„Putem identifica un număr de peste 4000 de gene, chiar aici la noi în ţară, în laboratorul de cercetare al Institutului Naţional de Endocrinologie ,,C.I. Parhon”!“

Interviu realizat cu Dr. Alexandru Velicu, Manager Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon”

Stimate Domnule Dr. Alexandru VELICU, conduceţi un Institut de renume unde se desfăşoară o activitate de excelenţă atât în domeniul serviciilor medicale cât şi în domeniul învătământului medical.
Care este motto-ul după care vă ghidaţi în elaborarea planului strategic dar şi de management?
Motto-ul Institutului, înregistrat la OSIM, a fost și rămane ,,misiunea noastră: dumneavoastră”, referindu-se la centrul sistemului de sănătate românesc, respectiv pacientul.
Practic, pacientul beneficiază de servicii medicale de cea mai bună calitate, realizate de profesioniști, într-un mediu în care au la dispoziţie tot ce au nevoie pentru realizarea unui act medical complet. Astăzi, ducem chiar mai departe misiunea ,,maeștrilor” noștri, prin mijloace noi, în concordanţă cu protocoalele și standardele europene.
Proiectele de cercetare sunt esenţiale pentru dezvoltarea activităţii Institutului Naţional de Endocrinologie ,,C.I. Parhon”.

Ce aduc nou aceste proiecte şi cum poate fi interpretată radiografia interdependenţei aplicării obiectivelor stabilite?
Aș adăuga că, sunt esenţiale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate românesc, în general, Institutul având adresabilitate naţională. Încă de la început am fost convins de faptul că nu poate exista cercetare fără investiţii în cercetare, motiv pentru care am investit în ultimii 3 ani, din venituri proprii, în mai multe proiecte de cercetare. Un proiect ,,de suflet” este cel referitor la identificarea secvenţei genomului uman prin NGS (next generation sequencing), pentru a înţelege afecţiunile și pentru a afla predispoziţia genetică a pacienţilor de a dezvolta sau nu patologie endocrină, nelimitându-se la aceasta. În cadrul unui acord de parteneriat cu Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului ,,Alessandrescu-Rusescu”, astăzi, așa cum a fost prezentat la ultimul Congres al Societăţii Române de Endocrinologie din acest an, putem identifica un număr de peste 4000 de gene, chiar aici la noi în ţară, în laboratorul de cercetare al Institutului Naţional de Endocrinologie ,,C.I. Parhon”, fără să fim nevoiţi să trimitem analizele în ţări din Uniunea Europeană.
Un alt proiect la care ţin este acordul de parteneriat încheiat în urmă cu un an și jumătate cu Queen Mary University of London, prin care dezvoltăm activităţi comune și programe care își propun schimburile academice și cooperarea în domeniul geneticii tumorilor endocrine. Acest lucru se realizează prin ,,collaborative teaching”, schimburi de personal academic, schimburi de publicaţii, schimburi de studenţi, precum și vizite ale specialiștilor din cele două instituţii partenere. Nu în ultimul rând, tot din venituri proprii am investit în proiecte de cercetare iniţiate de medici din Institut, proiecte ce nu au avut șansa unei finanţări prin granturi sau alte fonduri nerambursabile.

Sistemul endocrin are un rol extrem de important în buna funcționare a organismului iar Endocrinologia este parte din multidisciplinaritatea medicală. Statistic, vorbind, care este incidenţa medie anuală a tumorilor neuroendocrine depistate la nivel de Institut şi care sunt cel mai frecvent întâlnite?
Tumorile neuroendocrine reprezintă neoplasme rare, cu punct de plecare în sistemul endocrin difuz. Mai mult de jumătate dintre ele sunt localizate la nivelul tractului gastrointestinal și al pancreasului și sunt cunoscute sub numele de tumori neuroendocrine gastro-entero-pancreatice. Studii recente arată o creștere semnificativă a incidenței tumorilor neuroendocrine, spre exemplu în SUA între anii 1973 și 2012 incidența a crescut de 6,4 ori, iar în Europa între anii 1973 și 2007 s-a înregistrat o creștere de 3,8-4,8 ori a incidenței. Această creștere se datorează dezvoltării tehnicilor de investigație și a îmbunătăţirii mijloacelor diagnostice, dar și creșterii conștientizării asupra acestui diagnostic în rândul profesioniștilor din sănătate.

