Prevenția reprezintă una dintre componentele importante ale activității medicilor de familie

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, Preşedintele Conferinței și al AMF-B

Medicina Familiei este o specialitate complexă, care implică perfecționare continuă și o permanentă luptă de autodepășire. Care sunt noutățile tematice ale conferinței de anul acesta? Ce invitați aveți și cum se va desfășura acest eveniment (sesiuni, ateliere, cursuri)?
Ne întoarcem în săli după o lungă pauză pandemică, e o Conferință la care am tânjit, vom vedea și dacă într-adevăr colegii vor reveni cu mult curaj. E o adevărată provocare și avem mari emoții.
În acest an avem iar câteva premiere: o sesiune despre cum se crează brandul unui medic, o dezbatere despre viitorul medicinei de familie, revenim la sesiunile Grupurilor de lucru și la lucrările originale!
Simpozioane satelit se adaugă sesiunilor colegilor, iar pentru a schimba atmosfera rece a unei conferinte medicale, inaugurăm in acest an o parte specială, pe care o dedicăm timpului liber. Vom afla ce fac medicii de familie când NU fac medicină, pentru că am aflat că pictează, desenează, scriu, compun, se dedică educației și meditației. În plus, avem o nouă provocare, vrem să arătăm colegilor de pretutindeni rețelele internaționale ale medicilor de familie în care sunt implicați mulți dintre colegii noștri.
Ne întoarcem și la atelierele practice, iar în acest an provocăm colegii să folosească din plin testele rapide, un mare ajutor în ultima vreme pentru toți medicii de familie. Avem din nou ateliere despre piciorul diabetic, despre măsurarea Indicelui Gleznă-Braț și monitorizarea continuă a Tensiunii arteriale, care deja au fost integrate în serviciile plătite în medicina primară.
Avem și alte surprize despre care fiecare va afla la momentul potrivit.

Lansați la începutul fiecărui an “Agenda Medicului de Familie” cu noutăți adunate și prelucrate de medici cu experiență. În acest an aveți planificate proiecte noi?
Imediat după Conferință vom lansa și Agenda Medicului de Familie ediția 2023.
Coordonatorul ediției din acest an, doamna dr. Rodica Tănăsescu, a adunat cu migală de bijutier de la fiecare dintre autori, fiecare dintre ei foarte ocupați și prinși în tot felul de proiecte, o mulțime de subiecte de interes.
E bine să știți că dintre toți, coordonatorul Agendei știe tot ce se trimite la tipar, noi celalți aflăm subiectele de abia după ce sunt gata tipărite și distribuite. Personal, am consderat că e momentul să includ în agendă un capitol despre Variola Maimuței, o boală cu care a trebuit să ne confruntăm în premieră și despre care abia acum am aflat amănunte.
Pe lângă agenda noastră, un proiect care apare continuu din 2007, în acest an vom avea un alt proiect interesant, Cabinetul Virtual, o aplicație dedicată pacienților noștri. Suntem acum mult mai digitalizați, avem instrumente noi de comunicare, iar faptul că aproape fiecare pacient de-al nostru are un telefon smart ne-a deschis noi orizonturi.
Platforma de cursuri se îmbogățeste cu ateliere noi, iar pe lângă acestea, cel mai nou și mai de suflet proiect al nostru este noul Sediu al AMFB, un loc doar al nostru, pe care ni-l dorim de foarte multă vreme și pentru care ne-am pregătit și am visat mulți ani. Acum a devenit realitate. Lăsăm în urma noastră o casă în care acum abia încep proiectele. Dintre ele, cursuri de branding, ateliere de Comunicare, o suită de ateliere legate de vaccinarea adultului, sesiuni de pregătire pentru examenul de primariat.
Avem în proiect și o transformare a paginii noastre de web, precum și continuarea parteneriatelor și a evenimentelor noastre profesionale.

Cabinetele de medicină primară trebuie să încheie cu casele de asigurări de sănătate acte adiționale pentru furnizarea de servicii medicale către persoanele neasigurate. Teoretic, finanțarea acestor servicii se va face din bugetul de stat, dar ați primit până acum aceste fonduri?
În foarte mică măsură. De altfel, sistemul de plată a devenit extrem de netransparent, nu știm deloc ce anume reprezintă facturile de regularizare pe care le primim, de ce exxistă discrepanțe atât de mari între județe sau intre medicii din același județ, mai mult, nici cheltuielile de la nivelul CNAS nu mai sunt transparente ca în alți ani. Nu mai există pe siteul CNAS aceste date.

