Prof. Univ. Dr. Cristian GheorgheAuthor
Interviu realizat cu Domnul Prof. Univ. Dr. Cristian Gheorghe Medic Primar Gastroenterologie şi Medicină Internă, Șef Secția 1 Gastroenterologie, Centrul pentru Boli Digestive și Transplant Hepatic, Institutul Clinic Fundeni, Coordonator al Laboratorului de endoscopie digestivă diagnostică şi intervențională, Institutul Clinic Fundeni
Stimate Domnule Profesor, în calitate de Preşedinte în exercițiu al Societății Române de Coloproctologie (SRCP), vă rog să descrieți, care sunt atributele şi obiectivele acestei Societăți?
Societatea Română de Coloproctologie (SRCP) este o societate multidisciplinară în care însă ponderea membrilor este reprezentată de chirurgi cu interes în patologia coloproctologică şi gastroenterologi-endoscopişti cu preocupări de asemenea în patologia colorectală organică şi funcțională; particularitatea Societății este schimbarea alternativă a Preşedintelui la doi ani prin alegerea succesivă a unui chirurg şi ulterior a unui gastroenterolog -endoscopist cu experiență recunoscută național şi internațional în domeniul coloproctologiei. Unul dintre obiectivele majore ale SRCP este educația. În acest sens, în timpul Congresului Societății care se desfăşoară bianual, în afara meselor rotunde în care se discută tot ceea ce este nou în tematica congresului, sunt multiple sesiuni educaționale, prezentări video pentru tehnici de bază şi tehnici noi endoscopice şi chirurgicale; de asemenea sunt discuții pe baza prezentărilor de cazuri în acelaşi scop educațional. Tinerii pot lua contact cu liderii de opinie şi oraganizatorii programelor naționale şi internaționale pentru accesarea cursurilor şi stagiilor de pregătire în coloproctologie. De asemenea, SRCP are un rol important în realizarea echipelor complexe pentru terapia optimă a pacienților cu asemenea afecțiuni, pentru creşterea adresabilității şi accesibilității pacienților. Pentru un tratament optim ne dorim concentrarea cazurilor dificile în Centre de excelență iar organizarea acestora şi recunoaştera lor este esențială. În aceste condiții, medicii implicați în îngrijirea pacienților vor şti care sunt indicațiile şi contraindicațiile celor mai noi abordări pentru o anumită patologie coloproctologică şi de asemenea, cu cine să colaboreze pentru managementul optim al pacienților. Societatea îşi are de asemenea ca obiectiv şi realizarea contactelor cu Societățile Europene, cea de Coloproctologie (ESCP) şi cea de Endoscopie digestivă (ESGE).
Anul acesta, cel de-al 12-lea Congres National de Coloproctologie, va avea loc în perioada 11-13 Aprilie 2024 la Cluj Napoca iar cel de-al 43-lea Congres Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă, va avea loc în perioada27 – 29 iunie 2024 tot la Cluj-Napoca.
Ce tematici cu noutate ştiințifică vor fi prezentate, vor fi şi speakeri străini şi la ce participare fizică respectiv online vă aşteptați?
În 2024 într-adevăr la Cluj-Napoca vor fi cele 2 congrese naționale în care vor fi implicați gastroenterologii şi chirurgii. La ambele congrese vor fi atât speakeri români cât şi străini cu participare fizică şi on line.
Congresul Național de Coloproctologie va avea tematicile clasice discutate la toate congresele de coloproctologie internaționale: cancerul colonic, cancerul rectal, urgențele în coloproctologie, bolile inflamatorii intestinale, patologia funcțională şi aici ca noutate este secțiunea de tulburări motorii de planşeu pelvin, patologia proctologică benignă care este extrem de variată; vor fi prezentări video cu tehnici endoscopice şi chirurgicale; de asemenea, în ultima zi vor fi cursuri dedicate tehnicilor chirurgicale, ecografie de tub digestiv, curs de manometrie anorectală, de polipectomie şi disecție endoscopică.
O atenție specială am acordat anul acesta tehnicilor minim invazive. În acest sens, intervențiile laparoscopice şi robotice pentru cancerele colonice sau rectale, cu indicații foarte clar conturate în prezent, ocupă un loc prioritar în tematica congresului. De asemenea, intervențiile minim invazive transanale pentru leziuni neoplazice şi tehnicile noi endoscopice de rezecție şi disecție pentru leziuni polipoide colorectale. Legat de aceste teme, diagnosticul complex efectuat de imagişti, endoscopişti şi anatomopatologie este esențial. Calitatea rezecției endoscopice şi chirurgicale ne preocupă foarte mult şi de aceea am inclus în cadrul tematicii prezentări ale unor anatomopatologi recunoscuți dedicați acestei patologii.
