Sindromul de „mână rece“ al jucătorului de volei

Cold Hand Syndrome in Volleyball Players

Cold Hand Syndrome in volleyball players is a rare but clinically relevant condition characterized by recurrent episodes of coldness, numbness, and reduced perfusion in one or both hands during or after play. The pathophysiology is thought to involve repetitive microtrauma to the upper limb, vascular compression due to overhead movements, and possible autonomic dysregulation. Symptoms may mimic Raynaud’s phenomenon but are more closely related to sport-specific mechanical and vascular stressors. Diagnosis is established through clinical evaluation, vascular Doppler studies, and exclusion of systemic causes. Early recognition is essential, as chronic exposure can lead to functional impairment and reduced athletic performance. Management includes activity modification, physiotherapy, protective equipment, and, in selected cases, pharmacologic or surgical interventions. Increased awareness among sports medicine practitioners may improve prevention, timely diagnosis, and treatment of this underreported condition.

Acest sindrom este o arteriopatie (ischemie arterială distală) la nivelul mâinii și membrului superior, care apare la voleibaliști, fiind provocată de microtraumatisme arteriale prin impacturi puternice și repetate cu mingea. Cei mai expuși sunt atacanții, la nivelul mâinii dominante.

Mecanisme și fiziopatologie
Mecanismele prin care se ajunge de la microtraumatisme la ischemie sunt impactul, compresia și întinderea, toate repetitive. Leziunea vasculară se explică prin impacturi repetate în treimea inferioară a antebrațului și a palmei. La acest nivel, arterele sunt expuse , imediat subcutanat și se vor regăsi prinse ca într-un „sandwich“ între mingea de volei și suprafețele osoase subjacente. După Travaux Y. Roland, un test de compresie a arterei ulnare la nivelul mâinii permite observarea dispariției semnalului doppler la o presiune de 8 Newtoni (1). Factorul cauzal pare a fi atât mecanismul de întindere, traumatismul direct dar și vibrațiile (indirecte) care decurg din acesta.(2)

Gesturile incriminate, în volei sunt:

• compresia mâinii dominante și deci a arterei ulnare, în timpul percuției balonului, iar mâna în hiperextensie întinde arterele digitale (mână- balon)
• comprimarea arterei ulnare și arcadei palmare în hiperextensie (cădere pe mână). Hiperextensia diminuează fluxul sanguin al arterei ulnare.

Fiziopatologic se observă diminuarea perfuziei sanguine la nivelul mâinii și degetelor. Ischemia digitală poate fi secundară (2,3):

• unei insuficiențe hemodinamice (ex. arcada palmară incompletă)
• unei tromboze a arterei digitale prin migrație trombo-embolică sau când trombusul arterei ulnare se extinde.

Există diverse grade de atingere a peretelui arterial: de la hematom simplu la fragmentarea peretelui arterial. O leziune a intimei poate provoca tromboză, iar trombii pot stenoza artera ulnară sau radială sau, pot provoca migrarea embolilor care vor determina ocluzii ale arterelor de calibru mai mic, în distal. O leziune a mediei poate duce la formarea unui anevrism. Repetiția microtraumatismelor locale realizează vasospasmul prin vasoconstricție. Este un spasm simplu fără leziune organică și este reversibil dacă sursa iritației este eliminată.

Evoluția ischemiei digitale acute se desfășoară de obicei în 3 faze (4, 8, 10):

• faza inițială: paloarea degetelor și scăderea temperaturii tegumentare la acest nivel
• faza de stare: stadiu de ulcerație digitală
• faza tardivă: gangrenă distală și necroză extensivă

