Somnul pre și post pandemie. Încotro?

COVID-19 Pandemic outbreak induced major lifestyle changes for us all. One of the most affected change is, considering mental stress and changes in daily routine, is sleep, and this effects will maintain so on. Insomnia and circadian rhythm disorders are the most common. We analise the results from sleep questionnaires, Somnolog Clinic, during the Pandemic periodic.

Rezumat:
Pandemia COVID-19 a afectat stilul de viață al tuturor. Una din componentele cele mai afectate, în context de factori psihici dar și prin modificarea rutinei zilnice, este somnul, efecte ce se vor menține și în următoarea perioadă de timp. Insomnia și tulburările de ritm circadian sunt tulburările de somn cele mai frecvente.
Analiză studiu chestionare aplicate de Clinica Somnolog în timpul Pandemiei.
Pandemia COVID-19 a afectat stilul de viață și rutinele oamenilor din întreaga lume. Măsurile sanitare de pe tot globul au introdus măsuri precum purtarea măștilor, distanțarea socială, ecranarea, autoizolarea și carantina pentru a reduce răspândirea coronavirusului.
Alături de măsurile sanitare, pierderea locurilor de muncă, munca de acasă, precum și frica de boală au determinat probleme de sănătate mintală, inclusiv depresia, anxietatea și reacțiile acute de stres au fost considerabil crescute.
Una din componentele esențiale ale stilului de viață al fiecăruia, este somnul, iar afectarea acestuia nu este în general cu efect temporar, frecvent normalizarea realizându-se în perioade lungi de timp.
Cele mai frecvente tulburări descrise în cadrul studiilor au fost legate de insomnie și tulburările de ritm ciracadian, alături de depresie și anxietate.
Astfel nu ne așteptăm ca imediat, odată cu încheierea periodei de restricții să avem și o normalizare a somnului.
Somnul este un proces biologic esențial pentru oameni.
Multe structuri anatomice și substanțe biochimice sunt implicate în mecanismele de reglare, inclusiv axa HPA.
Insomnia legată de stres duce la un cerc vicios prin activarea sistemului HPA.
Teoria stres-diateza privind debutul insomniei cronice presupune implicarea unei serii de factori constând în factori predispozanți, precipitanți și perpetuați. Insomnia indusă de stres care se stabilizează cronic este legată de tratament, astfel încât înțelegerea factorului perpetuant este esențială.
Tulburările de ritm ciracadian sunt afecțiuni în care există o alterare a ciclului somn-veghe (zi-noapte). Persoana afectată nu mai are un ritm normal al somnului. În cazul persoanelor afectate în timpul Pandemiei, frecvent a fost descrisă Tulburarea de Ritm Circadian de tip întârzierea fazei somnului (DSPS).
Reprezintă dereglarea prin care faza de adormire este întârziată, în care simptomul principal este dificultatea de a adormi înainte de orele 2:00-6:00 a.m. Este specifică în primul rând persoanelor tinere.
Este însoțită frecvent de anxietatea datorată lipsei de inducere a somnului.

