Sănătatea vizuală în era digitală

În zilele noastre, stilul de viață a obligat întrega lume să utilizeze tehnologia modernă, atât în cazul copiilor, cât și în cazul adulților. Utilizarea pe scară largă în ultimul deceniu a dispozitivelor digitale ne-a expus la încă o sursă de lumină artificială. Petrecem o cantitate semnificativă de timp utilizând dispozitive digitale cu ecrane care emit lumină, cum ar fi smartphone-urile și tabletele. Lumina emisă de aceste dispozitive, deși pare albă, are un spectru de emisie albastru. Lumina albastră este adesea caracterizată ca fiind periculoasă, deoarece energia sa fotonică este mai mare decât cea a altor lungimi de undă ale luminii vizibile (Wong, Bahmani, 2022).

Lumina albastră prezinte diverse avantaje: îmbunătățește starea de spirit, are efecte terapeutice asupra unor afecțiuni dermatologice cum ar fi psoriazisul, dermatita atopică sau acnnea, și îmbunătățește vigilența, timpul de reacție și performanța cognitivă. Ca și dezavantaje, lumina albastră afectează ritmul circadian, determină apariția ridurilor și îmbătrânirea prematură, crește riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer, a diabetului zaharat, a afecțiunilor cardiovasculare și a obezității și determină oboseală oculară. În ceea ce privește asocierea dintre lumina albastră și apariția degenerescenței maculare legată de vârstă, dovezile sunt neconcludente, fiind necesare studii suplimentare (Wong, Bahmani, 2022).
Computer Vision Syndrome (CVS) reprezintă o serie de afecțiuni oculare, musculo-scheletale și de comportament determinate de utilizarea prelungită a dispozitivelor cu ecrane digitale.
Primele simptome care apar sunt:

• durerile de cap
• usturimea și înroșirea ochilor
• vederea încețoșată, neclară
• dureri ale musculaturii cefei și spatelui
• oboseală oculară
• dificultăți de acomodație vizuală
• tulburări de atenție (Bogdănici et al., 2017).

Un studiu realizat în cadrul unei lucrării de doctorat intitulate „Studiul modificărilor oftalmologice determinate de utilizarea dispozitivelor electronice cu ecran digital în cadrul populației generale”, realizată în cadrul Clinicii I Oftalmologie a Spitalului Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”, Iași, a analizat efectele oculare și sistemice determinate de CVS asupra lucrătorilor din domeniul sănătății.
Foarte puține studii publicate au analizat efectele expunerii la diverse gadget-uri asupra sănătății vizuale a lucrătorilor din domeniul medical, marea majoritate a studiilor concentrându-se pe analiza CVS în cazul domeniilor legate în principal de munca de birou. Cu toate acestea, un review al literaturi a concluzionat că apariția CVS ar trebui luată în considerare la medici, asistente și alti angajați din domeniul sănătății datorită utilizării tabletelor și laptopurilor în spitale (Klamm, Tarnow, 2015). În studiul nostru, numărul mediu de ani de utilizare a gadget-urilor a fost mai mare la medicii primari 8,67 ani ± 2,15 și la cadrele universitare 8,31 ani ± 2,38, iar cel mai redus la studenți 7,06 ani ± 2,68 (p=0,001).
Timpul mediu total petrecut zilnic pe dispozitivele electronice de către medicii specialisti a fost de 5,24±1,77 ore, de medicii rezidenti 5,83±1,81 ore, iar de medicii primari 6,10±2,19 ore.
Datele din studiul nostru au arătat că numărul de ore petrecute ziua sau noaptea s-au corelat semnificativ cu vârsta, evidențiind faptul că ziua petrec mai multe ore utilizând dispozitiviele electronice persoanele mai în vârstă (r= 0,113; p=0,003), iar noaptea petrec mai multe ore utilizând dispozitiviele electronice persoanele mai tinere (r= -0,235; p=0,001). Astfel, în perioada diurnă, numărul mediu de ore petrecut pe dispozitivele electronice cel mai mare a fost înregistrat la medicii primari 4,81 ore ± 2,05, iar cel mai redus a fost înregistrat la medicii specialiști 3,38 ore ± 1,72 (p=0,001), în timp ce în perioada nocturnă, numărul mediu de ore petrecut pe dispozitivele electronice cel mai mare a fost înregistrat la studenți 2,39 ore ± 1,25, iar cel mai redus a fost înregistrat la medicii primari 1,46 ore ± 0,77 (p=0,001).
În ceea ce privește digitalizarea sistemului medical și utilizarea smartphone-urilor, considerăm important de menționat că smartphone-urile devin din ce în ce mai utile în monitorizarea și furnizarea serviciilor medicale. Ele sunt adesea considerate computere de buzunar, datorită caracteristicilor lor avansate de calcul și a mutiplelor opțiuni de utilizare. Așadar, sunt utilizate din ce în ce mai mult în asistența medicală, iar opțiunile pentru aplicațiile de imagistică biomedicală includ camere foto și video, ecrane tactile, tehnici de calcul, detecția sunetelor și a mișcărilor (Hunt et al., 2021).
Cele mai frecvente simptome oftalmologice întâlnite în cadrul acestui studiu au fost:

