Telemedicina în patologia pulmonară obstructivă

Telemedicine in obstructive pulmonary pathology

Abstract: Telemedicine has become increasingly popular both in Europe and the United States, proving to be effective in reducing the costs associated with home medical care. It enables the direct provision of medical and care services to patients at their homes. Technology plays a crucial role in advancing medical services, especially during the COVID-19 pandemic. Telemedicine, also known as telehealth or digital health, utilizes technology to provide remote medical care, including detection, treatment, and monitoring of certain conditions, as well as personalized care services. The main advantages include saving time for both medical service providers and patients, reducing costs, and limiting the transmission of contagious diseases. There are various types of lung monitoring devices designed for home use, including mobile spirometers, peak flow meters, pulse oximeters, capnographs, smart inhalers, and innovative devices such as ADAMM. These technologies offer numerous benefits for both patients and medical care providers, but there are still technical challenges and obstacles to overcome. Additionally, tele-rehabilitation for patients with obstructive pulmonary conditions proves to be a safe and effective therapeutic option, with the potential to improve quality of life and functional capacity.

Atât în Europa, cât și în Statele Unite, telemedicina a luat o amploare semnificativă și s-a dovedit eficientă în reducerea costurilor asociate îngrijirii medicale la domiciliu. Aceasta se realizează prin oferirea serviciilor medicale și de îngrijire direct la domiciliul pacienților. Tehnologia joacă un rol crucial în avansarea serviciilor medicale, ceea ce a devenit mai evident în timpul pandemiei COVID-19. Telemedicina, cunoscută și sub numele de telehealth sau sănătate digitală, implică folosirea tehnologiei pentru a furniza îngrijire medicală la distanță, conducând la detectarea, tratarea și monitorizarea anumitor afecțiuni, precum și la furnizarea serviciilor de îngrijire personalizată. Aplicațiile sale acoperă diverse specialități, printre care radiologia, cardiologia, pneumologia, psihiatria, dermatologia, chiar și urgențele. Principalele avantaje ale telemedicinei includ economisirea de timp atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru pacienți, reducerea costurilor asociate cu mai multe vizite la medic, limitarea transmiterii bolilor contagioase și furnizarea de îngrijire pentru persoanele care nu pot vizita fizic un medic, cum ar fi persoanele în vârstă sau cu probleme motorii. (1) (2) (3)
Costurile în continuă creștere ale îngrijirii medicale și nevoia urgentă de opțiuni de tratament îmbunătățite determină tot mai multe spitale să exploreze avantajele telemedicinei. Acestea își propun să îmbunătățească comunicarea între medici și pacienții aflați la distanță, precum și să optimizeze utilizarea resurselor medicale. Telemedicina facilitează o conectivitate îmbunătățită, ducând la reducerea cazurilor de reinternare în spital și la creșterea respectării de către pacienți a schemelor de tratament prescrise. În plus, telemedicina stimulează comunicarea îmbunătățită între profesioniștii din domeniul sănătății, permițând medicilor să stabilească rețele de suport pentru a-și împărtăși expertiza și pentru a furniza servicii medicale superioare. În esență, telemedicina implică furnizarea de îngrijiri medicale prin internet, în mod obișnuit prin videoconferințe. Această tehnologie oferă numeroase beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru furnizorii de îngrijire medicală, cu toate că există încă provocări tehnice și scepticism. Cu toate acestea, telemedicina are potențialul de a completa și îmbogăți experiența generală a pacientului. (5) (6) (4)

Telemedicina în pneumologie:
Telemedicina în BPOC
Un element esențial al managementului non-farmacologic pentru pacienții cu BPOC este reabilitarea pulmonară, o intervenție bine stabilită și validată. Reabilitarea pulmonară este o strategie terapeutică extrem de eficientă menită să îmbunătățească capacitatea de toleranță la efort, să amelioreze dificultățile respiratorii și să îmbunătățească starea de sănătate generală. Modele alternative de reabilitare pulmonară livrate la domiciliu prin intermediul telemedicinei, permițând monitorizarea la distanță a parametrilor clinici sau chiar a sesiunilor de reabilitare pulmonară în sine, ar putea oferi o soluție potențială pentru cei care se afla în imposibilitatea de a se deplasa până la centrele de recuperare respiratorie, fie din cauza problemelor motrice, fie din cauza distanței și a baniilor. (7) (8) (9)
Diverse dispozitive mobile precum pedometrele, brățările inteligente, monitoarele de tensiune arterială, glucometrele, pulsoximetrele, spirometrele și smartphone-urile au devenit larg utilizate atât de către persoanele sănătoase, cât și de către cele cu diferite afecțiuni. Pentru pacienții cu BPOC autoîngrijirea pe termen lung la domiciliu joacă un rol crucial în menținerea stării de sănătate și reducerea frecvenței exacerbărilor. Un spirometru mobil pentru utilizarea la domiciliu care să îndeplinească cerințele de monitorizare a fluctuațiilor funcției pulmonare ar fi potrivit. (10)