Studii privind Somnul pre și post Pandemia COVID-19
Killgore – Studiu efectuat pe 1013 cetățeni US, în perioada 9-10 aprilie 2020. În timpul primelor 3 săptămâni de izolare/restricții privind statul acasă, problemele de sănătate mintală, inclusiv depresia, anxietatea, insomnia și reacțiile acute de stres au fost considerabil crescute față de estimările anterioare ale populației. Pierderea locurilor de muncă legată de închiderea la nivel național a fost asociată în special cu o sănătate mintală mai precară.
Pereze-Carbonell – studiu pe 843 personae. Majoritatea erau femei (67,4%), de vârstă mijlocie [52 de ani (40–63 ani)], albi (92,2%) și supraponderali până la obezi [IMC 29,4 kg/m2 (24,1–35,5 kg/m2)]; 69,4% au raportat o schimbare a modelului lor de somn, mai puțin de jumătate (44,7%) au avut un somn revigorant și 45,6% au fost mai somnoroși decât înainte de izolare; 33,9% au fost nevoiți să se autoizoleze, 65,2% au raportat un impact asupra sănătății mintale și 25,9% au consumat mai mult alcool în timpul izolării. Observațiile raportate mai frecvent specifice somnului au fost „somn perturbat” (42,3%), „adormirea neintenționată” (35,2%), „dificultăți de a adormi”/„rămâne adormit” (30,9% și, respectiv, 30,8%) și „ora de culcare mai târziu” (30,0%).
Montagnese – Zarantonello – Studiu somn și ritmul circadian în perioada post Pandemie, realizat cu studenții Universității din Padova. Chestionare aplicate: STSQ, PSQI, ESS și metode de igienă a somnului. Slaba calitate a somnului a fost frecventă, cu mai mult de jumătate din studenți raportând somn anormal, întreruperi ale somnului.
Toate aceste tulburări au fost mai puțin pronunțate în octombrie 2020, comparativ cu cohorta din octombrie 2019, sugerând că perioadele lungi de izolare totală/parțială și învățământul la distanță (deci mai puțină presiune din partea „ceasului social”) a făcut mai ușor pentru studenți să-și urmeze înclinația către timpul de somn mai târziu și pentru a dormi mai bine.

Chestionare Somn în Pandemia COVID-19 efectuate în Clinica Somnolog

Ca și metodă de lucru a fost un studiu online bazat pe sondaje privind adulții care trăiesc prin pandemia COVID-19. Chestionarul a fost conceput de Dr. Doina Dumitru-Didiță, Șef Lucrări Dr. Oana Deleanu, Dr. Răzvan Lungu, Vlad Stroescu. Chestionarul a fost postat pe site-ul clinicii în perioada 1.05.2020- 18.02.2021 (10 luni) și au fost completate un număr de 619 chestionare.

Chestionarul a inclus

• Date demografice (localitate domiciliu, sex, vârstă, stare civilă)
• Ultimele studii absolvite
• Persoane în îngrijire
• Calitatea somnului înainte de pandemie
• Probleme de somn înainte de pandemie
• Motive medicale probleme somn înainte de pandemie
• Calitatea somnului în timpul pandemiei
• Modificarea somnului
• Motivul modificării somnului

Limitările chestionarului
Se poate aștepta o limitare de selecție în studiu, deoarece subiecții cu somn afectat ar fi putut fi mai interesați să completeze sondajul.
Nu au fost efectuate evaluări obiective formale ale tulburărilor specifice de somn.
În ceea ce privește datele demografice: marea majoritate, 91%, care au răspuns la chestionar, au fost femei, cu vârste cuprinse intre 31-50 ani, iar 85% din respondenți locuiau în mediul urban.
80% respondenți cu status căsătoriți/într-o relație, 80% absolvenți studii universitare, destul de mulți, 21% au fost din domeniul medical, iar 53% persoane în îngrijire, un procent egal între cele 2 categorii.

Situația din punct de vedere pandemic, la momentul completării: 35% aflați în autoizolare, 33% muncesc, 18% lucrează în sistemul medical, din care 2% cu pacienți COVID-19, 4% carantină, 97% dintre persoanele care au completat chestionarul nu au fost diagnosticați cu SARS-CoV-2.

Somnul înainte și în timpul pandemiei
Au fost date patru variante de răspuns: foarte bună, bună, nesatisfăcătoare, proastă.
Înainte de pandemie: 81% din respondenți au avut o calitate bună și foarte bună a somnului și 19% calitate nesatisfăcătoare, proastă a somnului.
În timpul pandemiei: 56% au mai avut calitate bună și foarte bună a somnului, 29% având o calitate nesatisfăcătoare a somnului. Rezultă o scădere de 25% a personaleor ce aveau o calitate bună a somnului.