Un subiect mai puțin discutat în cadrul altor congrese de coloproctologie este cel al afecțiunilor genetice (sindromul de polipoză colonică familială şi sindromul Lynch). Geneticienii, gastroenterologii şi chirurgii vor discuta abordarea acestor pacienți conform noilor ghiduri europene. Intervențiile chirurgicale ale acestor pacienți ridică probleme deosebit de complexe iar recunoaşterea cazurilor şi îndrumarea către centre specializate pentru managemnet sunt esențiale. Bolile inflamatorii intestinale (Boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică) aflate în creştere, ridică probleme deosebite de management, iar necunoaştera lor are efecte dezastruoase, mai ales datorită faptului că pacienții sunt de regulă tineri în plină activitate, iar aceste boli sunt incurabile; păstrarea remisiunii prin tratamente medico-chirurgicale în echipe complexe este esențială pentru o bună calitate a vieții pe termen lung. Atunci când este nevoie, intervențiile chirurgicale trebuie efectuate minim invaziv la aceşti pacienți; intervențiile chirurgicale sunt dificile, laborioase şi necesită o pregătire specială.
Patologia de planşeu pelvin care afectează un număr mare de pacienți şi implică tehnici de diagnostic laborioase a fost de asemenea mai puțin discutată în alte congrese de coloproctologie; tehnici cum sunt manometria anorectală, ecoendoscopia şi rezonanța magnetică pentru sfincter anal ca şi defecografia sunt puțin cunoscute din nefericire. Din acest motiv cu ocazia congresului în afara mesei rotunde dedicate acestei patologii, am oraganizat în Clinica medicală şi un curs practic de manometrie anorectală susținut de cei mai experimentați medici în acest domeniu şi cu cel mai nou echipament pentru demonstrații.
Un alt curs teoretic şi practic este dedicat ecografiei abdominale pentru afecțiuni de tub digestiv. Tehnica de ecografie abdominală cu aparatură dedicată şi medic antrenat pentru această explorare (curba de învățare presupune efectuarea a cel puțin 200 de proceduri sub supravegherea unui expert) este considerat în momentul actual la nivel european o tehnică indispensabilă deoarece este puțin costisitoare, neinvazivă şi frecvent repetabilă dacă afecțiunea de tub digestiv necesită acest lucru. Tehnica este utilizată pentru diagnosticul şi urmărirea pacienților cu boli inflamatorii intestinale, diverticuloză/diverticulită, colită ischemică şi obstrucție intestinală indiferent de cauză. În cadrul meselor rotunde de urgențe şi boli inflamatorii intestinale, vor fi conferințe care vor evidenția rolul major al ecografiei de tub digestiv ca „point of care” pentru aceste afecțiuni.
În condițiile extensiei la nivelul întregii țări a programului de screening pentru cancerul colorectal, cursul teoretic şi practic dedicat polipectomiei endoscopice şi de asemenea mesele rotunde cu prezentări ce au ca temă polipectomia endoscopică vor fi extrem de utile pentru participanți. Echipa medico chirurgicală are un rol din ce în ce mai important în rezolvarea minim invazivă a pacienților cu polipi rectocolonici malignizați.
Chirurgii beneficiază de 2 cursuri unul de anastomoze laparoscopice şi deschise şi celălalt de rezecții transanale. O altă sesiune nouă în acest an este cea dedicată stomelor cu îngrijiri, tehnici chirurgicale şi management al complicațiilor; vor fi implicați în această sesiune atât chirurgii cât şi asistentele din cadrul Societății stoma care.
În legătură cu Congresul Național de Gastroenterologie şi Hepatologie care se va desfăşura la Cluj Napoca în iunie 2024, programul este complex, cuprinde patologia digestivă în totalitate, afecțiuni de tub digestiv superior, inferior, intestin subțire, afecțiuni hepatice şi pancreatice. Congresul se adresează în special medicului gastroenterolog care se confruntă cu o patologie complexă şi variată atât de tub digestiv cât şi hepato-bilio-pancreatică. Pentru specialistul gastroenterolog dedicat unei patologii restrânse, Societățile savante de gastroenterologie organizează şi alte congrese dedicate, cum este cel de coloproctologie, cel de afecțiuni pancreatice (Bucharest PanacreticFest) cel de Boli inflamatorii intestinale (Congresul clubului român de Crohn şi colită, RCCC) cel de hepatologie (Up to date in hepatology), cel de tulburări motorii (Congresul de neurogastroenterologie).
Care este situația programelor de profilaxie, supraveghere şi de screening în cazul cancerelor digestive şi colorectale în România?
Dintre cancerele digestive singurul care are un program de screening dedicat este cel colorectal.
