mai mult de 3 zile, poate fi infectata secundar cu Candida albicans sau mai rar, cu S. aureus, S. pyogenes sau virus herpes simplex (foarte rar). Tocmai din această cauză, este recomandat să fie efectuate culturi în cazul eczemelor non-responsive la tratament convențional.

Evaluarea sugarului cu dermatita de scutec:

• Simptome asociate (ex: diaree)
• Febră
• Expunere la infecții
• Anamneza despre cum/cu ce s-a curățat zona, ce produse s-au utilizat, cum se schimbă scutecul
• Administrarea anterior a unui antibiotic
• Alte tratamente topice aplicate

Tratament

• Utilizarea unor produse de curățare corespunzătoare, dermato-cosmetice
• Recomandarea unei creme barieră, la fiecare schimbare de scutec
• Dermatocorticoizi de potență mică (pentru a reduce inflamația, eritemul) – pe termen scurt
• Antifungice în cazul infecției cu Candida albicans (clotrimazol, miconazol, ketoconazol) – 2 aplicații/zi, 14 zile
• Antibiotic în cazul infecției bacteriene secundare (ușoară -> mupirocin cremă 2 aplicații/zi, 5-7 zile); nu se administrează preparate topice pe bază de neomicină -> poate declanșa dermatita de contact. În cazuri severe -> antibiotic sistemic.

2. Eczema numulară = dermatită inflamatorie, cronică, caracterizată prin leziuni eczematoase, localizate pe extremități sau trunchi.

Clinic și paraclinic

Se manifestă prin plăci eritematoase, rotunde, numulare, cu margini bine delimitate, uneori exudative și acoperite de cruste (în faza acută); în evoluție apar scuame, plăcile devin xerotice, și ocazional central se reduce eritemul, leziunile devenind anulare.

Examen bacteriologic au antibiogramă -> în cazul leziunilor exudative, recidivante

Istoric de dermatită de contact -> patch teste

Tratament

• Utilizarea unor produse de curățare corespunzătoare, dermato-cosmetice
• Emolient 2 aplicații/zi
• Dermatocorticoizi
• Fototerapie (cazuri selecționate, copii mari)

3. Prurigo nodularis = patologie cutanată cronică, caracterizată prin noduli fermi, pruriginoși, localizați preponderent pe suprafețele de extensie ale extremităților

Clinic și paraclinic

Diagnosticul se bazează pe istoricul clinic, cronic, de prurit sever, asociat cu leziuni nodulare escoriate, distribuite simetric.

Se recomandă investigarea etiologiei (patologie dermatologică/infestare/infecții/sindrom genetic).

Tratament

Controlul pruritului:

• Produse de curățare corespunzatoare
• Emoliente
• Loțiune cu calamine
• Antihistaminice generația I (difenhidramină, hidroxizină)
• Corticosteroizi topici (betametazonă)
• Inhibitori topici de calcineurină
• Fototerapie
• Terapii sistemice (cazuri bine selecționate, severe, rezistente la tratament): Dupilumab, imunosupresoare.

4. Dermatita de contact alergică = reacție de hipersensibilitate de tip IV, declanșată de contactul direct cu un alergen

Clinic și paraclinic

Se manifestă ca o dermatită pruriginoasă, eritemato-scuamoasă, uneori asociată cu vezicule și bule, localizată la nivelul zonelor de contact cu alergenul. De obicei, apar după 1-3 zile de la contactul cu alergenul.

Istoricul pacientului este extrem de important.

Gold standard pentru diagnostic este testarea patch.

Tratament

Evitarea alergenului

Corticosteroizi topici de potență medie/mare

Inhibitori topici de calcineurină

Boală extinsă -> prednisone

5. Dermatita seboreică a sugarului = dermatoză comună, auto-limitată, care se manifestă la sugari între 3 săptămâni și 12 luni, cu o incidență maximă în jurul vârstei de 3 luni.

Clinic

Se manifestă sub forma “crustelor de lapte” la nivelul scalpului. Este o eczemă non-inflamatorie, caracterizată prin acumularea unor cruste gălbui, localizate la nivelul vertexului și zonei frontale sau facies (sprâncene, frunte, șanțuri nazo-labiale, obraji); uneori, leziunile pot fi observate și pe trunchi, zona ombilicală sau zone intertriginoase.

Tratament

Managementul constă în curățarea corespunzătoare, cu șampoane dermato-cosmetice special dedicate dermatitei seboreice și adaptate vârstei. Emolientele au un rol esențial. În formele extinse sau severe, se poate recomanda un corticosteroid topic de potență mică (timp scurt); ketoconazol 2% șampon sau cremă.

6. Miliaria = sau sudamina, este o patologie cutanată comună, tranzitorie, cauzată de obstrucția glandelor sudoripare.

Clinic

În funcție de nivelul la care are loc obstrucția, există mai multe forme clinice: miliaria cristalină, rubră și profundă.

Tratament

Minimizarea factorilor care stimulează ocluzia glandelor ecrine duce la remisia leziunilor.