La examenul clinic se efectuează anamneza care ne aduce informații clasice privind postul în echipă: mâna dominantă, antecedente, frecvența antrenamentelor și a meciurilor , existența unor traumatisme în hiperextensie de mână, căderi, contre cu moment de apariție a unei dureri vii, pasagere, sau hematom localizat care s-a resorbit. Dacă este fumător (5,6). Prezența hiperkeratozei la nivel cutanat ne arată caracterul repetitiv al traumatismului. Dacă a avut o plagă periunghială și dacă a avut un retard de cicatrizare, este important de știut în anamneză. Examenul palpatoriu al eminenței hipotenare (bilateral, comparativ) poate arăta o lojă mai puțin dură în comparație cu partea care prezintă leziune. Prezența unei mase pulsatile în această regiune demonstrează prezența unui anevrism. Pulsul radial sau ulnar poate fi absent sau diminuat (se testează bilateral). O durere sau o sensibilitate anormală pe traiectul artererei ulnare poate fi semn de tromboză recentă. (6,9)
Simptomele care pot apărea sunt: senzație de amorțeală, parestezie, de mână rece, modificare de culoare (paloarea degetelor sau cianoză), uneori chiar necroză pulpară sau subunghială. Forța de prehensiune este scăzută. Simptomele sunt în general agravate la frig și în timpul meciului sau antrenamentelor (10). Primele simptome pot fi reprezentate de simple furnicături la nivelul mâinilor, în timpul jocului, care însă dispar rapid. (9,10). Progresiv însă, prin repetarea microtraumatismelor cu balonul și creșterea intensității antrenamentelor și a frecvenței meciurilor, se vor produce adevărate leziuni arteriale până când apar semnele de ischemie și arată prezența unei probabile tromboze arteriale.
Diagnosticul diferențial se face cu alte cauze de ischemie digitală și anume (4,7,8): o boală sistemică (sclerodermie, lupus, poliartrită reumatoidă), vascularite și arterite inflamatorii, arteriopatii (maladia Buerger, arterita tabagică), maladii hematologice (sindrom mieloproliferativ), cauze neoplazice, origine emboligenă (leziune de arteră sub-claviculară, fistulă arterio-venoasă), factori iatrogeni (traumatisme vasculare), cauze medicamentoase și toxice.
Examenul complementar care trebuie efectuat este reprezentat de ecografia Doppler. Acesta este examenul de primă intenție și permite punerea diagnosticului de tromboză, confirmarea unei leziuni a peretelui arterial sau venos, evidențierea unei ocluzii ori a unui anevrism. Deasemenea, ajută la eliminarea altor leziuni cum ar fi anomalii vasculare sau sclerodermie. (11)

Tratamentul și prevenția
În stadiul inițial, când jucătorul resimte parestezii și dureri în urma unor acțiuni repetate, se încearcă reducerea cantitativă a traumatismelor la nivelul mâinilor. Exercițiile din timpul antrenamentelor trebuie să varieze, să se reducă numărul repetițiilor (de exemplu în loc de 50 atacuri unul după altul, se pot face doar 10, apoi alt jucător realizează exercițiul și jucătorul afectat reia următoarele 10 repetări).

• încetarea fumatului, dacă jucătorul este fumător (datorită vasoconstricției pe care o produce).(5,8)
• purtarea unor mănuși de neopren poate fi propusă de asemenea în acest stadiu

În stadiul de ischemie digitală sau de necroză pulpară (de obicei în acest stadiu, jucătorul începe să își pună întrebări), este importantă începerea investigațiilor și punerea diagnosticului.
Dacă este vorba despre un anevrism (cazuri rare) tratamentul este chirurgical (1)

Dacă este o tromboză tratamentul presupune:

• repaus, oprirea oricărui tip de traumatism/microtraumatism
• protejarea mâinilor de frig cu ajutorul unor mănuși, de asemenea protejarea corpului de frig. Orice metodă de încălzire a mâinilor este posibilă prin băi calde, comprese calde, sticle de apă fierbinte
• sevrajul tabagic este important pentru a evita vasoconstricția arterelor

