Recomandări de optimizare a stilului de viață la pacientul cu Sindrom de Apnee Obstructivă în Somn (SASO)

Rezumat Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) poate fi identificat precoce de medicul de familie. Instituirea tratamentului, alături de educația specifică privind comportamentele sănătoase în SASO sunt etape importante ale consultului de specialitate. Recomandările stabilite de medicul pneumolog trebuie să devină, pentru întreaga echipă de îngrijire a pacientului, comune și unificate, indiferent de specialitatea la care ajunge pacientul – repetarea acestor recomandări permite pacientului să-și modifice mai ușor stilul de viață, devenind mai aderent la tratament.

Motto „Deprinderea corectă de a dormi este un pas necesar către independență“. Dr. T. Berry Brazelton

Abstract Obstructive sleep apnea syndrome (OSAS) can be identified early by the family doctor. The institution of treatment, along with specific education regarding healthy behaviors in SASO, are important stages of the specialist consultation. The recommendations established by the pulmonologist must become, for the entire patient care team, common and unified, regardless of the specialty to which the patient reaches – the repetition of these recommendations allows the patient to change his lifestyle more easily, becoming more adherent to the treatment.
La nivel mondial, se apreciază că aproximativ 1 miliard de persoane între 30 și 69 de ani au sindrom de apnee în somn de tip obstructiv (SASO). Factorii de risc prioritari sunt vârsta și obezitatea. Prevalența în creștere a acestora poate duce la creșterea incidenței acestei patologii în populația generală(1,2).
Identificarea factorilor de risc prioritari poate fi făcută și în cadrul consultațiilor efectuate de medicul de familie. Motivele variate care aduc pacientul la medicul de familie oferă acestuia ocazia de a identifica precoce atât factorii de risc prioritari cât și tulburarea de somn(1,3). Pacienții pot prezenta simptome care pot fi mascate de o serie de tulburări cognitive sau cardiovasculare, astfel se întârzie diagnosticarea și stabilirea conduitei terapeutice. Analizarea literaturii de specialitate arată că peste 400 de milioane de pacienți ar avea nevoie de tratament(1,4).
Ca medici de familie putem identifica precoce factori de risc pentru SASO: cunoaștem APP ale pacienților noștri și, fie că se prezintă la consultațiile cronice, programate, fie că vin pentru afecțiuni intercurente, putem dirija, țintit, anamneza în cazul celor cu: hipertensiune arterială/fibrilație atrială/insuficiență cardiacă dar și altă patologie cardio-vasculară(1,5,6,7), diabet zaharat(1,5,6,7), mai ales dacă au și factori de risc adiționali: bărbat de vârstă mijlocie sau femeie la menopauză, persoană supraponderală/obeză, cu circumferința gâtului mai mare de 40 cm la bărbat și de 37 cm la femeie, care sforăie sau prezintă somnolență diurnă.
La îndemâna noastră sunt două chestionare pe care pacienții le pot completa cu ușurință, chiar și în sala de așteptare, sau cu un minim de îndrumare din partea noastră sau a asistentei medicale. Este vorba de scala EPWORTH pentru evaluarea somnolenței diurne și chestionarul STOP BANG pentru evaluarea riscului de apnee în somn.
Punctajul astfel calculat este o bună bază de discuție cu pacientul și permite luarea unei decizii argumentate în vederea completării biletului de trimitere către medicul pneumolog, specialist în somnologie.
Instituirea tratamentului, alături de educația specifică privind comportamentele sănătoase în SASO sunt etape importante ale consultului de specialitate. Recomandările stabilite de medicul pneumolog trebuie să devină, pentru întreaga echipa de îngrijire a pacientului, comune și unificate, indiferent de specialitatea la care ajunge pacientul – repetarea acestor recomandări permite pacientului să-și modifice mai ușor stilul de viață, devenind mai aderent la tratament.
În sprijinul tratamentului prescris, comunicarea continuă între membrii echipei medicale multidisciplinare este esențială pentru succes. Un pacient nu întâlnește un singur profesionist din domeniul sănătății ci o varietate de profesioniști în scopuri diferite în momente diferite ale evoluției bolilor lui cronice(6,7).
Pentru a veni în sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății care îngrijesc pacienții cu SASO, vă prezint, pe baza Ghidului, o sinteză a recomandărilor care vizează optimizarea stilului de viață(1).

Parafrazându-l pe Einstein, le spun pacienților mei că somnul de calitate este primul pas pentru îndeplinirea viselor!

Consiliere nutrițională

• mese mici și dese (3 mese principale și 2-3 gustări);
• evitați consumul de alimente cu 2-3 ore înainte de culcare (digestia are timp să se realizeze și crește calitatea somnului);
• evitați alimentele iritante sau stimulante (condimentate, cafea, ciocolată, sucuri cu adaos de cofeină și zahăr, alcool) înainte de culcare;
• evitați alimentele bogate în fibre alimentare dure (varză, brocoli, …) greu de digerat, pot produce senzația de balonare și disconfort pe timpul nopții;
• reduceți porțiile de alimente, până ajungeți la cantitățile recomandate;
• componența farfuriei ideale: 50% legume și fructe; 25% carbohidrați: paste făinoase, cereale integrale: grâu, ovăz, orz, orez brun (limitați cerealele rafinate: orezul alb, pâinea albă); 25% alimente proteice: peşte, pui, fasole, mazăre boabe, nuci (limitați carnea roşie şi evitați preparatele de carne procesate: mezelurile, şuncă, …);
• reduceți aportul de sodiu (sare) – scade frecvența episoadelor de apnee și retenția de lichide, scăzând valorile tensiunii arteriale;
• hidratare corespunzătoare!