Telemedicina în astmul bronșic:
La pacienții astmatici, conform Persaud YK. Et al., trebuie să fim atenți la 10 reguli atunci când vrem să implementăm telemedicina. Cele 10 reguli pe care este recomandat să le urmăm sunt (11):

1. Familiarizați-vă cu diversele categorii de telemedicină și aplicați-le pe cele adecvate în tratarea pacienților afectați de astm.
2. Fiți la curent cu prevederile legislative privind telemedicina la nivel național și federal.
3. Selectați o platformă.
4. Dezvoltați o infrastructură.
5. Asigurați consultații prin telemedicină.
6. Solicitați acordul informat.
7. Realizați pregătirile prealabile înaintea vizitei.
8. Realizați consultația medicală cu pacientul.
9. Efectuați o examinare fizică medicală.
10. Facturați examinarea medicală.

Pacientul are nevoie de:

• Un dispozitiv inteligent cu conectivitate Bluetooth Smart.
• Acces la internet pentru a descărca aplicația și pentru a trimite regulat rezultatele spirometriei către specialist.
• Există diverse tipuri de dispozitive de monitorizare a plămânilor concepute pentru utilizare la domiciliu, pentru a ajuta la urmărirea funcției pulmonare și monitorizarea aspectelor afecțiunilor respiratorii precum astmul și BPOC. Iată câteva exemple (12):
• Spirometrul mobil – servește ca un instrument de diagnostic și monitorizare pentru afecțiunile pulmonare. Ne permite să măsurăm volumele pulmonare ale pacientului, pentru a vedea cât de bine este gestionată patologia.
• Peak-flowmetria – un test rapid ce măsoară debitul expirator maxim instantaneu de vârf și este benefică în auto-monitorizarea pacienților la domiciliu, atât pentru gestionarea bolii, cât și pentru evaluarea modului în care răspund la tratament.
• Pulsoximetru – acest mic dispozitiv se atașează de vârful degetului unei persoane pentru a măsura saturația. Este folosit frecvent pentru monitorizarea persoanelor cu tulburări respiratorii.
• Capnograf – măsoară concentrația de dioxid de carbon în respirația expirată. Deși este utilizat în principal în spitale pentru monitorizarea respirației în timpul anesteziei sau îngrijirii intensive, sunt disponibile versiuni portabile pentru utilizare la domiciliu.
• Inhalatoare inteligente – aceste inhalatoare se conectează la o aplicație de pe smartphone pentru a urmări utilizarea medicamentelor, tehnica de inhalare și alte date relevante. Ele ajută persoanele cu astm sau BPOC să își gestioneze tratamentul, să monitorizeze simptomele și să primească mementouri pentru administrarea medicamentelor.
• ADAMM (Dispozitiv Automatizat pentru Monitorizarea și Managementul Astmului) – acest dispozitiv inovator de monitorizare a plămânilor utilizează inteligența artificială (AI) pentru a ajuta persoanele cu astm să își gestioneze eficient simptomele. ADAMM este un dispozitiv portabil care monitorizează modelele de respirație, ritmul cardiac și activitatea fizică. Echipat cu senzori care detectează schimbările în respirație, cum ar fi sforăitul sau lipsa de aer, utilizează inteligența artificială pentru a analiza datele și a oferi feedback și recomandări personalizate pentru gestionarea simptomelor astmului.