Pacientul oncologic şi nu numai, trebuie abordat şi monitorizat de o echipă multidisciplinară. Prezentaţi, vă rog, pe scurt care este strategia de abord în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu tumori neuroendocrine?
Venim în ajutorul pacienților noștri cu echipa medicală cu cea mai bogată experiență din România în tratarea după ultimele recomandări internaționale a bolilor neoplazice și non-neoplazice endocrine. Odată cu înființarea recentă, luna Mai a anului trecut, a Comisiei de Oncologie, Institutul Național de Endocrinologie ,,C.I. PARHON” intră în rândul marilor centre medicale cu abord multidisciplinar al afecțiunilor oncologice. Astfel, Comisia de Oncologie (-Tumor Board-) este o masă rotundă la care participă în mod regulat medici de diferite specialități pentru a discuta cazurile de cancer care sunt neobișnuite și/sau provocatoare.  Medicul oncolog, medicul endocrinolog, medicul specializat în terapie izotopică, medicul chirurg, medicul radiolog și medicul anatomopatolog se întâlnesc cu scopul de a decide asupra celui mai bun plan de tratament posibil pentru un pacient. Sunt discutate toate cazurile în care sunt implicate tipuri mai puțin frecvente de cancer, cazurile care nu au o evoluție standard sub tratament sau cele la care tratamentul curent nu funcționează așa cum ar trebui. Medicii din această comisie provin din medii diferite legate de îngrijirea unui bolnav de cancer, își împărtășesc perspectivele asupra cazului și la final decid care este varianta optimă, personalizată, pentru pacientul aflat în tratament.

Cum s-a reflectat COVID-19 în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie ,,C.I. Parhon” şi cum s-au resimţit efectele pandemice?
Nu ne-a fost ușor. Precum multor colegi din alte spitale ne-a fost uneori teamă însă am învăţat să abordăm cu încredere și seriozitate fiecare situaţie, fie că vorbim de stare de urgenţă, stare de alertă sau val al pandemiei. Am învăţat din fiecare modificare legislativă, în funcţie de care ne-am adaptat activitatea. În raport cu metodologia naţională, am aprobat și actualizat în permanență metodologia internă de testare a pacienților și a personalului în cadrul laboratorului propriu de testare moleculară SARS-CoV2. Am derulat activitate în cadrul secției ,,roșii”, precum și în cadrul centrului de vaccinare. Cu toate acestea, am avut focare atât în rândul pacienţilor cât și în rândul personalului.

În cazul unui nou val pandemic COVID-19, abordarea ar fi total diferită faţă de valurile anterioare?
În mod evident, da! Spun acest lucru deoarece am învăţat foarte multe din toate valurile precedente. Mai mult, am derulat și implementat contractul de finanţare aferent proiectului POIM axa 9.1 intitulat ,,PREVCOV2020 – Protejarea sănătății populației prin consolidarea capacității de reacție a Institutului Național de Endocrinologie ,,C.I. Parhon” la criza de sănătate publică cauzată de răspândirea virusului SARS-CoV2”. În tot decursul anului 2021, Institutul a fost dotat în cadrul acestui proiect cu aparatură medicală de înaltă performanță: computer tomograf, aparat de radiologie fix și mobil, ecograf, aparat de administrare a aerului cu flux crescut, ventilator portabil, monitoare funcţii vitale, pompă de aspirație mobilă, aparate EKG, defibrilator și multe altele, în valoare de aproximativ 2,3 milioane euro.

Care este „amprenta” medicală pe care doriţi să o lăsaţi în istoria Institutului Naţional de Endocrinologie ,,C.I. Parhon”?
Cred că, într-o anumită măsură, răspunsurile la toate întrebările dumneavoastră susţin ,,amprenta” medicală pe care am adus-o în aproape patru ani de când conduc Institutul. Mai mult, activitatea medicală trebuie să se desfășoare în cele mai bune condiţii. Strategia mea s-a transformat repede în planul strategic al Institutului pentru următorii ani. Primii doi ani m-am asigurat să nu lipsească nimic din spital și mă refer aici la materiale sanitare, reactivi, medicamente, dezinfectanţi, alimente, urmând ca în următorii doi ani să ne concentrăm pe investiţii. Astfel, avem în implementare două proiecte mari, unul susţinut din venituri proprii, respectiv reabilitarea unui corp de clădire unde își desfășoară activitatea trei secţii clinice, și al doilea, susţinut cu ajutorul Companiei Naţionale de Investiţii, respectiv construirea secţiei de terapie izotopică, urmată de reabilitarea curţii interioare a Institutului. Tot cu ajutorul CNI, am încredere că, până la sfârșitul anului, pacienţii noștri vor beneficia, pentru prima dată, de un RMN al Institutului, fără de care patologia endocrină dar mai ales neuroendocrină este mult mai greu de abordat.