7-10. Procesul de epitelizare din dermatita atopică, cheilite, impetigo sau intertrigo

O mare parte din îngrijirea rănilor la pacientul pediatric se bazează pe studii de cercetare, experiența clinică și produse dezvoltate pentru utilizare la adulți. Deși principiile îngrijirii rănilor la adulți se aplică și în pediatrie, gestionarea rănilor și aplicarea produselor pentru adulți la pacienții pediatrici pot fi o provocare. Trebuie luate în considerare caracteristicile de dezvoltare ale pacienților pediatrici, cum ar fi incontinența și incapacitatea de a descrie durerea și de a participa la un regim de îngrijire a rănilor.

În toate cele 10 patologii cutanate amintite anterior, Neoviderm emulsie cutanată este de un real ajutor, întrucât activează procesul de regenerare a pielii, are o acțiune de hidratare și de formare a unui film protector și menține hidratarea și umiditatea pielii la o temperatură constantă, favorizând astfel absorbția secrețiilor. Eficiența produsului Neoviderm emulsie cutanată este susținută de beta-glucanul din compoziția sa, izolat din ciuperca Pleurotus Ostreatus; astfel, este stimulat sistemul imunitar și procesul de apărare prin acțiunea anti-microbiană, reparatoare și hidratantă. Acidul hialuronic cu greutate moleculară mare rămâne la suprafața pielii, determinând formarea unei pelicule, ce favorizează procesul de reparare al țesuturilor. Coloizii polizaharidici formează un gel hidrofil în contact cu secrețiile, astfel încât împiedică aderența bacteriană la nivelul rănilor, menținând mediul umed, hidratat și la o temperatură constantă. De asemenea, stimulează producția de fibroblaste, accelerând procesul de normalizare al pielii. Ca și posologie de administrare, Neoviderm emulsie cutanată se aplică pe leziuni, putând fi reaplicat, la nevoie, până la normalizarea completă a pielii.

În concluzie, Neoviderm emulsie cutanată reprezintă un tratament topic eficient, în diversele patologii cutanate, de la mic la mare!

Bibliografie selectivă

1. Shin HT. Diagnosis and management of diaper dermatitis. Pediatr Clin North Am 2014; 61:367.
2. Krol AL, Krafchik BR. Diaper area eruptions. In: Neonatal and Infant Dermatology, 3rd ed, Eichenfield LF, Frieden IJ, Mather EF, Zaenglein AL (Eds), Elsevier Saunders, 2015.
3. Sukhneewat C, Chaiyarit J, Techasatian L. Diaper dermatitis: a survey of risk factors in Thai children aged under 24 months. BMC Dermatol 2019; 19:7.
4. Butler DC, Simpson E, Guttman-Yassky E, et al. The atopic dermatitis spectrum disorder. Recognizing the clinical heterogeneity in patients with atopic related skin conditions in order to improve therapeutic decision-making and outcomes: an expert panel consensus statement. J Dermatolog Treat 2022; 33:2397.
5. Susan Burgin. Nummular eczema, lichen simplex chronicus, and prurigo nodularis. In: Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine, 8th ed, Goldsmith LA, Katz SI, Gilchrest BA, et al (Eds), McGraw-Hill, 2012. Vol 1, p.182.
6. Julián-Gónzalez RE, Orozco-Covarrubias L, Durán-McKinster C, et al. Less common clinical manifestations of atopic dermatitis: prevalence by age. Pediatr Dermatol 2012; 29:580.
7. Zeidler C, Tsianakas A, Pereira M, et al. Chronic Prurigo of Nodular Type: A Review. Acta Derm Venereol 2018; 98:173.
8. Qureshi AA, Abate LE, Yosipovitch G, Friedman AJ. A systematic review of evidence-based treatments for prurigo nodularis. J Am Acad Dermatol 2019; 80:756.
9. Lim HW, Collins SAB, Resneck JS Jr, et al. The burden of skin disease in the United States. J Am Acad Dermatol 2017; 76:958.
10. Lee EY, Wee CLP, Tan CH, et al. Pediatric patch testing in a multi-ethnic Asian population: A retrospective review. Pediatr Dermatol 2022; 39:69.
11. Neale H, Garza-Mayers AC, Tam I, Yu J. Pediatric allergic contact dermatitis. Part I: Clinical features and common contact allergens in children. J Am Acad Dermatol 2021; 84:235.
12. Sachdeva M, Kaur S, Nagpal M, Dewan SP. Cutaneous lesions in new born. Indian J Dermatol Venereol Leprol 2002; 68:334.
13. Haque MS, Hailu T, Pritchett E, et al. The oldest new finding in atopic dermatitis: subclinical miliaria as an origin. JAMA Dermatol 2013; 149:436.
14. McCord SS, Levy ML. Practical Guide to Pediatric Wound Care. Semin Plast Surg. 2006 Aug;20(3):192–9. doi: 10.1055/s-2006-949119. PMCID: PMC2884765.