Limitări și riscuri:
Utilizarea telemedicinei poate să întâmpine și anumite obstacole și riscuri. Printre riscurile întâmpinate în sfera telemedicinei intră și probabilitatea ca echipamentele sau sistemele să aibă defecțiuni, datele electronice să fie manipulate, vulnerabilitatea înregistrărilor electronice, susceptibilitatea rețelei la protecția inadecvată a datelor, compromițând confidențialitatea, autencititatea, raportarea datelor, certificarea procedurilor, precum și securitatea. Provocări și obstacolele în adoptarea telemedicinei sunt numeroase și includ: nepriceperea pacienților și medicilor în utilizarea tehnologiei, probleme de interoperabilitate, dovezi limitate ale cost-eficienței, probleme legale, transparența utilizării datelor, structuri de rambursare, costuri inițiale ridicate de implementare. (13)
Conform Sarei Isarina et al., într-un review care a cuprins 2234 de pacienți, abordarea tele-reabilitării a demonstrat că îmbunătățește și menține capacitatea funcțională, funcția respiratorie și calitatea vieții, în timp ce promovează aderența la tratament în rândul persoanelor cu BPOC. Cu toate acestea, în prezent există lipsă de consens cu privire la componentele și caracteristicile esențiale pe care abordările tele-reabilitării ar trebui să le conțină pentru a asigura continuitatea completă și flexibilă a îngrijirii. Viitoarele lucrări de cercetare ar trebui să își propună să elucideze importanța fundamentală a feedback-ului, monitorizării și luării deciziilor în cadrul modelului tele-reabilitării, precum și să stabilească un vocabular comun pentru a se referi la intervențiile bazate la domiciliu. (14)
Monika Fekete et al., într-un articol cu referire la rolul telemedicinei în reabilitarea pulmonară, a concluzionat că pentru a îmbunătăți tele-reabilitarea pulmonară, este esențială colaborarea între societăți științifice, profesionale și organizații internaționale, în parteneriat cu companii lideri în domeniul pneumologiei, cum ar fi ERS și ATS. Principalele aspecte includ protejarea drepturilor personale și securitatea datelor de sănătate, iar studiul lor sugerează că utilizarea dispozitivelor digitale poate îmbunătăți aderența la tratament și poate permite detectarea precoce a simptomelor, facilitând ajustările terapeutice și prevenind deteriorarea. Integrarea tehnologiilor digitale în protocoalele de tratament este esențială pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice (15).
În review-ul sistemic realizat de Bunchai Chongmelaxme et al., au fost evaluate efectele telemedicinei la adulții cu astm. S-a constatat că intervențiile de telemedicină combinate, care includ managementul cazurilor sau consultații prin telemedicină, au fost eficiente în controlul astmului și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a consolida constatările din literatura actuală. Rezultatele din acest review oferă profesioniștilor din domeniul sănătății dovezi actuale despre beneficiile telemedicinei în gestionarea astmului și îmbunătățirea calității vieții. (16)
În concluzie, telemedicina, deși anterior limitată în principal în comunitățile rurale sau izolate, a evoluat și s-a extins pentru a acoperi nevoile de sănătate la nivel global. Factori precum comoditatea, eficiența, comunicarea și confidențialitatea reprezintă aspecte esențiale în adoptarea telemedicinei, care facilitează interacțiunile dintre pacienți și furnizorii de sănătate. Cu toate acestea, există încă provocări și obstacole în implementarea telemedicinei care necesită soluționare, inclusiv abordarea barierelor tehnologice și garantarea calității și siguranței serviciilor medicale la distanță. Prin abordarea acestor probleme, telemedicina poate deveni o resursă semnificativă în îngrijirea sănătății, aducând beneficii considerabile pacienților și profesioniștilor din domeniul sănătății.
Tele-reabilitarea pentru pacienții cu patologii pulmonare obstructive se dovedește a fi o opțiune terapeutică sigură și eficientă, capabilă să îmbunătățească și să mențină capacitatea funcțională de exercițiu și calitatea vieții. Aceasta reprezintă o alternativă viabilă și echivalentă cu reabilitarea tradițională ambulatorie. Cu toate acestea, este esențial să abordăm absența unei abordări integrate în compoziția terapeutică și să examinăm atent utilizarea tehnologiei în viitor pentru a îmbunătăți eficiența și accesibilitatea tratamentului.