Alimente recomandate:

• cu conținut ridicat de melatonină (hormon al somului): sparanghel, porumb, broccoli, castravete, struguri, cireșe,
• cresc producția de melatonină: – alimente bogate în triptofan (aminoacid care se transformă în melatonină): pește, pui, alune, fasole boabe; – alimente bogate în acizi grași esențiali omega-3: ton, somon, creveți, alune, nuci;

Alimente nerecomandate:

• carnea grasă, produsele din carne cu conținut ridicat de grăsime: slănină, cârnați, mezeluri, alimentele de tip fast-food supra-procesate, semi-preparate (crește riscul cardio-vascular și riscul de SASO);
• sarea în exces;
• dulciurile concentrate cresc riscul de obezitate, consumate seara, stimulează sistemul nervos și pot induce insomnie;
• cofeina, băuturile carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr, alcoolul cresc cantitatea de energie și induc un somn agitat.
  *deși inițial alcoolul are efect sedativ, el afectează arhitectura somnului!

Recomandări – efort fizic
În funcție de toleranța fizică la efort se recomandă:

• pacient sedentar: mers pe jos (3,2 – 4 km/oră), activități casnice, coborâtul scărilor, grădinăritul;
• pacient activ: mers pe jos (4,8 – 5,6 km/oră), înot ușor, dans, gimnastică acvatică, coborâtul și urcatul scărilor;
• pacient deprins cu exercițiul fizic: mers pe jos (6,4 – 8,8 km/oră), înot moderat, dans energic, tenis.

Exercițiile fizice se fac:

• la distanță de 4 ore, de la ultima masă importantă,
• la 2,5 ore de la ultima gustare.

*de preferat ca pacientul să nu fumeze sau să consume stimulente cu o oră înaintea programului de exerciții.

Recomandări – igiena somnului

• Nu faceți din dormitor o cameră multifuncţională!
• Eliminați TV-ul, laptopurile, electronicele şi dezordinea!
• Relaxați-vă citind o carte tipărită în locul unui e-reder!
• Ora de culcare realistă, conform programului de lucru
• Tehnici de relaxare, zgomotul alb (combinație a tuturor frecvențelor de sunet, capabil să neutralizeze celelalte zgomote)
• Evitați exercițiile fizice cu 2-3 ore înainte de culcare
• Ambianță prietenoasă/suportivă
• Liniște, întuneric
• Temperatură 18-21°C

Bibliografie

1. Ghid metodologic privind managementul pacientului cu tulburări respiratorii în timpul somnului 2023. SRP, Sectiune Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, Coordonator Șef de Lucrări Dr. Ioana Munteanu
2. Monique Suárez, Jeisson Osorio, Marta Torres, Josep M. Montserrat. Should the diagnosis and management of OSA move into general practice? European Respiratory Review, Breathe 2016 12: 243-247; Availabe from: https://breathe.ersjournals.com/content/12/3/243.figures-only [Accessed 28th May 2022]. DOI: 10.1183/20734735.011216
3. Miuni Athauda Arachchige, Joerg Steier. Beyond Usual Care: A Multidisciplinary Approach Towards the Treatment of Obstructive Sleep Apneea Frontiers in Cardiovascular Medicine 5 ianuarie 2022 Available from: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fcvm.2021.747495/full [Accessed 25th May 2022]. DOI: 10.3389/fcvm2021.747495
4. Anish Amin, MD, Anupam Basuray, MD, Eugene Fu, MD, Adam Pleister, MD, Asim Roy, MD. Central Sleep Apnea: A Team-Based Approach to Recognition and Therapy. HMP Global Learning Network Volume 19 – Issue 12 – December 2019. Available from: https://www.hmpgloballearningnetwork.com/site/eplab/central-sleep-apnea-team-based-approach-recognition-and-therapy [Accessed 23th May 2022].
5. Monique Suarez-Giron, Maria R. Bonsignore, Josep M. Montserrat. New organisation for follow-up and assessment of treatment efficacy in sleep apnoea European Respiratory Review 2019 28: 190059; https://err.ersjournals.com/content/28/153/190059.figures-only [Accessed 25th May 2022]. DOI: 10.1183/16000617.0059-2019
6. Monique Suárez, Jeisson Osorio, Marta Torres, Josep M. Montserrat. Should the diagnosis and management of OSA move into general practice? ERS Breathe 2016 12: 243-247 Available from: https://breathe.ersjournals.com/content/12/3/243.figures-only [Accessed 25th May 2022]. DOI.org/10.1183/20734735.011216
7. Marin JM, Carrizo SJ.Guías, et al. International consensus document on obstructive sleep apnea Archivos de Bronconeumología 58 (2022) T52–T68 Available from: www.archbronconeumol.org [Accessed 25th May 2022]. DOI of original article: https://doi.org/10.1016/j.arbres.2021.05.006