Programul de „Prevenție, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale” sub acronimul ROCCAS, a început, aşa cum se ştie deja, ca un program pilot finanțat de Uniunea Europeană în 2019 (şi s-a încheiat în decembrie 2023) în județele din sudul țării cu 4 centre coordonatoare ale screeningului (Bucureşti cu 2 centre, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Militar Central, Craiova cu Universitate de Medicină şi Farmacie şi Constanța cu Spitalul Clinic Județean). Au fost incluse în screening persoane între 50 şi 74 de ani asimptomatice şi fără risc crescut în afara vârstei, şi de asemenea persoane simptomatice şi cu risc crescut familial sau personal; au fost testate prin teste imunochimice fecale (FIT) 50.000 persoane din cele 4 regiuni arondate (aproximativ 200.000 de persoane) şi au fost trimise pentru colonoscopie persoanele FIT pozitive. La aceşti pacienți pozitivi au fost descoperite leziuni neoplazice la peste 50% (polipi adenomatoşi şi cancere în cea mai mare parte în stadii precoce); polipii au fost rezecați în momentul colonoscopiei, în aceeaşi zi în peste 90% din cazuri.
În momentul actual suntem în faza de pregătire a programului pentru extensie la nivelul întregii țări şi continuare în județele din sudul țării. Ca şi în primul proiect, desfăşurat între 2019 şi 2023 vor fi oraganizate 2 etape; una educațională coordonată ca şi în 2019 de Institutul Clinic Fundeni, în care se vor organiza cursuri pentru medicii de medicină generală, medicii specialişti gastroenterologi/ endoscopişti şi anatomopatologi din întreaga țară (estimăm 800 de participanți) şi o etapă/proiect de screening efectiv, cu centre dedicate de colonoscopie. Screeningul va fi coordonat de celelalte centre universitare din țară care nu au fost implicate în proiectul pilot inițial: Iaşi, Târgu Mureş, Cluj, Timişoara şi va începe în județele arondate acestor centre universitare, foarte probabil în a doua parte a anului 2024.
Care sunt factorii de risc în apariția diverticulozei colonice?
În diverticuloza colonică factorii de risc sunt vârsta (la 60 de ani de exemplu aproximativ 60% din persoane au diverticuli), factorul genetic şi evident alimentația. Legat de alimentație este cunoscut faptul că alimentația săracă în fibre vegetale (legume şi fructe) predispune la apariția diverticulozei colonice. Recomandarea este de a consuma zilnic începând din copilărie cel puțin cinci porții de legume şi fructe. De asemenea este recomandată combaterea sedentarismului şi a obezității. Pentru o evoluție nefavorabilă este indicată oprirea fumatului şi tratamentul diabetului zaharat.
Managementul perioperator în IBD?
Managementul perioperator în bolile inflamatorii intestinale este esențial pentru succesul intervenției chirurgicale. Este necesar suportul psihologului pentru acceptarea intervenției şi pentru atitudinea pozitivă şi de asemenea pentru oprirea fumatului. Echipa multidisciplinară din cadrul Centrului de excelență în care trebuie admişi aceşti pacienți, stabileşte managementul perioperator. În această etapă a afecțiunii în care se ia decizia intervenției chirurgicale rolul esențial îl au gastroenterologul, chirurgul şi terapeutul intensiv şi radiologul intervenționist. Trebuie să avem în vedere că mortalitatea corelată cu intervenția este pentru intervenția de urgență de 4-5% şi 1% pentru intervenția electivă atât pentru boala Crohn cât şi pentru rectocolita ulcerohemoragică. Morbiditatea postoperatorie poate fi datorată complicațiilor infecțioase (sepsis abdominal, abcese, fistule, infecții ale plăgii) sau non-infecțioase (ileus, ocluzie, complicații ale stomei, incontinența fecală) sau inflamație a rezervorului – „pouchita” la cei cu proctocolectomie totală restaurativă pentru rectocolita ulcerohemoragică. Abcesele abdominale necesită drenaj preoperator sub ghidaj radiologic.
Pentru a evita/minimaliza aceste complicații este esențială cunoaşterea indicațiilor ghidurilor de bună practică medicală: evaluarea statusului nutrițional şi administrarea nutriției enterale şi parenterale atunci când este necesar, administrarea de albumină la pacienții denutriți, cu valori scăzute ale abuminei service, administrarea de fier injectabil pentru pacienții anemici cu sideremie mică, oprirea administrării de cortizon cu cel puțin 4 săptămâni înainte. Este obligatorie administrarea de anticoagulante (heparina fracționată) înainte şi după intervenția chirurgicală pentru profilaxia tromembolismului, complicație redutabilă la pacienții cu boli inflamatorii intestinale nespecifice moderat severe, în puseu de activitate datorită statusului procoagulant. Unele publicații extind perioada de administrare la 2 luni post operator pentru minimalizarea riscului tromboembolic. Deşi au existat controverse legate de administrarea medicației biologice preoperator, în momentul actual, ghidurile permit această medicație până în apropierea actului chirurgical.