Aș dori să ne vorbiți puțin despre aderența la tratament a pacientilor. Care trebuie să fie relația medic-pacient astfel încât pacientul, mai ales cel cu boli cronice, să urmeze prescripțiile medicului toată viața?
Aderența terapeutică este o preocupare de-a mea mai veche. Am tratat acest subiect în câteva ocazii, unde am crezut că este important:

1. Am vorbit despre aderența terapeutică în sesiunile de Comunicare din care am făcut parte, atât cele ale grupurlui de Vaccinologie, cât și cele organizate mai nou de Societatea Națională, UNICEF, INSP. Mai multe proiecte au pregătit medicii de familie pentru o nouă abordare în comunicare cu pacienții în vederea vaccinării. Eșecul vaccinării în campania vaccinării anti-HPV, creșterea mișcării antivaccin și eșecul total al vaccinării anticovid ne-au ridicat unele perspective sumbre legate de viitorul vaccinării. Pulsul colegilor arăta clar că este necesară o nouă abordare a comunicării. De aceea, ca membru al Grupului de Vaccinologie am abordat Interviul Motivațional pe care l-am împărtășit colegilor în numeroase sesiuni de ateliere desfășurate fizic sau online în mai multe proiecte din care am făcut parte împreună cu alți medici formatori. Ei bine, interviul Motivațional este o metodă care, odată stăpânită, poate fi și este folosită pe alte meleaguri ca o metodă dovedită de creștere a aderenței terapeutice.
2. Am fost bucuroasă să constat în 2018 că Societatea Europeană de Cardiologie a acceptat cu bratele deschide medicamentele antihipertensive combinate și le-a inclus în ghidurile de practică. Astăzi numeroase preparate medicamentoase moderne ne ajută să tratăm Hipertensiunea arterială și pacientul cu multiple comorbidități, iar condiționarea în comprimate cu două sau trei componente ne ajută să scădem presiunea pe bolnav. Bolnavii sunt descurajați de faptul că o boală cronică trebuie tratată mai mult timp
3. Cea mai importantă luptă, poate, este legată astăzi de aderența la tratamentul antimicrobian. Apariția superbacteriilor, valurile de viroze subintrante de după pandemie, o evidentă scădere a capacității de apărare a organismului, corelate cu foarte puținele descoperiri recente de molecule antimicrobiene noi reprezintă un adevărat flagel. De aceea, dacă învățăm să tratăm corect infecțiile bacteriene am putea combate rezistența antibacteriană tocmai printr-o mai mare aderență terapeutică: tratamente făcute cu antibioticul optim, ales cu grijă, respectarea duratei terapiei și compatibilizarea combinațiilor terapeutice sunt esențiale pentru a proteja ceea ce avem deja.
Toate acestea pot fi obținute dacă medicul reușește să schimbe paradigma comunicării cu pacientul său. Aceasta tocmai a devenit o adevărată provocare, în condițiile în care digitalizarea a atins cote inimaginabile, inteligența artificială își face loc încet încet printre sistemele medicale și există tendința de a reduce aproape de zero dialogul cu pacientul, înlocuindu-l cu explorările. Pentru medicii români provocarea este dublată și de absența cvasitotală a teoriei comunicării din curriculum. De aceea, noile generații pe care avem datoria să le formăm trebuie să plece la drum cu o abordare care să includă neapărat și noțiuni avansate de comunicare cu pacientul.

Colaborarea între societățile medicale s-a dovedit a avea rezultate foarte bune. Vă rugăm să ne spuneți ce parteneriate aveți și cum se manifestă această interdisciplinaritate?
Avem deja o tradiție în a avea parteneri din alte societăți profesionale. Toate Conferințele noastre au sesiuni întregi interdisciplinare, tot ce facem în specialitatea noastră nici nu este de conceput să fie altfel, decât o expresie a colaborării cu colegii din alte specialități.
Parteneriatele noastre cele mai cunoscute și poate cele mai longevive se văd cu ușurință la Urgemed. Cursul Urgemed din luna iunie este o sumă de sesiuni interdisciplinare în care prelegerile sunt susținute în tandem de un medic de familie și un medic de altă specialitate, pe anumite teme care au în comun ideea de urgență aplicabilă la medicina familiei.
La Conferințele noastre avem mereu invitați de la celelate societăți profesionale. La rândul nostru, prin apartenența la Grupurile de lucru sau prin invitații adresate individual, ajungem la conferințele sau congresele confraților noștri. Sunt deja cunoscute sesiunile de medicina familiei de la Congresul Societății Române de Cardiologie unde sălile sunt arhipline, Sesiunea de medicina familiei din Conferințele de Pneumologie, de la Conferințele de Diabet.