Toate acestea până la dispariția simptomelor. O dată simptomele dispărute, se face o ecografie Doppler de control, pentru a vedea dacă se poate relua activitatea sportivă. (10). Dacă perfuzia vasculară e bună, jucătorul se poate antrena progresiv cu protecție (manșetă de neopren). Manșeta de neopren nu este prea agreabilă în timpul jocului, dar absoarbe o bună parte a tensiunilor în compresiune-strivire legate de impactul cu balonul. În caz contrar, repausul sportiv se va prelungi și o altă ecografie va fi realizată mai târziu.
În caz de eșec al tratamentului de simplă reîncălzire, se pot administra anticoagulante în doză curativă (heparine cu greutate moleculară joasă), apoi administrare de antiagregante plachetare (aspirină) (8.9). Dacă starea arterială nu este foarte bună (ischemii și necroze ce pot pune în pericol țesuturile) iar toate tratamentele funcționale și medicamentoase au eșuat, se poate recurge la chirurgie vasculară (trombectomie, chirurgia anevrismului, pontaj), dar aceasta înseamnă sfârșitul carierei sportivului.
Prin urmare, prevenția este foarte importantă, și se realizează printr-o bună cunoaștere a factorilor ce pot duce la apariția mâinii reci a jucătorului de volei, prin atenția acordată jucătorului încă de la primele semne pe care le semnalează corpului medical al echipei.
Este important ca atât jucătorii de volei cât și antrenorii sa știe despre existența acestei maladii, să înțeleagă că o ischemie acută de origine arterială nu e sinonimă cu finalul carierei sportive și că trebuie să semnaleze orice simptom deoarece, detectarea precoce este esențială pentru un tratament eficient, care să permită reluarea rapidă a antrenamentelor și meciurilor.

Bibliografie:
1. Yan Roland- Syndrome de la main froide du volleyeur – these CHU Rennes- 2013
2 Soury P, Marteau V, Laurian C. Traumatismes artériels de la main. Encycl Méd Chir., Elsevier SAS, Paris 2006.
3. Laurian C, Melki JP. Traumatismes artériels de la main du sportif. Allieu Y. La main du sportif. Expan sci fra, 1995
4. Staszewski N. Les ischémies digitales aigües, analyse rétrospective de 92 cas. Thèse de Médecine, Nancy Université. 2003.
5. Dureil B, Dautzemberg B, Masquelet AC. Tabagisme en période périopératoire. Presse Med, 2006
6. Self-reported symptoms and risk factors for digital ischaemia among international world-class beach volleyball players Daan Van De Pol 1, Sena Alaeikhanehshir 1, Mario Maas 1, P Paul F M Kuijer 2 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26436960/
7. High prevalence of self-reported symptoms of digital ischemia in elite male volleyball players in the Netherlands: a cross-sectional national survey Daan van de Pol 1 , P Paul F M Kuijer, Ton Langenhorst, Mario Maashttps://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22926747/
8. Capillaroscopic Evidence of Microvascular Damage in Volleyball PlayersMaria Maddalena Sirufo 1, 2, Alessandra Catalogna 1, 2, Martina Raggiunti 1, 2, Francesca De Pietro 1,2, Giovanni Galeoto 3, 4, Enrica Maria Bassino 1, 2, Lia Ginaldi 1, 2, Massimo De Martinis 1, 2,* https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8535409/?utm
9. Self-reported cold sensitivity in normal subjects and in patients with traumatic hand injuries or hand-arm vibration syndromeIngela K Carlsson 1, Birgitta Rosén 1, Lars B Dahlin 1 https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2881018/?utm
10. Posterior circumflex humeral artery pathological lesions with digital ischemia in an elite volleyball player: A case report and literature review Tomofumi Nishino 1, Daigo Hiraya 2, Yuki Yamamoto 3, Tomomi Suzu 1, Yusuke Nishida 1 4, Masashi Yamazaki 1 2023https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37637963/
11. Self-reported symptoms and risk factors for digital ischaemia among international world-class beach volleyball players Daan Van De Pol 1 , Sena Alaeikhanehshir 1 , Mario Maas 1, P Paul F M Kuijer 2 . pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26436960/