Bibliografie

1. Kermelly SB, Bourbeau J. eHealth in Self-Managing at a Distance Patients with COPD. Life. 2022 May 24;12(6):773.
2. Janjua S, Threapleton CJ, Prigmore S, Disler RT. Digital interventions for the management of chronic obstructive pulmonary disease. Cochrane Airways Group, editor. Cochrane Database of Systematic Reviews [Internet]. 2019 Jan 22 [cited 2024 Feb 8]; Available from: https://doi.wiley.com/10.1002/14651858.CD013246
3. Çeti̇N N, Bostan P, Altinişik G. A perspective on the scope of videoconferencing-based telemedicine in respiratory diseases outpatient clinic. Tuberk Toraks. 2023 Dec 26;71(4):335–46.
4. Manchanda S. Telemedicine–Getting Care to Patients Closer to Home. Am J Respir Crit Care Med. 2020 Jun 15;201(12):P26–7.
5. Albahri AS, Alwan JK, Taha ZK, Ismail SF, Hamid RA, Zaidan AA, et al. IoT-based telemedicine for disease prevention and health promotion: State-of-the-Art. Journal of Network and Computer Applications. 2021 Jan;173:102873.
6. Bashshur RL, Shannon GW, Krupinski EA, Grigsby J, Kvedar JC, Weinstein RS, et al. National Telemedicine Initiatives: Essential to Healthcare Reform. Telemedicine and e-Health. 2009 Jul;15(6):600–10.
7. Lacasse Y, Brosseau L, Milne S, Martin S, Wong E, Guyatt G, et al. Pulmonary rehabilitation for chronic obstructive pulmonary disease. In: The Cochrane Collaboration, editor. The Cochrane Database of Systematic Reviews (Protocol) [Internet]. Chichester, UK: John Wiley & Sons, Ltd; 2001 [cited 2024 Feb 8]. p. CD003793. Available from: https://doi.wiley.com/10.1002/14651858.CD003793
8. Fernandez-Granero M, Sanchez-Morillo D, Leon-Jimenez A. Computerised Analysis of Telemonitored Respiratory Sounds for Predicting Acute Exacerbations of COPD. Sensors. 2015 Oct 23;15(10):26978–96.
9. Brodie MA, Okubo Y, Annegarn J, Wieching R, Lord SR, Delbaere K. Disentangling the health benefits of walking from increased exposure to falls in older people using remote gait monitoring and multi-dimensional analysis. Physiol Meas. 2017 Jan 1;38(1):45–62.
10. Zhang TY, He YD, Chen KQ, Zhao Y, Zhao YX, Xu KF. Home-based spirometry in the self-management of chronic obstructive pulmonary disease. Chinese Medical Journal. 2021 Aug 5;134(15):1789–91.
11. Persaud YK, Portnoy JM. Ten Rules for Implementation of a Telemedicine Program to Care for Patients with Asthma. The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice. 2021 Jan;9(1):13–21.
12. Jacox C. A Guide to At-Home Lung Monitoring Devices [Internet]. Health Care Originals. 2022 [cited 2024 Apr 1]. Available from: https://healthcareoriginals.com/a-guide-to-at-home-lung-monitoring-devices/
13. Ambrosino N, Vitacca M, Dreher M, Isetta V, Montserrat JM, Tonia T, et al. Tele-monitoring of ventilator-dependent patients: a European Respiratory Society Statement. Eur Respir J. 2016 Sep;48(3):648–63.
14. Isernia S, Pagliari C, Bianchi LNC, Banfi PI, Rossetto F, Borgnis F, et al. Characteristics, Components, and Efficacy of Telerehabilitation Approaches for People with Chronic Obstructive Pulmonary Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis. IJERPH. 2022 Nov 17;19(22):15165.
15. Fekete M, Fazekas-Pongor V, Balazs P, Tarantini S, Nemeth AN, Varga JT. Role of new digital technologies and telemedicine in pulmonary rehabilitation: Smart devices in the treatment of chronic respiratory diseases. Wien Klin Wochenschr. 2021 Nov;133(21–22):1201–7.
16. Chongmelaxme B, Lee S, Dhippayom T, Saokaew S, Chaiyakunapruk N, Dilokthornsakul P. The Effects of Telemedicine on Asthma Control and Patients’ Quality of Life in Adults: A Systematic Review and Meta-analysis. The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice. 2019 Jan;7(1):199-216.e11.