Vă rog să ne informați care este calendarul evenimentelor organizate în acest an atât pentru medici cât și pentru pacienți.
Ca în fiecare an, AMFB organizează cele trei conferințe deja cunoscute: Conferința „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare” de la final de martie, Cursul Urgemed de la jumătatea lunii iunie și Conferința „Medicul de familie–Practician și manager-Zilele medicale Dr. Mircea Iorga”, din luna decembrie, în parteneriat cu Patronatul medicilor de familie București–Ilfov.
Pe lângă acestea, o serie de alte evenimente pun la dispoziția colegilor diferite căi de a-și desăvârși educația medicală continuă: Simpozioanele lunare–pe care am decis să le păstrăm online, la solicitarea sutelor de colegi din țară care își doresc să rămână conectați la evenimentele noastre–au loc mereu în a doua joi din lună.
Anual, cum spuneam mai sus, lansăm Agenda medicului de familie. În acest an sperăm să devină vizibil și un alt proiect al nostru, Cabinetul virtual , un proiect dedicat pacienților care, pe o aplicație pe smartphone, pot găsi explicații la numeroase întrebări al care poate medicii curanți nu au avut vreme să răspundă.
Platforma noastră online pune la dispoziția colegilor nu doar simpozioanele la care asistă live, dar și o mulțime de ateliere, webinarii, alte tipuri de sesiuni care ating diferite teme de interes pentru medicii de familie.
La noul nostru sediu vom începe o serie de manifestări pentru grupuri mai mici, interactive, educative.
Suntem partenerii pacienților noștri în toate campaniile în care suntem invitați, mereu lângă Asociația Pacienților cu Boli Autoimmune, Coaliția Pacienților cu Patologii Cronice, Totul despre Mame, lucrăm împreună cu Pacientul 2.0 pentru emisiuni de educație medicală, participăm la Săptămâna Europeană a Vaccinării, la zilele de constientizare a hepatitelor, combatem rezistența antimicrobiană inclusiv în Săptămâna Internațională dedicată, participăm în campaniile antifumat. Încercăm să fim peste tot unde suntem primiți pentru că știm că suntem un sprijin important pentru pacienții noștri.

Odată cu deschiderea PNRR, puteți beneficia și de finanțare pentru utilarea și renovarea unor cabinete medicale. Ați reușit să beneficiați de aceste fonduri pentru modernizarea cabinetelor medicilor de familie?
După cum deja știe toată lumea, numărul cabinetelor care au depus proiecte în PNRR nu este încă atins. Avem speranța că apelul se va prelungi pentru a permite mai multor cabinete să beneficieze de fonduri, dar și MInisterului Sănătății să deruleze mai bine aceste programe.
Sunt piedici birocratice, sunt depășiri de termene, comunicarea nu este foarte potrivită, echipa care lucrează la Ministerul Sănătății este probabil extrem de redusă. Cu siguranță sunt și alte piedici pe care nu le știm, dar tot mai sperăm ca măcar dotarea cabinetelor, dacă o strategie coerentă de revigorare nu avem ,să poată fi dusă la bun sfârșit.

Prevenția este unul dintre elementele definitorii ale medicinei de familie. Ce programe de screening există?
Activitatea preventivă reprezintă una din componentele cele mai importante ale activității medicilor de familie și se referă atât la prevenția primară, prin intervenții asupra factorilor de risc, promovarea unui stil de viață sănătos, imunizări și alte măsuri care împiedică apariția bolilor, cât și la prevenția secundară care are ca scop depistarea bolilor în faze incipiente, subclinice prin activități de screening. Referitor la activitățile de screening în România s-au desfășurat sau sunt în desfășurare mai multe programe de screening: Livero (Program regional integrat de prevenire, depistare precoce, diagnostic și direcționare către tratament al pacienților cu boli hepatice cronice secundare infecțiilor virale cu virusuri hepatice B/D și C), Program de screening, diagnostic și tratament precoce al tuberculozei (2015-2020), Program de depistare a cancerului de sân, Program de depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin, Program de screening pentru cancerul colorectal (ROCCAS), Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular ,,Totul pentru inima ta”.
În România bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste jumătate din totalul deceselor înregistrate anual (55,9% în anul 2019), ceea ce ne-a clasat începâd cu anul 2021 în categoraia țărilor cu risc cardiovascular foarte înalt. Programul de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular ,,Totul pentru inima ta” se desfășoară pe o perioadă de 4 ani (iulie 2020-decembrie 2023) și are ca scop activități de promovare și susținere a stilului de viață sănătos, identificarea și încadrarea persoanelor asimptomatice într-o categorie de risc cardiovascular și managementul factorilor de risc identificați, în vederea reducerii riscului de evenimente cardiovasculare. În cadrul proiectului vor beneficia de screening detaliat 165.001 persoane, dintre care minimum 50% vor aparține grupurilor vulnerabile, unul dintre obiectivele proiectului fiind și acela de a asigura promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare și creșterea accesului la servicii de sănătate. Programul de screening se desfășoară cu implicarea a 900 medici de familie din toată țara și se desfășoră în 3 etape. În momentul de față s-a finalizat prima etapă pentru zonele de vest, sud-vest și est a țării, fiind introduși în proiect peste 46.000 de persoane, suntem în plină desfășurare a etapei a 2-a pentru zonele nord-est, sud-Muntenia și București-Ilfov, iar la 1 mai 2023 va debuta și etapa a 3-a pentru zonele nord-vest și centru. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și este realizat în parteneriat de către INSP, Societatea Română de Cardiologie, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, Asociația Română de Promovare a Sănătății, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și cu participarea activă a medicilor de familie și asistentelor medicale și România. Programul de screening se adresează persoanelor de peste 40 ani, aparent sănătoase, nefiind introduse în program persoane care au deja patologie cardiovasculară. Se efectuează două vizite medicale la medicul de familie, prilej cu care în urma unui set standardizat de întrebări, examen fizic și examene de laborator se încadrează persoana în risc cardiovascular redus, mediu, înalt sau foarte înalt. Pacienții identificați cu risc înalt și foarte înalt pot fi trimiși pentru evaluări suplimentare către medici specialiști în cadrul proiectului. Toți pacienții vor primi consiliere și recomandări în vederea reducerii riscului cardiovascular și vor fi ulterior monitorizați periodic de către medicii de familie. În cadrul Programului ,,Totul pentru inima ta” se va realiza și o activitate de instruire a medicilor prin susținerea de cursuri și oferirea celor mai recente informații referitoare la prevenția cardiovasculară și la factorii de risc cardiovascular. Informațiile colectate în cadrul acestui Program vor permite conturarea situației actuale referitoare la prevalența factorilor de risc cardiovascular în populația României și se va urmări necesitatea implementării unui program de prevenție pentru factorii de risc cardiovascular la nivelul întregii țări.