Somnul înainte și în timpul pandemiei pentru personalul medical
Pentru că în procent de 21%, 133 persoane care au completat chestionarele au fost din domeniul medical am făcut o statistică simplă și pentru această categorie. Procentele sunt asemănătoare cu cele din populația generală.
La întrebarea dacă suferă de vreo boală care le poate afecta somnul, 66% au răspuns că nu, iar 14% au descris ca având insomnie încă dinaninte de pandemie. Dintre aceștia 9% luau medicație de somn.
Cum s-a modificat somnul? Tiparul de somn afectat: 22% dificultăți de adormire, 24%, deci cei mai mulți dintre cei cu probleme de somn apărute în timpul pandemiei au un context de insomnie de menținere, 9% treziri prea matinale, 12% somn prelungit, 5% ațipeli ziua, 4% prea energic seara, 26% nicio schimbare.

La întrebarea care credeți că ar fi motivul emoțional privind afectarea somnului, cele mai frecvente răspunsuri au fost: îngrijorarea pentru membrii familiei 34%, frica de boală 25%, precum și schimbarea programului de somn, 20%, au fost cele mai frecvente răspunsuri.
Statistica ne arată clar o scădere a numărului de ore de somn și a unui procent de 35% din răspunsuri fiind cu o medie de somn de 5-6 ore/noapte, acest procent înainte de pandemie fiind de doar 11%.

Utilizați în prezent vreo metodă pentru îmbunătățirea somnului?
51% nu utilizează nicio metodă, iar dintre cei ce utilizează 19% fac activitatea fizică, iar 15% metode de relaxare. Un procent ceva mai semnificativ ar fi melatonina, în procent de 5%, cunoscut fiind faptul că în România există acest obicei nejustificat medical ca la orice simptom de insomnie pacientul să-și autoadministreze melatonină.

Discuții
Observăm în rezultatul studiului online că există un procent semnficativ de respondenți a căror calitate a somnului a scăzut considerabil, exprimat printr-o insomnie de menținere și cu scădere a mediei orelor de somn nocturn.
Modificarea orei de somn, datorate insomniei sau a tulburării de ritm circadian, determină afectarea calității vieții, atât personale cât și profesionale, ceea ce are efecte pe perioade nedeterminate de timp.
Nu putem estima perioada de timp în care, cei care au dobândit tulburări de somn de tip insomnie sau tip afectarea ritmului circadian, vor putea reveni la un somn normal fiziologic, și de aceea este important să oferim continuu asistentă medicală specializată acestor pacienți în anii ce vor urma.

Bibliografie

1. Pérez-Carbonell L, Meurling IJ, Wassermann D, Gnoni V, Leschziner G, Weighall A, Ellis J, Durrant S, Hare A, Steier J. Impact of the novel coronavirus (COVID-19) pandemic on sleep. J Thorac Dis 2020;12(Suppl 2):S163-S175. doi: 10.21037/jtd-cus-2020-015
2. Killgore WDS, Cloonan SA, Taylor EC and Dailey NS (2021) Mental Health During the First Weeks of the COVID-19 Pandemic in the United States. Front. Psychiatry 12:561898. doi: 10.3389/fpsyt.2021.561898
3. Huang Y, Wang Y, Zeng L, Yang J, Song X, Rao W, Li H, Ning Y, He H, Li T, Wu K, Chen F, Wu F and Zhang X (2020) Prevalence and Correlation of Anxiety, Insomnia and Somatic Symptoms in a Chinese Population During the COVID-19 Epidemic. Front. Psychiatry 11:568329. doi: 10.3389/fpsyt.2020.568329
4. Altena et al., 2020
5. Stress and Sleep Disorder- Kuem Sun Han,1 Lin Kim,2 and Insop Shimcorresponding author3
6. Sleep and circadian indices for planning post-pandemic university timetables, Sara Montagnese, Lisa Zarantonello, Chiara Formentin, Gianluca Giusti, Chiara Mangini, Cheryl M. Isherwood, Paolo Ferrari, Antonio Paoli, Daniela Mapelli, Rosario Rizzuto, View ORCID ProfileStefano Toppo, Debra J. Skene, Roberto Vettor, Rodolfo Costa, doi: https://doi.org/10.1101/2022.01.05.22268660. Now published in Frontiers in Neuroscience doi: 10.3389/fnins.2022.848602