Prof. Univ. Dr. Voichița LăzureanuAuthor
Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Voichiţa Lăzureanu – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş”, Timișoara, Președintele Conferinţei Naţionale de Boli infecţioase 2024, Timișoara
Stimată Doamnă Profesor Voichiţa Lăzureanu, medicaţia patologiilor infecţioase aduce molecule care transformă abordarea terapeutică. Vor fi dezbătute aceste provocări medicale în cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase ce va avea loc în perioada 8-10 Mai 2024, la Timişoara?
Abordarea terapeutică în bolile infecţioase este în permanentă dinamică cu apariţia de molecule noi, inovative. În cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Timişoara, 8-10 Mai 2024, vom aborda pe larg această temă, a medicaţiei antiinfecţioase noi: tipuri noi de antibacteriene; medicaţie nouă antivirală – inclusiv seruri şi vaccinuri; noi molecule antifungice şi antiparazitare.
Lupta cu microorganimele este extrem de dură: la fel cum noi ne adaptăm continuu la mediul înconjurător, la fel şi microorganismele se adaptează la medicamentele cu care ne tratăm, generând superbacterii/virusuri/fungi/paraziţi cu multirezistenţă, uneori chiar cu panrezistenţă – adică rezistenţa la toate clasele de medicamente antiinfecţioase. De aceea, se identifică noi molecule terapeutice, care să aibă un spectru de acţiune extrem de larg şi care să acţioneze şi asupra acestor supergermeni. Avem la dispoziţie noi medicamente care ne ajută în tratamentul infecţiilor severe cu germeni multiplu rezistenţi. În infecţiile bacteriene vorbim de microbi precum: Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa, Enterococi etc. Virusurile la rândul lor sunt extrem de dimanice şi generează permanent mutaţii cu potenţial de anihilare a medicaţiei antivirale. De asemenea, avem seruri şi vaccinuri noi, care ne ajută în profilaxia/terapia îmbolnăvirilor virale şi bacteriene, mai ales a formelor severe. Medicaţia antifungică s-a dezvoltat în ultimul deceniu extrem de mult, avem acum la dispoziţie un arsenal bogat împotriva acestor germeni (candida, aspergillius, cryptococcus, etc.). Paraziţii, de asemenea, ne ridică probleme de tratament, mai ales atunci când vorbim de infecţii de import, cum ar fi: malaria, schistosomiaza, criptosporidioza, etc.
Ce ne puteţi spune despre epidemia de Rujeolă din România de la începutul anului 2024? Cauze, efecte?
Epidemia de rujeolă este încă în plină desfăşurare în vestul ţării. Avem în permanenţă cazuri noi, predominant de copii nevaccinaţi antirujeolic. Curentul antivaccinist determină această epidemie de rujeolă, cu suferinţă a copiilor. Contagiozitatea rujeolei este foarte mare, 9 din 10 copii expuşi nevaccinaţi fac boala. Febră mare, uneori însoţită de convulsii, starea generală alterată, inapetenţă, tusea, dispneea, disfagia sunt motivele principale de internare. Uneori pacienţii se externează după 2-3 zile, dar numărul copiilor care prezintă complicaţii (respiratorii sau de sistem nervos central) rămâne crescut. De asemenea, rămâne de văzut care va fi procentul sechelelor pe termen lung (panencefalita sclerozanta subacut) la aceşti copii. Prevenirea îmbolnăvirii de rujeolă se face doar prin vaccinare, este gratuită şi intră în calendarul de vaccinare al Ministerului Sănătăţii.
Anul acesta, inovaţia este cuvântul cheie în cadrul Conferinţei Naţionale de Boli infecţioase de la Timişoara. Ce alte teme inovatoare vor fi abordate?
În cadrul Conferinţei Naţionale de Boli Infecţioase de la Timişoara, 8-10 Mai 2024, vom aborda şi teme inovatoare: noi strategii terapeutice în infecţia cu HIV; noul standard terapeutic al pacienţilor cu infecţie cu virus hepatitic D; prevenţia prin vaccinare.