De ce nu mai aleg tinerii medicina de familie?
Cauzele pentru care tinerii nu mai ale medicina de familie pot fi enumerate, aleatoriu:

• Birocrația excesivă cu care un medic de familie se confruntă zilnic la nivelul cabinetului.
• Lipsa de atractivitate- în special în mediul rural
• Finanțare insuficientă a medicinei de familie. Deși finanțarea în medicina de familie a crescut în ultimii ani, ea rămâne totuși insuficientă, având în vedere costurile tot mai mari de funcționare și întreținere precum și a celor destinate resursei umane din cabinetele medicale. Deși în presă apar periodic (mai mult sau mai puțin întâmplător) informații referitoare la sumele (catalogate a fi fabuloase) câștigate de medicii de familie, este însă foarte greu ca publicul să perceapă faptul că sumele respective revin de fapt cabinetului medical (aici fiind incluse cheltuielile amintite anterior) și nu medicului de familie.
• Lipsa de recunoaștere socio-profesională a medicului de familie, în percepția generală a publicului acesta fiind medicul care doar transcrie rețete și eliberează bilete de trimitere către colegii specialiști. Acest aspect începe încet, dar timid să fie estompat de încrederea pe care populația începe să o aibă în medicii de familie, dovadă fiind și ultimul sondaj realizat în luna februarie a.c. de către Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, care arăta că medicul de familie este principala sursă de informare a cetățenilor români despre sănătate, boli și servicii de sănătate.

Cauzele enumerate mai sus au generat, printre altele, următoarele efecte:

• Interes modest al tinerilor medici pentru specialitatea de medicina familiei. Astfel, în sesiunea din luna noiembrie 2021 a rezidențiatului, aproximativ 15% din cele 321 locuri în specialitatea medicina de familie au rămas neocupate. În acest context nu trebuie omis și faptul că există un procent de medici rezidenți în medicina de familie care renunță la pregătirea în această specialitate și aleg să participe în anii următori la alt examen de rezidențiat în altă specialitate.
• Numarul cabinetelor de medicina de familie aflate în relație cu CNAS a scăzut constant. Conform datelor oficiale, dacă în anul 2015 exista un număr de 11.397 cabinete de medicina familiei în contract cu CNAS, în anul 2021, acesta a ajuns la 10.470 cabinete.
• Emigrarea medicilor de familie – în acest sens statisticile oferite de Colegiul Medicilor din România fiind suggestive: peste 4.000 de medici de familie solicitând documente profesionale necesare practicării profesiei în străinatate.
• Scăderea accentuată a numărului de medici de familie la nivel național, având în vedere că în următorii 5 ani vor iesi din sistem (datorită pensionării) cel puțin 3.000 de medici de familie, conform estimărilor făcute de Colegiul Medicilor din România, vârsta medie a acestora fiind în prezent de peste 55 de ani. Totodată, la nivel național, Ministerul Sănătății estimează că sunt în jur de 700 de localități fără medic de familie.