• la medici: disconfortul la vederea de aproape (26,1%; p=0,001), vederea încețoșată (24,4%; p=0,001) și uscăciunea oculară (23,1%; p=0,237);
• la cadrele didactice: disconfort la vederea de aproape (17,8%), vederea dublă (11,9%) și vederea încețoșată (11,8%);
• la asistenții medicali: vederea dublă (20,2%; p=0,002);
• la farmaciști: oboseala oculară (9,4%) și disconfort la vederea de aproape (8,9%);

Cele mai frecvente simptome musculo-scheletale întâlnite au fost durerile de gât, umeri, spate fiind declarate de 76% dintre participanți., fiind urmate de cefalee (59,4%) și de insomnie (46,7%).
Din totalul de 705 participanți, 162 au declarat că suferă de sindrom de ochi uscat și utilizează lacrimi artificiale. Sexul feminin a fost preponderent în cadrul:

• medicilor rezidenți (8,64%) din care 71,42% de sex feminin;
• farmaciștilor (5,55%) din care 77,77% de sex feminin;
• asistenților medicali (9,87%) din care 68,75% de sex feminin.

În studiul nostru, 81,3% din cei 705 participanți consideră că utilizarea dispozitivelor electronice le afectează stilul de viață, dintre care 70,4% subiecți de sex feminin, vârsta medie 30 ani. Dintre aceștia, 98,6% cadre didactice, 95,7% farmaciști, 95,6% asistenți medicali și 87% medici, consideră că utilizarea dispozitivelor electronice le afectează stilul de viață.
În concluzie, se observă că personalul medical petrece din ce în ce mai mult timp în fața monitoarelor la locul de muncă datorită digitalizării sistemului medical. Datorită acestui fapt, este deosebit de importantă evaluarea cadrelor medicale în vederea despistării precoce a simptomelor determinate de utilizarea prelungită a monitoarelor.

Bibliografie

1. Bogdănici CM, Săndulache DE, Nechita CA. Eyesight quality and Computer Vision Syndrome. Rom J Ophthalmol 2017;61(2):112-116.
2. Hunt B, Ruiz A, Pogue B. Smartphone-based imaging systems for medical applications: a critical review. J Biomed Opt 2021;26(4):040902.
3. Klamm J, Tarnow KG. Computer Vision Syndrome: A Review of Literature. Medsurg Nurs 2015;24(2): 89-93.
4. The office station: posture and tips. https://ergo-dimensions.com/resources/. Accesat pe data de 10.06.2023.
5. Wong NA, Bahmani H. A review of the current state of research on artificial blue light safety as it applies to digital devices. Heliyon 2022;8(8):e10282.