În infecţia cu HIV vorbim despre terapii inovatoare: administrarea de injecţii antiretrovirale plus anticorpi neutralizanţi sau combinate cu medicaţie orală. Vorbim despre noul concept al administrării prin injectare lunară/bianuală, care are avantajul de a oferi protecţie înaltă pe o perioadă lungă de timp. Pacienţii devin supresaţi virusologic şi nu mai transmit boala, atingând astfel dezideratul Nedetectabil = Netransmisibil (N=N).
În tratamentul pacienţilor cu infecţie cu virus hepatitic D (coinfecţie sau suprainfecţie cu virus hepatitic B) vom vorbi despre o terapie nouă, injectabilă, destinată acestor pacienţi; care până în prezent beneficiază doar de terapie cu interferon, cu multe efecte secundare şi eficienţă redusă.
Vaccinarea reprezintă un capitol important în cadrul Conferinţei: se va vorbi despre vaccinarea antirujeolică, antiHPV, antigripală, antimeningococică etc., ca şi parte integrantă din strategia de luptă împotriva bolilor care pot fi prevenite/tratate astfel.
Infecţiile nozocomiale rămân o preocupare permanentă; vârsta înaintată a pacienţilor, patologia tot mai complexă, coinfecţiile/comorbidităţile acestora fiind factori de risc în apariţia acestui tip de infecţii. Infrastructura veche a ambulatoriilor şi spitalelor este factor suplimetar care contribuie la generarea acestor infecţii. Igiena strictă, utilizarea materialelor de protecţie, dezinfecţia adecvată, administrarea judicioasă a antibioticelor şi terapia ţintită sunt paşii pe care îi facem în managementul infecţiilor nozocomiale.
Un capitol important în cadrul Conferinţei este dedicat microbiotei (acel ansamblu de microorganisme comensale, simbiotice sau patogene care populează ecosistemul uman). Microbiota intestinală este cea de interes maxim, ea fiind perturbată de administrarea tot mai frecventă de antibiotice şi inhibitori de pompă de protoni. Avem multiple preparate de refacere a florei intestinale, de tip probiotic, prebiotic sau mixt. Aceste medicamente ajută nu numai sănătăţii tractului intestinal, dar au şi efect benefic asupra funcţiei respiratorii, excretorii, endocrine, etc.
Interdisciplinaritatea şi multidisciplinaritatea sunt abordări obligatorii în medicina contemporană. Vorbim despre bolnav în ansamblul lui, cu particularităţi genetice şi coafecţiuni individuale. Colaborarea cu colegii din alte specialităţi este obligatorie: ATI, cardiologie, boli metabolice şi de nutriţie, neurologie, hematologie, imagistică, laborator, genetică, etc. Doar printr-o colaborare permanentă şi dinamică putem diagnostica şi trata individualizat fiecare pacient.
Abordarea psihologică a pacienţilor cu patologie infecţioasă este importantă atât pe perioada spitalizării, dar şi în ambulatoriu la pacienţii cu boli cronice. Boala nu ridică doar probleme medicale ci şi probleme psiho-emoţionale, pacienţii fiind nevoiţi să facă faţă unor situaţii cu grad ridicat de stres emoţional. Unele persoane se pot adapta la starea de boală dar altele nu; şi din acest motiv au nevoie de suport psihologic. Trecerea prin diferite stări emoţionale, stres, tulburări de somn, anxietate, depresie, panică, sentiment de neputinţă etc. care se accentuează datorită bolii de fond, necesită consiliere sau terapie pentru ameliorarea/remiterea acestor stări. Experienţele dificile prin care sunt nevoiţi să treacă pacienţii cu boli cronice aflaţi în evidenţa clinicii, necesită intervenţie centrată pe nevoile sale şi creşterea calităţii vieţii. Terapia cronică este o şansă pentru fiecare pacient, dar este un parteneriat pe viaţă şi chiar dacă ştiinţa oferă preparate noi iar medicii fac eforturi pentru a trata cât mai bine, este nevoie ca pacientul să fie aderent la tratament. Este utilă şi uneori necesară psihoterapia individualizată. Îngrijirea centrată pe nevoile pacientului este importantă şi necesară, dar în acelaşi timp şi deosebit de complexă.
